Incredibil! Ponta continua planul de jefuire a Romaniei in favoarea companiilor straine!

intenţionează să înlocuiască actualul sistem de redevenţe petroliere cu o taxă pe profitul realizat de către companii din activitatea de exploatare a hidrocarburilor, urmând ca în acelaşi timp să fie eliminată şi taxa specială pe resurse, dar şi taxa pe profitul realizat în urma liberalizării gazelor naturale.

Ponta-Victor

Actualele cote de redevente petroliere sunt valabile pana la 31 decembrie 2014, lucru prevazut si in Legea 555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea Petrom. Chiar daca termenul prevazut de lege expira luna viitoare, Guvernul a dat dovada de o totala lipsa de transparenta, evitand sa puna in dezbatere publica un proiect privind noul sistem de redevente petroliere. Asta nu inseamna ca nu s-a lucrat la un proiect si ca nu au avut loc negocieri cu reprezentantii companiilor petroliere. Potrivit informatiilor detinute de HotNews.ro, in luna decembrie, cu putin timp inainte de aplicare, va fi aprobat un proiect de ordonanta de urgenta care prevede aplicarea unei taxe pe profitul obtinut din exploatare, in loc de redevente. Practic, OMV Petrom, de exemplu, ar urma sa nu mai plateasca redevente, ci o taxa pe profitul din exploatare. In plus, Guvernul va renunta la alte taxe in vigoare, aplicate companiilor petroliere.

Mai exact, companiile petroliere vor fi exceptate de la taxa speciala de 0,5% din venituri pentru exploatarea resurselor minerale, taxa care se aplica din februarie 2013. De asemenea, se renunta la taxarea cu 60% a veniturilor suplimentare obtinute de producatorii de gaze in urma liberalizarii preturilor. Trebuie precizat ca procesul de liberalizare a ajuns la final doar in cazul consumatorilor noncasnici, insa pentru cei casnici continua pana in 2021.

Companiile petroliere vor mai fi exceptate si de la plata taxei 1% din valoarea constructiilor speciale aplicate in cazul sondelor din Marea Neagra. Anul acesta, taxa pe constructii speciale a fost de 1,5%, insa de la anul se reduce la 1%, existand si niste exceptii. Pe lista exceptiilor au fost trecute constructiile situate pe platformele off-shore de exploatare din Marea Neagra.

Ramane de vazut cum isi va fundamenta Guvernul proiectul de OUG care prevede aplicarea unei taxe pe profitul din exploatare, in locul unui nou sistem de redevente. Ramane de vazut daca Guvernul va lua in calcul pericolul declararii de catre companii a unor profituri mai mici decat cele reale. Metode de declarare a unor profituri mai mici exista, mai ales in cadrul unor grupuri mai mari. In plus, ramane de vazut care companii vor fi taxate in acest mod si pentru ce fel de zacaminte de petrol si gaze. O alta intrebare este daca actualul sistem de redevente va fi aplicat sigur in continuare in cazul acordurilor petroliere in vigoare sau va exista posibilitatea ca o companie petroliera sa opteze pentru taxarea pe profitul din exploatare si pentru acestea? Altfel spus, noul sistem de taxare va fi aplicat doar pentru acordurile viitoare sau va putea fi valabil si in cazul celor actuale?

Un alt aspect care ar putea starni controverse este faptul ca acest sistem de taxare este reglementat prin Ordonanta de Urgenta si nu prin proiect de Lege care sa fie dezbatut in Parlament. Si Ordonanta de Urgenta va trebui sa se transforme in Lege, la un moment dat, insa pot trece si ani, asa cum s-a mai intamplat si in alte cazuri.

Initiatorul proiectului de Ordonanta de Urgenta este Ministerul Finantelor, fiind elaborat de un grup de lucru interministerial.

Guvernul a tot amanat sa puna in dezbatere publica, inainte de alegerile prezidentiale, un proiect privind noul sistem de redevente petroliere care ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2015. Este un subiect sensibil avand in vedere ca timp de 10 ani, autoritatile statului au fost acuzate ca favorizeaza companiile petroliere care exploateaza resursele din subsolul romanesc prin aplicarea unor redevente prea mici.

Companiile care produc petrol si gaze naturale platesc in prezent redevente cuprinse 3,5% si 13,5% din productie, in functie de tipul zacamintelor de hidrocarburi. Actualele cote sunt valabile pana in decembrie 2014 inclusiv, regasindu-se si in contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV. Cotele au fost stabilite, initial, in 2002 prin OUG 47/2002, dupa care, in 2004, au fost fixate prin actuala lege a petrolului, Legea 238/2004.

Legea 555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea Petrom prevede clar la articolul 15 ca actualele cote vor fi mentinute doar pana in decembrie:
“(1) Pe o perioada de 10 ani de la data finalizarii vor fi mentinute nivelul procentual, baza si modalitatea de calcul al redeventelor datorate de societate conform contractelor individuale de concesiune incheiate de aceasta, aplicabile la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Pana la data de 31 decembrie 2014, prevederile alin. (1) se aplica, la cerere, tuturor titularilor de acorduri individuale de concesiune in domeniul explorarii si exploatarii zacamintelor de petrol si gaze naturale, incheiate cu ANRM”.

Pentru bugetul statului, redeventele sunt foarte importante. Chiar asa mici cum erau considerate, se tranformau in venituri la buget de circa 1 miliard de lei anual. Principalii producatori de gaze si petrol din Romania sunt OMV Petrom si Romgaz, cu o cota de peste 95%. – nasul.tv

Incredibil ce poate sa faca acest pungas al tarii, in loc sa mareasca redeventele sau chiar sa incheie de tot contractul cu OMV ca este petrolul Romaniei si putem sa ni-l exploatam singuri, Ponta si acolitii lui, le ridica si redeventa aia de nimic, de 3.5%, si sa le dea gratis, de parca sunt resurele lui proprii. Daca nici asta nu inseamna subminare a economiei nationale, aunci ce?

Nastase a fost cel care a incheiat primul contract de vanzare, acum 10 ani, vanzand Petromul austriecilor pe 600 mil euro, cand ei castiga anual peste 1 miliard euro si acum urmasul lui drag, Ponta continua procesul de secatuire toatala a petrolului romanesc cu un nou contrcat in conditii si mai bune pentru OMV, cu redevente zero. Cand te gandesti ca ungurii cand au vandut initial petrolul, de fapt doar statiile de petrol catre OMV, ca petrol nu prea aveau, pe 12 miliarde euro si noi am vandut tot zacamantul de petrol cat si toate statiile petroliere pe 600 mil iti vine pur si simplu sa vomiti, te apuca o greata crunta.

Despre acest lucru nu s-a vorbit in campania electorala, sunt convins ca toti conducatorii nostri dragi sunt de acord cu acest planuri si tac malc. Ce spagi s-au luat, nu stiu, dar e mai mult decat strigator la cer ce se intampla!

Voi stiti dragi romani ca Ceausescu acoperea 80% din pensiile romanilor prin vanzarea de petrol? Nu cred ca stiati, sau daca stiati, cred ca nu va mai intereseaza de mult. Si spun asta pentru ca am prieteni, si sunt oameni cu studii multe, carora li se pare foarte firesc sa ne dam petrolul pe nimic, ca doar asta inseamna globalizare cica, cata spalare pe creier!

Dumnezeu cu mila!

Despre personajul Ponta cat si despre procesul de distrugere a Romaniei puteti citi la categoriile:Ponta si Distrugerea Romaniei.

 

23 Noiembrie Sfintii zilei de astazi. Povestire despre vedenia oarecărui Ioan, foarte de folos.

În această lună în ziua a douăzeci şi treia, pomenirea celui între sfinţi Părintelui nostru Amfilohie, episcopul Iconiei.

Acest sfânt, după ce a trecut fiecare treaptă bisericească şi a strălucit cu nevoinţă şi dumnezeiască cunoştinţă, a fost hirotonit episcop al Iconiei, cu voinţa lui Dumnezeu şi alegerea a tot poporul, în vremea împăraţilor Valentinian şi Valent, ajungând încă şi până în vremea marelui Teodosie şi a fiilor lui, în anii 374, învăţător făcându-se al dreptei credinţe şi cu vitejie stând pururea pomenitul împotriva eresurilor lui Arie şi ale lui Macedonie şi ale lui Eunomie, din care pricină, multe prigoniri şi necazuri a răbdat de la cei necredincioşi. Acesta s-a arătat împreună-nevoitor al părinţilor celor 150 ce s-au adunat la Sfântul şi a toată lumea la doilea Sinod împotriva lui Macedonie Pnevmatomahul (adică luptătorul împotriva Sfântului Duh), fiind unul dintre ei, în anii 381.

Iar după ce marele Teodosie a dat stăpânirea părţilor apusului Europei lui Valentinian cel tânăr şi a biruit pe tiranul Maxim, s-a întors la Constantinopol. Atunci marele Amfilohie, intrând la împăratul, l-a rugat să alunge pe arieni. Şi fiindcă împăratul nu voia aceasta, a aflat acest minunat părinte o măiestrie prin care a putut să înduplece pe împărat.

Căci mergând la împărat, a salutat pe Teodosie ca pe un împărat, iar pe Arcadie, fiul lui, care atunci fusese uns nou împărat, l-a salutat în chip prea înjositor. Deci mâniindu-se pentru aceasta Teodosie, a socotit necinstea fiului său arătată necinste adusă lui. Atunci sfântul preaînţelepţeşte a arătat lucrul, zicând: „Vezi, o împărate, cum nu suferi necinstirea fiului tău şi te mânii? Aşa să crezi că şi Dumnezeu şi Tatăl, asemenea Se întoarce şi urăşte pe aceia care hulesc pe Fiul Său şi zic că Acesta este mai prejos decât Tatăl”. Atunci socotind lucrul împăratul, îndată a scris lege ca să fie izgoniţi ereticii departe de la cei drept-credincioşi. Iar pururea pomenitul acesta Amfilohie mulţi ani a păstorit turma lui Hristos şi a alcătuit învăţături drept-credincioase; şi ajungând la adânci bătrâneţi, s-a odihnit în pace.

Tot în această zi, pomenirea celui între sfinţii Părintelui nostru Grigorie, episcopul Bisericii acragantenilor.

Acesta a fost pe vremea împăratului Iustinian al doilea, care şi Rinotmit se chema, în anii 685. Se trăgea din cetatea Acraganta care se afla în ostrovul Siciliei, fiind fiu din părinţi care se numeau Hariton şi Teodota, oameni evlavioşi şi împodobiţi cu toate faptele bune şi care trăiau cu îndestulare. Deci, când era sfântul de opt ani, a fost dat de părinţii săi să înveţe Sfintele Scripturi. Şi atât de silitor şi nelenevitor s-a arătat la acestea, încât pe toţi i-a făcut a se minuna. Când a ajuns la optsprezece ani, a fost pecetluit cleric, adică făcut anagnost de către Sfântul Potamion, căci era îndemânatic la citire pentru buna glăsuire ce avea. Iar într-o noapte, în vremea când dormea sfântul acesta înaintea patului arhidiaconului Damian, a auzit glasul dumnezeiescului înger, de trei ori chemându-l pe el, ca şi pe proorocul Samuel şi zicându-i: „Grigorie, s-a auzit rugăciunea ta. Deci grăbeşte şi mergi”. Iar sfântul, fără a întârzia, a ieşit şi a mers la Cartagena, care acum se numeşte Tunis. Şi aflând acolo pe Marco monahul purtătorul de Duh, care a fost trimis de Dumnezeu către el, a rămas lângă dânsul patru ani, iar de acolo a mers împreună cu acelaşi Marco la Antiohia. Apoi fiind îndemnat prin oarecare dumnezeiască descoperire, a mers la Ierusalim şi acolo a fost făcut diacon de către Macarie, episcopul Ierusalimului. După aceea, de acolo s-a dus la Constantinopol şi s-a arătat lui Gheorghe, cel ce era atunci patriarh. Şi fiindcă atunci se adunase acolo sinod împotriva monoteliţilor, Serghie, Pir şi Pavel, s-a luptat cu dânşii Sfântul Grigorie şi atât de mult a mustrat nebunia lor, încât vestea despre el a ajuns până la urechile împăratului. De la Constantinopol s-a întors la Roma şi acolo a fost hirotonit episcop al patriei sale, cetatea Acragantiei, unde a strălucit foarte, săvârşind minuni şi împodobind-o cu vrednicia arhieriei. Pentru aceasta Savin şi Crischentie şi cu prietenii lor, pizmuind pe sfântul, nenumărate ispite au ridicat asupra lui şi, vinovaţii plăsmuind împotriva lui, l-au prihănit pe el la papa al Romei, care, înşelat de cuvintele lor mincinoase, a închis pe sfântul în temniţă doi ani şi jumătate.

Apoi după porunca împăratului, a scos pe sfântul din temniţă, pentru ca să se judece cu cei ce-l bârfiseră. Atunci a făcut sfântul aceste minunate semne cu lemnele şi cărbunii, Dumnezeu mărind pe sluga sa: căci fetele necuraţilor şi necuvioşilor acelora bârfitori ai sfântului s-au acoperit cu negreaţă întunecată, şi s-au înnegrit, încât şi până astăzi feţele celor din neamul bârfitorilor acelora au rămas înnegrite. Iar tânăra care fusese amăgită de aceia (şi a năpăstuit pe sfântul), după ce a fost chinuită de un duh necurat, la urmă a fost vindecată de către sfântul înaintea poporului. Iar sfântul s-a întors iarăşi la patria şi eparhia sa cu mare cuviinţă, făcând semne şi minuni mai mari decât cele dintâi. Deci aşa vieţuind dumnezeiescul părinte şi ajungând la adânci bătrâneţi, s-a mutat către Domnul.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Sisinie Mărturisitorul.

Sfântul Sisinie, episcop de Cizic, a fost unul din cei 318 Părinţi de la Primul Sinod Ecumenic şi a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305) şi a guvernatorului Alexandru, având patrie cetatea Cizicului. Deci, fiind pârât la Alexandru că este creştin, a fost legat de cai sirepi care erau siliţi să alerge; apoi a fost bătut cu cruzime şi a primit oţet iute pe nas şi alte chinuri suferiră şi minuni săvârşind, a fost aruncat la închisoare. Iar la Soborul întâi cel a toată lumea adunat împotriva lui Arie, fiind de faţă, Sfântul Sisinie a sugrumat pe Arie cu vinele dreptelor sale dogme, propovăduind pe Fiul de o fiinţă cu Tatăl şi aşa, bine şi cu plăcere de Dumnezeu vieţuind, s-a mutat către Domnul.

Tot întru această zi, pomenirea Prea Cuviosului Părintelui nostru Antonie, care s-a nevoit în Schitul Iezeru din ţinuturile Vâlcii.

Acest fericit părinte Antonie era de neam român şi a trăit pe vremea binecredinciosului voievod Matei Basarab şi a voievodului martir Sfântul Constantin Brâncoveanu. A crescut în dreapta credinţă mergând de mic la Sfânta Biserică, unde îşi găsea desfătarea sufletească. Înaintând cu vârsta, a ajuns preot, spre slava lui Dumnezeu şi bucuria duhovnicească a părinţilor săi.

Lăsând desfătarea lumii acesteia, a îmbrăţişat viaţa monahicească în prea frumoasa pustie de la Schitul Iezeru, în ţinutul Vâlcii.

Aici, Cuviosul Antonie s-a arătat dintru început foarte sârguincios la toată osteneala şi asprimea vieţii mănăstireşti. Atât de mare era nevoinţa sa, încât celorlalţi vieţuitori din chinovie li se părea că fericitul Antonie ar fi în trup duhovnicesc.
Dorind să sporească nevoinţele sale, cu blagoslovenia egumenului mănăstirii a mers la episcopul locului, Ilarion, să-i ceară binecuvântarea să plece în sfântul munte Athos. Episcopul cunoscându-l că este monah îmbunătăţit şi poate fi de folos multora, aici, a stăruit ca el să rămână în ţară. Deci, întorcându-se Cuviosul la Schitul Iezeru şi văzând că Biserica se ruinează, s-a umplut de râvnă şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, al episcopului Ilarion şi cu agoniseala lui a reînnoit sfântul locaş.
După multe nevoinţe, Cuviosul Antonie s-a aprins de dorul pustniciei, pentru care fapt, cu binecuvântarea egumenului său a ieşit din schit şi cercetând mai îndeaproape pustia, a găsit o peşteră mică într-o stâncă. Acolo, singur a săpat o bisericuţă în care s-a rugat neîncetat ziua şi noaptea. Urâtorul de oameni, diavolul însă, i-a adus multe ispite şi supărări, dar pe toate le-a biruit cu darul lui Dumnezeu, cu rugăciunea şi neîncetata lucrare. Cine poate să spună privegherile Cuviosului de toată noaptea, privegherile şi plecăciunile genunchilor săi?

Cuviosul Antonie era mic de stat şi gârbov de bătrâneţe, părul capului era scurt, barba deasă, scurtă şi destul de albă, vesel la căutătură, obrazul frumos, puţin iute din fire şi lesne iertător. Îmbrăcămintea să era simplă şi numai cele de trebuinţă purta.

Pentru înfrânarea trupului purta un brâu din lanţuri de fier împrejurul său, iar hrana sa o lua abia la al nouălea ceas şi atunci numai pâine uscată şi apă dar şi acelea cu măsură. Vin şi băutură ameţitoare nu a gustat niciodată. Pe pat nu dormea, ci numai sta, pentru osteneală, rezemat de nişte pietre. Lacrimile nu-i lipseau din ochi tot timpul la rugăciune.

Cu harul lui Dumnezeu, Cuviosul cunoscând că trecerea din lumea aceasta îi este aproape, a chemat pe ucenicul său Nicolae, cu patruzeci de zile mai înainte şi i-a spus în taină: „Sfârşitul mi s-a apropiat. După ieşirea sufletului, să te nevoieşti să pui trupul meu în gropniţa pe care eu am săpat-o aici în piatră”.

După patruzeci de zile, îmbolnăvindu-se Cuviosul, vorbind în pace cuvinte de învăţătură pentru suflet, a adormit în Domnul.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Ishirion episcopul, care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Elen, episcopul Tarsului, care cu pace s-a săvârşit.

Povestire despre vedenia oarecărui Ioan, foarte de folos

Fost-a un om pe vremea împăratului Constantin cel Mare, cu numele Ioan, care era cunoscut împăratului prin meşteşugul său. Acesta, având viaţă înrăutaţită, nu a gândit niciodată la gheenă. Iar Domnul, Cel ce pe toate le iconomiseşte spre folos, a orânduit îndreptarea lui prin vedenie. Căci acesta a văzut o dată în vis că a adus împăratului Constantin un lucru din meşteşugul său şi că pentru aceasta, vorbea împăratului cu îndrăzneală şi se bucurau împreună. După aceasta a văzut pe împăratul că scoate o sabie goală şi, strângându-i părul la un loc, se grăbea să-i taie capul fără milă; iar Ioan plecă gâtul său, socotind că glumeşte cu împăratul. Însă în vreme ce făcea aceasta, a auzit pe împăratul care cu groază îi zice: „Când sabia va atinge părul tău, atunci gâtul tău se va umple de sângele tău”. Deci i s-a părut lui că i s-a tăiat gâtul, şi când sabia a venit spre piept, nedumerindu-se şi temându-se, Ioan căuta ajutor de la cineva; şi de frică şi de groaza acelei lupte s-a trezit, şi venindu-şi în fire, sta cu totul spăimântat. Deci, făcându-şi semnul crucii peste trupul lui, zicea: „Mulţumescu-ţi ţie, visule, că această luptă grozavă mi-ai arătat-o numai ca nălucire, nu şi ca faptă”. Şi aşa a rămas iarăşi nepocăit şi neîndreptat.

Iar după câtva trecere de vreme, a căzut la grea boală şi chema ajutorul lui Dumnezeu. Atunci a văzut iarăşi, dar nu în vis, ci în uimire fiind, că sta de faţă la un divan judecătoresc. Vedea încă şi un înfricoşător împărat şezând pe scaun şi îmbrăcat cu podoabă împărătească şi arhierească şi de-a dreapta şi de-a stânga lui, şedeau oarecare bărbaţi, cu sfinţită cuviinţă şi cucernicie, iar el sta dedesubtul acelora; de-a dreapta împăratului, şedeau oarecare fameni tineri şi frumoşi, iar de-a stânga lui, şedea unul mai smerit şi mai primitor. Iar în partea din spatele împăratului, era o prăpastie foarte întunecată şi adâncă, care numai la vedere pricinuia frică nespusă şi durere mare. Deci, în vreme ce el sta cu frică şi cu cutremur, i-a zis lui împăratul cel ce şedea: „O, tinere, oare ştii cine sunt Eu?” Iar Ioan i-a răspuns: „Ştiu, Stăpâne, că Tu eşti Cel ce Te-ai întrupat, Fiul lui Dumnezeu şi Dumnezeu, precum dumnezeieştile noastre Scripturi glăsuiesc”. Iar împăratul a zis către dânsul: „Şi dacă tu din Scripturi Mă cunoşti, şi cunoşti încă şi pe cei împreună cu Mine şezători, cum ai uitat ameninţarea care cu câţiva ani înainte ţi-a făcut ţie împăratul Constantin? Sau nu înţelegi ceea ce-ţi zic?” Iar Ioan i-a răspuns: „Înţeleg, Stăpâne, căci încă am în inima mea frica groazei aceleia”. Şi a zis împăratul: „Dacă rămăşiţele fricii aceleia le ai încă în inima, cum stăruieşti în răutăţi? Învaţă-te prin cercare, că Eu am fost Cel ce şi mai înainte ţi-am dat ţie groaza aceea, şi nu Constantin”.

Şi acestea zicând, a văzut Ioan că numai cu semnul a poruncit împăratul celor ce-l înconjurau ca să arunce pe Ioan în prăpastia ce se vedea în spatele lor. Şi îndată ce au început famenii să împingă fără milă pe Ioan în prăpastie, îndată el a chemat ajutorul Născătoarei de Dumnezeu, că i se păruse că a văzut pe Născătoarea de Dumnezeu acolo în mijloc. Şi îndată a auzit pe împăratul zicând: „Lăsaţi-l pe el să meargă, pentru rugăciunile Maicii Mele”.

Până aici este vedenia ce a văzut Ioan; iar el, spăimântându-se şi venindu-şi în fire, s-a dus la un monah cucernic şi i-a povestit totul; iar monahul i-a zis: „Dă slavă lui Dumnezeu, frate, că te-ai învrednicit să iei asemenea învăţătură, şi de aceea trezeşte-te, iubitule, nu cumva şi tu să pătimeşti ca despre care îţi voi povesti”.
O asemenea vedenie ca a ta, a văzut-o un om. Şi anume, că se afla în împărăteştile judecătorii, un Gheorghe cu numele, care cu silnicie fiind dus legat ca să fie aruncat într-o prăpastie grozavă, cu totul s-a înspăimântat. Iar unul din cei ce stăteau acolo de faţă, având îndrăzneală către împăratul, a oprit pe cei ce-i duceau pe el în prăpastie şi-l ruga ca să-l lase, dându-le lor chezăşie ca în douăzeci de zile se va îndrepta. Deci după ce i s-a dat drumul, prin acest fel de chezăşie şi ajutor, s-a dus cel ce a văzut vedenia şi a înţeles ce înseamnă şi tălmăcirea lui Gheorghe, care era tras în prăpastie, căci îi era prieten şi cunoscut. Iar Gheorghe, auzindu-le acestea, nu le-a luat în seamă. Aşadar a rămas ticălosul neîndreptat. Iar după ce au trecut cele douăzeci de zile, a fost răpit din viaţa aceasta, şi s-a dus ca să plătească făgăduita datorie. Acestea, cu chip de adăugire le-a povestit monahul acela către Ioan. Iar Ioan auzind acestea, şi având în mintea sa încă vii îngrozirile ce văzuse, şi-a mărturisit fără de ruşine toate păcatele sale, şi schimbându-şi viaţa spre mai bine, a petrecut mulţi ani cu plăcere de Dumnezeu vieţuind, şi aşa murind, s-a dus la veşnicele locaşuri.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Sursa: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie23.htm

Unde a disparut tot aurul Ucrainei!

Șeful  Bancii Centrale a Ucrainei a divulgat unele ipoteze șocante: stocurile Ucrainei de aur au atins o noua limita inferioara – aproape de zero. De la începutul anului, rezervele de aur au scazut de aproape 16 ori, ceea ce ridică întrebarea, unde se scurge aurul?

Gold bars from the vault of a bank are seen in this illustration picture taken in Zurich

„Statisticile oficiale ale Băncii Naționale arată că cantitatea de aur din trezorerie a scăzut drastic, și nu este clar unde s-a dus. La începutul acestei luni, volumul de aur a fost de aproximativ 1 miliard dolari, sau 8 la sută din rezerva totală de aur, ” a declarat șefa Băncii Naționale a Ucrainei, Valeria Gontareva, într-un interviu la televiziunea ucraineana Harkov TV .

De la 1 noiembrie, ultimele date disponibile, rezervele valutare s-au ridicat la 12.6 miliarde dolari, ceea ce indica ca stocurilor naționale de aur ale Ucrainei sunt cotate la doar 123.6 milioane dolari, a raportat ZeroHedge.

Cu toate acestea, această cifră contrazice suma de 988,700,000 dolari, la care ar trebui sa se situeaze nivelul de aur, daca nivelul aurului raporatat la totalul rezervelor a fost de 8 la sută.

În luna februarie, înainte ca presedintele de atunci Vicktor Ianukovici sa fie răsturnat, rezervele de aur au fost de aproximativ 21 de tone, potrivit președintelui de atunci al Băncii Naționale a Ucrainei, Serghei Arbuzov.

Una dintre teorii este ca Ucraina a decis să-si mute rezervele  de aur în SUA, la scurt timp după lovitura de stat când prim-ministrul Arseni Iațeniuk a avut o întâlnire cu președintele Obama.

La sfârșitul lunii februarie, rezerva de aur a fost de 1,8 miliarde de dolari. Banca Centrală a raportat că rezervele se ridicau la 1,6 miliarde dolari atat in luna iulie cat și in august, și 1,7 miliarde dolari în luna septembrie.

În octombrie, banca a fost nevoita să vândă  aur  în valoare de 874 milioane dolari pentru platirea datoriilor publice interne și externe, în conformitate cu Fondul Monetar Internațional.

Una dintre principalele funcții ale Băncii Naționale a Ucrainei este de a acumula și păstra rezerve valutare și de metale prețioase.

În luna mai, fostul sef al bancii nationale, Stepan Kubiv, a declarat că Ucraina planificat să folosească o parte din prima tranșă din împrumutul Fondului Monetar Internațional pentru a stimula rezervele de aur și valută si a stabiliza moneda hrivnia aflata in dificultate, .

FMI, care a refuzat înainte sa  acorde credite Ucrainei din cauza corupției, în luna aprilie a promis sa imprumute cu 17 miliarde dolari  pe urmatorii doi ani pentru a ajuta țara sa aiberelatii cat mai strânse cu Europa, și nu cu Rusia.

Banca a oprit susținerea monedei la mijlocul lunii noiembrie, când s-a aflat intr-o adevarata cădere liberă. Hrivnia a pierdut de la începutul anului 50 la sută din valoarea sa față de dolar.

„Devalorizarea hrivnei este acum de 100 la sută. În ultimul timp, companiile au început să intre în panică.  După devalorizarea cu 50 la sută, care a început în luna iulie, s-a reușit stabilizarea cat de cat a situației, dar apoi a început războiul,” a spus Gontareva .

Economia Ucrainei a scăpat de sub control din cauza revoluției și a războiului care a cuprins țara. Noul guvern se confruntă cu rezerve extrem de scazute, o mare inflație, lipsa de gaze naturale, precum și cu mari datorii. – rt.com

Comentariul unui cititor referitor la articol:

Aurul se afla deja în rezervele Chinei sau Rusiei. China, Rusia, India cumpără tot aurul fizic, si asta datorită SUA care încearcă să mențină prețul aurului scăzut pentru a proteja dolarul. Rusia și China au anunțat deja că nu isi vor mai tine rezevle monetare in dolari. Suntem la finalul jocului. Luna trecuta Rusia a cumparat 55 de tone de aur fizic. De îndată ce SUA rămâne fără aur fizic, se așteaptă la ce-i mai rau.

Comentatorul are dupa parerea mea foarte mare dreptate, asa cum va anuntam si eu, singurul motiv pentru care dolarul american nu a cazut inca, este faptul ca isi vinde treptat rezerva de aur, si iata ca acum pe langa China care stiam ca sunt cei mai mari cumparatori de aur, a inceput si Rusia sa cumpere masiv, la fel si India.

Ucrainienii saracii daca si-au incredintat aurul Statelor Unite sigur acum nu mai au nimic. Asta fiind de fapt si unul dintre motivele pentru care SUA a intrat in Ucraina, pe langa gazele de sist, aveau nevoie sa-i jefuiasca si de rezerva de aur, care sa-i ajute sa mai supravietuiasca inca ceva timp(Ucraina nefiind singura tara de la care americanii fura aur), probabil papusarii inca nu sunt gata cu pregatirile interne pentru inevitabilele revolte populare care vor incepe odata cu caderea dolarului.

Se stie deja ca toate tarile europene si nu numai care aveau rezerve de aur in bancile americane au ramas fara nimic.

Cat despre Ucraina, Dumnezeu cu mila, au ajuns intr-o situatie disperata, iar ideea de a continua procesul de integrare in UE nu poate sa-i duca decat la faliment, Astfel Ucraina se alatura celorlalte state distruse atat economic cat si social dupa revoltele provocate de catre Statele Unite ale Americii.

Pentru a intelege mai bine ce s-a intamplat in Ucraina cititi va rog si postarile de la categoria:  Ucraina

Iar despre situatia dezastruasa in care ajuns America cititi va rog articolele de mai jos:

Cum a încercat Antonescu să alipească Timocul României

Timocul iugoslav este zona cuprinsa între râul Morava (la vest), Dunare (la nord) si frontiera bulgara, locuit fiind de o numeroasa populatie româneasca, care ocupa teritoriul celor patru judete: Craina, Pojarevat, Timoc (doua plase: Zaicear si Bollievat) si Morava (plasele Parachin, Despotovat si Resava). Suprafata regiunii locuite în majoritate de români era de circa 13.000 km2.Românii/vlahii din Estul Serbiei traiesc în 328 de sate si 20 de orase de-a lungul vaii Dunarii, de la Veliko Gradiste la muntii râului Timok, în valea Morava (majoritatea la est de Velika Morava, dar si în unele zone de pe malul vestic), în Homolje (pe o suprafata întinsa) si Timok Krajina.

person_antonescu6

Hitler ocupa Iugoslavia

Problema românilor timoceni, a relatiilor lor cu România, a unui eventual ajutor dat de autoritatile de la Bucuresti, a constituit o preocupare a forurilor românesti de decizie doar în masura în care nu erau potentiale puncte de divergenta majora cu aliatul traditional de la vest si oricum nu sub forma unei alipiri a regiunii la România. Problema Banatului era prioritara, înca de la Conferinta de pace de la Paris!
Din primavara anului 1941, în conditiile desfasurarii foarte rapide a evenimentelor din Balcani, problema a intrat din nou în atentia forurilor – de aceasta data militare – de decizie.
La 6 aprilie 1941, Wehrmachtul a intervenit pe frontul din Balcani, Hitler ordonând ocuparea Iugoslaviei, ca urmare a modificarilor politice produse la Belgrad: la 27 martie 1941, în urma unei lovituri de stat, regentul Paul, care, cu doua zile înainte aderase la Pactul Tripartit, a fost înlaturat de la conducere. Noul guvern, condus de Duşan Simovič, a refuzat sa ratifice aderarea la Pact si a semnat, la 5 aprilie 1941, un pact de neagresiune cu Uniunea Sovietica.

România îsi reafirma libertatea

Hitler a hotarât sa „zdrobeasca Iugoslavia din punct de vedere militar si statal, ordonând comandamentului armatei de uscat si celui al aviatiei militare sa faca pregatirile militare corespunzatoare.
În seara zilei de 5 aprilie 1941, Legatia germana din Bucuresti a primit indicatia sa-l informeze oficial pe Conducatorul Statului român, generalul Ion Antonescu, de ofensiva împotriva Iugoslaviei, ce urma sa înceapa în ziua urmatoare.
Antonescu a declarat ca România nu ridica nici un fel de pretentii teritoriale fata de Iugoslavia, cu care a întretinut totdeauna relatii de prietenie, desi Mussolini îi ceruse acestuia, prin ministrul plenipotentiar la Bucuresti, Ghigi, sa ridice pretentii cu ocazia apropiatei împartiri a Iugoslaviei.
La 8 aprilie 1941, România si-a reafirmat neutralitatea, în ciuda faptului ca avioane iugoslave bombardasera Orsova, ca raspuns la atacul aerian german asupra Belgradului, atac efectuat cu avioane care decolasera de pe aeroporturi românesti.
Pozitia autoritatilor române afirmata în acest fel s-a modificat, la aflarea vestii cu privire la hotarârile, luate de Ribbentrop si Ciano, la Conferinta de la Viena, din 20-22 aprilie 1941, privitoare la împartirea Iugoslaviei.

Antonescu face o încercare slaba de revendicare a Timocului

La 23 aprilie 1941, Ion Antonescu a adresat un memorandum guvernului german si celui italian în care se preciza ca, desi România nu a urmarit pâna în prezent o expansiune teritoriala pe seama Iugoslaviei, considerabilele concesii facute Ungariei si Bulgariei au creat o situatie noua. Mai exact, el solicita, în afara de o revizuire generala a frontierelor Europei de sud-est, alipirea la România a Banatului iugoslav si crearea unei Macedonii libere, cu administratie autonoma a regiunilor locuite de românii din Valea Timocului si Vardarului.
Dar Hitler avea alte planuri cu regiunile respective. În timp ce Banatul de vest fusese deja promis Ungariei, în regiunea Portilor de Fier, la propunerea lui Neubacher urma sa se construiasca o hidrocentrala în vederea aprovizionarii satelor dunarene cu electricitate, zona aflata sub „garantia colectiva” a statelor ce aveau interese în aceasta zona.

Doar ajutoare materiale

Preocuparea autoritatilor românesti, mai cu seama militare, fata de românii din Valea Timocului iugoslav s-a materializat fie în acordarea de ajutoare materiale, fie în demersul facut catre forurile militare germane pentru eliberarea acestor români din afara României din lagarele de prizonieri din Germania.
Ca dragostea si politica nu prea au nimic în comun, se vede din scrisorile trimise de timocenii aflati în lagarele românesti conducatorului statului român – anexate – si din atitudinea perfect logica, din punct de vedere politic, a generalului Antonescu, pentru care totdeauna a prevalat, dincolo de orice fel de sentimente, interesul national. Si interesul national îi dicta sa nu irite în acel moment cu ridicarea unei probleme care era minora în raport cu altele mult mai grave: Basarabia si Ardealul de Nord. – historia.ro

Cititi va rog si alte subiecte interesante la rubrica: Istorie.

22 Noiembrie Sfintii zilei de astazi

În această lună, în ziua a douăzeci şi doua, pomenirea Sfinţilor Apostoli din cei şaptezeci, Filimon, Arhip, Onisim şi Apfia, cei ce au fost ucenici ai Apostolului Pavel.

Aceştia au fost pe vremea împărăţiei lui Nero, ucenici fiind Sfântului Pavel, şi au mărturisit la Colose oraşul Frigiei, aproape de Laodiceea. Făcând păgânii praznic Artemidei, în capiştea lor din Colose, sfinţii, cu alţi creştini dimpreună, lăudau pe Dumnezeu în sfânta biserică. Retrăgându-se ceilalţi când au năvălit idolatrii, au rămas numai ei singuri cu Apfia, credincioasă fiind şi ea, dorind de mărturisirea lui Hristos. Deci, prinzându-i, i-au adus la Androcleu mai-marele Efesului şi au fost bătuţi de el, dar nesupunându-se a face jertfa la idolul ce se chema de dânşii Mina, i-au îngropat până la brâu şi aşa i-au ucis cu pietre, săgetaţi fiind întâi de copii mici cu săgeţile.

Tot în această zi, pomenirea Sfintei Muceniţe Cecilia şi a Sfinţilor Mucenici Valerian şi Tiburtie.

Aceştia au suferit pe vremea împărăţiei lui Diocleţian. Cecilia era din Roma, din neam strălucit. Deci măritând-o după Valerian, l-a adus la credinţa în Hristos şi l-a hotărât a petrece în curăţie. Iar Valerian a întors pe Tiburtie, care îi era frate bun, şi la atâta faptă bună s-a ridicat Tiburtie încât şi cu îngerii vorbea în toate zilele. Dar, fiindcă îngropau ei moaştele mucenicilor lui Hristos, au fost pârâţi la Tuschie Almachie prefectul cetăţii şi, fiind aduşi înaintea lui şi mărturisind ei pe Hristos, au fost daţi pe seama lui Capelarie Maxim să li se taie capetele. Acesta după ce a tăiat pe sfinţi, văzând îngeri petrecând şi purtând ca nişte odoare sufletele mucenicilor, a crezut şi el. Iar Sfânta Cecilia, fiind băgată într-o baie foarte tare înfierbântată, a fost silita să stea în ea trei zile. Apoi din porunca prefectului i s-a tăiat capul acolo în baie.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Maxim Capelarie, care prin bătaie s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea nevoinţei Sfinţilor Mucenici Marcu, Ştefan şi a altui Marcu.

Aceştia erau pe vremea împăratului Diocleţian şi a mai-marelui Magnus, din cetatea Antiohiei Pisidiei. Deci fiind prinşi, şi pe Hristos în privelişte mărturisind şi multe chinuri suferind şi nevrând a se lepăda de Hristos, li s-au tăiat capetele.

Tot în această zi, pomenirea chinuirii Sfântului Mucenic Procopie, cel din Palestina.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Menignu Piuarul.

Acesta era din colonia Elespontului din cetatea Parios. Şi auzind pe oarecare ostaşi strigând în piaţă că Nazarineanul Iisus venind noaptea a furat pe cei legaţi ai noştri, aprinzându-se foarte cu duhul, multă grijă punea ca să câştige mucenicia. Căci în aceeaşi cetate a sfântului mulţi mucenici fiind închişi prin închisori de paznici, uşile fiind încuiate, sfinţii au fost dezlegaţi din legături de dumnezeiesc înger şi, nefiind găsiţi, foarte s-au tulburat mult prigonitorii. Iar Menignu auzind şi dumnezeiesc glas chemându-l pe el şi îndemnându-l către lupte, n-a zăbovit. Ci dând înapoi stăpânilor hainele ce le luase spre înălbire, şi poruncile date de tirani rupându-le, a fost bătut cumplit de chinuitori, apoi aruncat la pământ, spânzurat pe lemn, strujit, şi degetele picioarelor i s-au tăiat. Deci adus fiind înaintea tiranilor şi nevrând ca să jertfească, a fost osândit la moarte; şi fiind lovit de gealat cu sabia, şi-a dat Domnului duhul.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Avva.

Acesta era din neamul israeliţilor. Lăsându-şi el părinţii şi patria, şi bogăţia, a urmat unui monah şi, luând chipul monahicesc, a petrecut împreună cu monahul câţiva ani. Mai în urmă s-au dus amândoi la marele Eusebie nevoitorul, care adormind întru Domnul, a rămas Avva în locul lui. Şi petrecând acolo treizeci şi opt de ani, pururea a sporit întru fapte bune, ca şi cum atunci ar fi început. Încălţăminte pe picioarele lui nu a pus niciodată; mâncarea lui era atât de puţină, încât să dea numai puţină putere trupului; de prisos socotea încă şi băutura de apă; fiind încins cu grele lanţuri de fier, prea puţin şedea; iar partea cea mai multă de zi şi noapte o petrecea stând drept şi făcând rugăciune. Sta şi pe genunchi, aducând rugăciuni Domnului; nimeni nu l-a văzut pe el culcat. Iar după ce a fost făcut egumen şi proistos monahilor de acolo s-a arătat pe sine înaintea ascultătorilor fraţi chip şi pildă de înţelepciune şi de faptă bună. Aşa trăind şi multe zile făcându-şi, s-a odihnit în Domnul.

Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Hristofor şi Eufimia, care de sabie s-au săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sf. Talaleu şi Antim, care de sabie s-au săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Tadeu, care, fiind legat de roata şi din deal slobozit, s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea chinuirii Sfinţilor Mucenici Agapion, Sisinie şi Agapie.

Tot în această zi, pomenirea celui între sfinţi Părintelui nostru ierarhul şi făcătorul de minuni Climent, episcopul Bulgariei cel din Ohrida, care s-a numit şi Bulgaro-Chiricos.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Sursa: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie22.htm

Mexicul in stare de asediu!

Chiar acum, plaza centrală din Mexico City este plina de oameni care protesteaza referitor la masacrul sponsorizat de guvern impotriva a 43 de elevi. Protestatarii ard pozele cu președintele Enrique Peña Nieto, cerându-i demisia, datorita implicarii sale in cartelurile care se ocupa cu contrabanda de droguri si în răpirea și uciderea studenților.

Mexic

Ca sa intelegeti ma bine ce se intampla la granita SUA, urmariti va rog si postarea de mai jos:

Razboiul de la granita Statelor Unite despre care nu vorbeste nimeni

 

Corporatiile au ajuns la 2.1 trilioane dolari in conturi offshore

Corporațiile din SUA au ajuns la un record de 2.1 trilioane dolari în paradisuri fiscale, off-shore, potrivit unui nou raport. Pentru a pune că în perspectivă, 1,1% din aceste profituri neimpozitate ar putea oferi locuințe pentru 2,5 milioane copii fără adăpost care locuiesc în acest moment in Statele Unite. Acest lucru este mai mult decat revoltător.

Paradisuri Fiscale

Matematica: 2,5 milioane de copii fără adăpost ori 10.000 dolari, cost pentru a oferi adapost  =  25 miliarde dolari sau 1.1% din 2.1 trilioane dolari

Urmariti va rog si:

21 Noiembrie – Intrarea în Templu a Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria.

În această lună, în ziua a douăzeci şi una, Intrarea în Templu a Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria.

Intrarea Maicii Domnului in BisericaIntrarea în Templul legii a Doamnei de Dumnezeu Născătoarei a pricinuit ortodocşilor creştini praznic minunat şi a toată lumea. Fiindcă s-a făcut aceasta într-un chip minunat şi este înainte-mergătoare a marii şi minunatei taine a întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, care avea a se face în lume prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu. Deci praznicul Intrării s-a început din pricina aceasta: Ana cea pururea pomenită, fiindcă mai toată viaţa a petrecut-o stearpă fără să nască prunc, ruga împreuna cu bărbatul său Ioachim pe Stăpânul firii, ca să le dăruiască lor prunc, şi făgăduindu-se ca, dacă vor câştiga dorirea, îndată vor afierosi lui Dumnezeu pe pruncul cel născut. Şi aşa a născut pe ceea ce s-a făcut pricina mântuirii neamului omenesc, pe împăcătoarea şi împrietenitoarea lui Dumnezeu cu oamenii, pe pricina înnoirii de a doua oară a lui Adam cel căzut şi a sculării şi a îndumnezeirii lui, pe Preasfânta Stăpână de Dumnezeu Născătoare Maria.

Când a fost de trei ani, au luat-o părinţii ei şi au adus-o pe ea în ziua de astăzi în Templu. Şi plinindu-şi făgăduinţa au afierosit pe fiica lor lui Dumnezeu celui ce le-a dăruit-o; şi au dat-o pe ea preoţilor şi mai ales lui Zaharia, arhiereului celui de atunci. Acesta luând-o pe ea, a adus-o în cele mai dinăuntru ale Templului, unde numai singur arhiereul o dată pe an intra. Şi aceasta a făcut-o după voinţa lui Dumnezeu Celui ce după puţin avea a Se naşte dintr-însa spre îndreptarea şi mântuirea lumii. Deci acolo a rămas Fecioara doisprezece ani, cu rară cuviinţă, hrănită cu hrană cerească de către Arhanghelul Gavriil. Învrednicindu-se şi dumnezeieştii arătări, până ce s-a apropiat vremea dumnezeieştii Bunei Vestiri şi a descoperirilor celor cereşti şi mai presus de fire care i s-au arătat ei. Că a binevoit Dumnezeu a Se întrupa dintr-însa pentru iubirea de oameni, ca să înnoiască de a doua oară lumea cea stricată prin păcat. Atunci Născătoarea de Dumnezeu, ieşind din Sfintele Sfintelor, a fost dată lui Iosif logodnicului, ca acela să-i fie păzitor şi martor al fecioriei ei şi ca să slujească, atât la naşterea ei cea mai presus de fire, cât şi la fuga ei cea în Egipt şi la întoarcerea cea de acolo în pământul lui Israel.

Sursa: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie21.htm

Intrarea Maicii Domnului in Biserica – in enciclopedia ortodoxa ro.OrthodoxWiki.org

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Marturiile unui Sirian ortodox, care a studiat in Romania, despre ororile provocate de papusari in Siria

Este sirian, este ortodox și a făcut studiile în România. S.M. trăiește la fața locului războiul din Siria și îl vede cu totul altfel decât ni se prezintă nouă în România. (Sirianul m-a rugat să nu-i dau numele; am garanția că interviul de mai jos chiar este unul sincer, că S.M. nu este forțat de autoritățile siriene să răspundă frumos legat de Bashar Al Assad)

Reporter: Cum se vede situația din Siria de către un creștin care trăiește acolo?

S.M.: Sunt un sirian care a făcut studiile în România. Acum am terminat și m-am întors în țara mea. Situația este foarte tristă, pentru că după ce Siria în ultimii ani a fost una dintre cele mai bune țări ale lumii (în 2009 era a patra țară cea mai liniștită din lume, in 2010 era a opta țară cea mai recomandată pentru turism din lume) acum situația s-a schimbat și numai în doi ani, în 2012, Siria era una dintre cele 10 țări cele mai mizerabile din lume. Schimbarea aceasta tristă și foarte rapidă a fost un șoc nu numai pentru mine, ci și pentru toți sirienii din toată lumea. Sigur, a fost grija cea mai mare faptul că familia mea trăiește în pericol și eu sunt departe și nu o pot ajuta cu nimic, acum m-am întors și am înțeles mai bine în ce fel de pericol au trăit sirienii perioada de doi ani jumătate și, din păcate, imaginea este mult mai neagră decât îmi imaginam. Ce urmează să vă spun va fi un șoc pentru mulți care au fost manipulați de către mass media occidentală, totuși trebuie să spunem adevărul. Din punct de vedere al unui creștin sirian vă pot spune că ceea ce se întâmplă în Siria nu este o revoluție… Pentru ce avem nevoie de revoluție? Mergem la școli, la universități, la spitale fără să plătim niciun ban. Prețurile erau foarte ieftine. Nu putem spune că viața era perfectă, dar oare merita să facem revoltă? Nicidecum, corupția din tara mea există în orice altă țară. Însă drepturile pe care le aveam erau mult mai departe de a fi comparate cu celelalte țări musulmane. Un creștin sirian trăia foarte bine, avea toate drepturile la fel ca orice musulman, niciodată n-am avut sentimentul că sunt legat, sau am nevoie de mai multă libertate. Ca un creștin aveam toate drepturile la fel ca un musulman în afară de dreptul de a fi președinte. Uneori avem drepturi mai mult decât în alte țări creștine, sau așa proclamate țări laice. Spre exemplu clericii pot merge pe străzi cu costumul lor clerical fără probleme, chiar sunt tratați cu mare respect, în timp ce în Turcia numai patriarhul poate merge cu dulama. Bisericile sunt scutite de a plăti întreținere în timp ce în România, spre exemplu, ele plătesc…. etc.

Occidentul și țările arabe s-au folosit de demonstrațiile pașnice și au băgat oameni musulmani extremiști armați între civili.”

Rep.: Vreți să spuneți că n-au fost proteste autentice, că au fost regizate?

S.M.: Când a început așa zisa „revoluție” într-adevăr au ieșit unii cerând reforma, și într-adevăr țara noastră are nevoie de o reformă, dar occidentul și țările arabe, care nu sunt de acord cu politica Siriei s-au folosit de demonstrațiile pașnice și au băgat oameni musulmani extremiști armați între civili și cu ei a început criza. Cine mai întreabă pe un sirian va afla imediat că Siria acum este plină de teroriști străini din 38 de țări, unii chiar sunt din Europa, Australia, America, Marea Britanie, iar majoritatea lor sunt din țările arabe și din Turcia. Arme din Israel, din Franta, SUA, și Marea Britanie s-au găsit în mâinile teroriștilor. Armata oficială a țării sigur nu le folosește. Mulți dintre prietenii mei care au fost uciși au fost uciși de către străini, unii chiar nu știu să vorbească limba araba, iar cei care vorbesc araba folosesc alt dialect decât dialectul sirian… mai ales din Libia, Arabia Saudită, Egipt… etc. Mi se rupe inima când aud în mass media că armata Siriei omoară pe civili, sau că președintele Bashar Al-Assad omoară pe civili, în timp ce noi sirienii vedem cu ochii noștri cine omoară și cine-i omoară pe soldații noștri.. ne uităm și auzim aceste minciuni și nu putem face nimic. De ce? Pentru că Occidentul, și în mod deosebit Statele Unite, Franța și Britania, vor ca voi să credeți ce spun ei. Ei vorbesc tot timpul în numele sirienilor, dar niciodată nu s-a gândit cineva să-i întrebe pe sirienii înșiși cum văd ei situația.

ONU și SUA vor să acuze direct armata țării dar n-au găsit încă nicio dovadă. Iar când găsesc dovezi care acuză Opoziția, tac.”

Rep.: Bun și atunci cine să fi tras cu gaz sarin, armata lui Al Assad sau opoziția?

S.M.: În primul rând nu există denumirea aceasta în limbajul sirienilor „armata lui Al Assad”, există în Siria acum trei forțe: Armata națională a țării, nu „a președintelui”, Free sirian army care are o forță foarte limitată și cuprinde rebelii sirieni care s-au folosit de criza aceasta, iar a treia forță este Al-Qaida.. cine va spune altceva nu știe nimic despre criza Siriei și este manipulat de mass-media occidentală care spune că lupta în Siria este între armata „lui Al Assad” și cei care cer libertatea și democrația. Când s-a folosit gazul sarin am fost în Damasc, la 3 km depărtare de zona aceasta. Cine vă spune că armata țării a folosit arme chimice este mass-media occidentală. Cine poate crede că armata va folosi arme chimice în aceeasi zi în care ajung cei care au investigat atacul acesta. Cum se explică faptul că cei care au murit în acest masacru sunt numai femei și copii așa cum arată pozele. Nu este posibil, nicidecum, să fie folosit gazul sarin în zona respectivă fără să ajungă la noi, care eram doar 3 km departe de ei. Pozele pe care mass-media occidentală nu vi le-a arătat, demonstrează că gazul sarin a fost băgat cu injecții în trupurile victimelor. Rusia are dovezi pe care Occidentul nu vrea să le auziți. Totuși despre atacul cu armele chimice care s-a întâmplat în ziua următoare împotriva armatei țării n-ați auzit nimic pentru că mass-media voastră, a occidentului nu vrea să auziți despre el.

Rep.: De ce oare nu s-au pronunțat răspicat, cu un raport ferm, inspectorii ONU care au investigat atacul cu gaz sarin?

S.M.: Este foarte clar de ce. Pentru că ONU și SUA și Europa vor să acuze direct armata țării dar n-au găsit încă nicio dovadă. Iar când găsesc dovezi care acuză Opoziția tac, pentru că scopul lor a fost totdeauna să arate lumii că opoziția Siriei, ramura armată a opoziției,este una onorabilă și luptă pentru libertate și nu poate face așa ceva. Totuși, lumea încă n-a uitat războiul american împotriva Irakului și cum au folosit armele chimice ca un pretext pentru a interveni în Irak, și până la urmă n-au găsit nimic. De aceea lumii îi e frică să nu se repete aceeasi tragedie, și de fapt asa este… Guvernul sirian a proclamat de mai multe ori: armele chimice, dacă sunt într-adevăr, nu le vom folosi în Siria.

Damascul este sediul pentru 3 patriarhi, adică este orașul care are cel mai mare număr de patriarhi în toată lumea.”

Rep.: Să nu-mi spuneți că nici măcar nu sunt uciși creștinii din Siria cum am văzut că se întâmplă în Iran…

S.M.: Modul cum ați pus problema este un exemplu viu de manipulare a mass-mediei… De ce ați dat ca exemplu Iranul, desi creștinii în Iran nu sunt persecutați la fel cum sunt în Arabia Saudită, Qatar, Egipt… etc. De ce ? Pentru că aceste țări sunt prietene cu americanii, de aceea despre persecuțiile de acolo mass-media nu spune nimic, dar în acelasi timp n-au libertatea pe care o au creștinii Siriei. Oricum, niciodată creștinii n-au fost persecutați în Siria până la așa zisa revoluție. Până în 2008, Siria era un rai pentru creștinii ei. Numai în Siria sărbătorile creștine sunt sărbători oficiale pentru stat. Creștinii care lucrează la stat au voie să întârzie duminica pentru a participa la slujbă. Monumentele istorice creștine înflorite și cunoscute în toată lumea creștină sunt o mare dovadă de libertate a creștinilor. Damascul este sediul pentru 3 patriarhi, adică este orașul care are cel mai mare număr de patriarhi în toata lumea.. nimic nu-i obligă pe patriarhii aceștia să păstreze sediul lor într-o țară care-i persecută. Am trăit 5 ani în România și sincer, vă spun că nu cred că creștinii României au mai multă libertate decât creștinii Siriei în afară de postul președintelui care trebuie neapărat să fie un musulman. După așa zisa revoluție au apărut problemele pentru creștini. Multe sate creștine au fost atacate de teroriștii extremiști. Mulți creștini au fost alungați afară din caselor lor, multi au fost uciși numai pentru că sunt creștini. Acum vorbesc cu dumneavoastră și un sat creștin, Maaloula, este atacat de către teroriști străini, nu sirieni. Ieri au atacat în satul respectiv două mănăstiri, au distrus o biserică și o școală de limba aramaică. Astfel de cazuri nu s-au întâmplat niciodată înainte de așa zisa „revoluție”. Biserica în Siria spune că numărul creștinilor care au fost uciși în războiul acesta depășește 4200, iar 21 de biserici au fost distruse și 8 mănăstiri, iar numărul celor care au fost răpiți depășește 7000. La starea aceasta tristă am ajuns noi, sirienii, după ce eram mândri că trăim într-una dintre cele mai liniștite țări ale lumii.

Soluția este ca lumea occidentală să nu mai susțină pe teroriști, și ca Turcia să închidă granițele ei.”

Rep.: Dumneavoastră, familia dumneavoastră din Siria, prietenii de acolo ce credeți că ar trebui făcut pentru stoparea războiului civil? Ar trebui să intervină SUA, Marea Britanie, Franța, Israelul, cum și-o doresc? Asta ar fi soluția?

S.M.: Niciunul nu este de acord cu intervenția militară… Am văzut ce au făcut americanii când au intervenit în Irak. Soluția este cum v-am zis mai devreme, ca lumea occidentală să nu mai susțină pe teroriști, și ca Turcia să închidă granitele ei. LĂSAȚI ȚARA NOASTRĂ SĂ TRĂIASCĂ, LĂSAȚI POPORUL MEU SĂ TRĂIASCĂ, Siria în timpul istoriei a învățat lumea Puterea Civilizației, și nu Civilizația Puterii. Numai asta vreau să spun întregii lumi.

Rep.: De ce nu reveniți în România?

S.M.: Familia mea suferă aici, poporul meu suferă aici, Biserica mea suferă aici. „Sirianitatea” mea, dacă pot spune așa acestui sentiment pe care-l am, nu se va împlini dacă nu-i împărtășesc această suferință. Știu că ce v-am zis este surprinzător pentru că sunteți manipulați de mass-media. Aveți dreptul să mă credeți și aveti dreptul să mă refuzați. Dar credeți-mă, ce v-am povestit, suferința unui sirian care trăiește experienta aceasta și pericolul de moarte în fiecare zi, sunt realitatea.

Alexandru Căutiș- kmkz.ro

Pentru a intelege mai bine ce au facut elitele in Siria urmariti va rog si imaginile din link-ul de mai jos:

Ce a mai ramas din Siria…

Urmariti va rog si:

Extinderea NATO o greșeală care subminează stabilitatea Europei

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a criticat extinderea NATO ca fiind o greșeală care ar afecta securitatea Europei.

arab-league-lavrov-syria.si

Lavrov a mai spus ca statutul de neutralitate al Ucrainei este important pentru securitatea și interesele naționale ale țării. Diplomatul rus a mai spus ca Ungaria ca stat membru al NATO, s-a comportat responsabil și nu a permis răspândirea a ceea ce el a numit rusofobie. Lavrov a facut aceste remarci într-o conferință de presă cu omologul său ungar, Peter Szijjarto.

https://www.youtube.com/watch?v=sf8dq_PVBDM

Urmariti va rog si: