Parteneriatul Strategic si Trădarea Națională

S-au împlinit trei ani de la referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Prilej de evocare a momentului de către actorii principali și, ca de obicei în astfel de situații, de dezvăluire a unor aspecte inedite.

Crin Antonescu, într-un interviu pentru Gândul, afirmă că în vara lui 2012 ”oameni importanţi din instituţii interne şi internaţionale i-au sugerat premierului Victor Ponta să încheie un parteneriat în afara USL pentru a se menţine la putere”. De asemenea, fostul co-președinte al USL apreciază că „puterea tot mai mare a serviciilor secrete se poate transforma într-o ”situaţie periculoasă”.

De la altă tribună, ce-i ține microfoanele deschise 24 din 24, Traian Băsescu și-a amintit că mandatul emisarului american Philip Gordon, care l-a vizitat la sediul de campanie imediat după referendumul din 2012, a fost „să-mi transmită că am tot suportul Statelor Unite”. „Nu știu ce le-a spus celorlalți dar știu că nu a umblat cu limbaj dublu. Asta cu certitudine”.

Așadar și celorlalți, printre care șefii serviciilor secrete românești, judecătorii CCR, Administrația Americană le-a transmis în clar că SUA îl sprijină total și necondiționat pe Traian Băsescu. Nu sună un astfel de mesaj ca un ordin pe unitate: „nu ne interesează cum, dar țineți-l la putere pe Băsescu”?

Când Gordon a acreditat, printr-o declarație publică, enorma minciună macovistă că peste 1.5 milioane de voturi ar fi fost fraudate la acest referendum, a adăugat, practic, ordinului imperativ de salvare a lui Băsescu, dezlegarea și garanțiile de impunitate necesare executanților pentru folosirea oricăror mijloace în vederea atingerii acestui scop.

Căci o astfel de misiune, de oricine ar fi fost ea ordonată, de Washington, de Berlin ori de Bruxelles, trebuia dusă la îndeplinire de forțele executive ale țării de destinație. Care forțe, când se pune problema asumării responsabilității acțiunilor lor (mai ales dacă acestea se anunță a fi la limita legalității), simt nevoia unei acoperiri totale.

Când Crin Antonescu se referă la ”oameni importanţi din instituţii interne şi internaţionale” putem deduce singuri cam cine ar fi aceștia. „Internaționalii” sunt cei care transmit ordinele iar „internii” cei care le execută. Și acum să înțelegem cadrul formal ce face posibilă manifestarea aproape discreționară a unei voințe străine în politica și afacerile interne ale României.

România, în momentul de față, este sub incidența a 3 tratate majore:

– Tratatul de la Lisabona, care reprezintă, practic, fundamentul legitimității democratice a UE;
– Tratatul Atlanticului de Nord, asumat odată cu aderarea României la NATO;
– Parteneriatul Strategic cu SUA, care stabileşte pilonii relaţiei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură.

Dintre acestea, primele două se referă la structuri cu organe multinaționale de decizie. Care, prin natura funcționării lor, sunt mult mai transparente și mai puțin expuse influențelor unor voințe unice cu tendințe discreționare.

Al treilea tratat însă, funcționează ca frăția elefantului cu mușuroiul de furnici. SUA își anunță pretențiile prin pasul greu al câte unui mărunt emisar, cu pieptul bombat, iar mușuroiul românesc începe să trepideze obedient, în vederea îndeplinirii întocmai și la timp a rolului ce i-a fost stabilit, de multe ori fără a fi măcar consultat.

Atât de mare preț pun americanii pe părerea și voința României în relația bilaterală, încât de aproape 3 ani nu și-au desemnat un ambasador la București. Să ne reamintim două acțiuni profund antidemocratice ale SUA desfășurate în România ultimilor ani, cu sprijinul unor instituții românești, populate de români:

– Susținerea prin minciună și fraudă a regimului antinațional Traian Băsescu, ce a culminat cu deturnarea referendumului din 2012, și
– Transformarea binomului SRI – DNA într-o armă de poliție politică, prin intermediul căreia să manipuleze politica internă a țării, să deturneze voința populară și să distrugă șansele de renaștere a unei economii românești cu investitori autohtoni.

Sub pretextul unei necesare și dorite lupte anticorupție, binomul îndepărtează oameni politici și industriași incomozi, în vreme ce infractori de anvergură infinit mai mare (Traian Băsescu, Sorin Blejnar, Adriean Videanu, Ioan Oltean, Vasile Blaga) sunt protejați sau chiar pregătiți pentru reciclare.

Ce unelte din interior fac posibilă întreagă această „curățenie” unidirecționată și vădit tendențioasă?

– Vârfurile operaționale ale SRI precum și infiltrații lor în parchete, justiție, presă;
– Șefii DNA, CSM, ÎCCJ, CCR.

Scuza lor? Parteneriatul cu SUA (care ne garantează securitatea teritorială), Parteneriatul cu SUA ( care prevede combaterea corupției), pe scurt: Parteneriatul cu SUA (care reprezintă interesul național).

În aceste condiții pun și eu o întrebare de prost: dar de americani ne mai apără cineva?

Dacă aceștia, să zicem, din interese egoiste, din reorientări geo-strategice sau, pur și simplu, din dispreț, vor dori să nu mai producem ci doar să importăm, vor urmări să nu mai stăm pe picioarele noastre ci să le devenim vasali, buni la munca de jos, la războaie singeroase, la operațiuni murdare, dacă, dacă, dacă…

Mai e cineva vigilent față de astfel de pericole? Mai putem spera într-o protecție instituțională? Are domnul general Coldea o direcție în subordine care să se ocupe de cei care nesocotesc voința populară și subminează suveranitatea și independența României? Fie aceștia chiar și reprezentanți ai SUA? Sau domnul Coldea, doamna Kovesi, domnul Zegrean, doamna Stanciu îi reprezintă, acolo unde funcționează, mai mult pe americani decât pe români?

Poate se așteaptă o astfel de atitudine patriotică de la Mihai Răzvan Ungureanu, detestat aproape ca Băsescu de popor și politicieni dar îndrăgit peste măsură de Tel Aviv, de Budapesta, de Washington.Totul pare posibil în această periferie de Balcani.

Unii cred că în numele Parteneriatului Strategic cu SUA le este permis orice, inclusiv să facă rău propriului popor. Căci asta s-a întâmplat și când au fost furate prezidențialele din 2009, și când a fost deturnat referendumul din 2012 și când, de dragul FMI, s-au tăiat salariile bugetarilor cu 25%, și când, de dragul lui Băsescu și a camarilei lui, s-a permis devalizarea bugetului de stat prin ingineriile de la ANRP. Și asta se întâmplă și acum, când Băsescu zburdă liber și face declarații iresponsabile în vreme ce Ponta trebuie dat jos cu orice preț, chiar și prin instrumentarea unui dosar aberant.

Îi avertizez pe acești români puternici ai zilei care, turmentați de forța descoperită brusc în buricele degetelor, și-au pierdut luciditatea, că rostul lor în funcțiile pe care vremelnic le dețin este dat în primul rând de fidelitatea față de propriul popor și de propria țară, iar nu de aliați conjuncturali care azi sunt și mâine, poate, ne vor întoarce spatele. Fâșia graniței dintre parteneriatul strategic cu SUA și trădarea națională nu e mai groasă, în această perioadă tulbure a istoriei, decât o foiță de ceapă.

Nu încercați să instaurați in România un echivalent al unui regim de ocupație. Nu încercați să înlocuiți frumoasele aspirații republicane „libertate, egalitate, fraternitate” cu surogatele unui trădător de neam „muncă, familie, patrie”. Nu vă credeți nici nemuritori, nici infailibili, nici mai deștepți decât istoria.

Credeți-vă și fiți români! Și incrustați-vă undeva, pe cristalul oglinzii în care vă priviți în fiecare dimineață, că nu există păcat mai greu decât trădarea de țară.

Pe acest teritoriu, numit incă România, turcii au venit și au plecat, rușii au venit și au plecat, americanii au venit și vor pleca și ei.
Doar românii au fost, sunt și rămân. Mai se cărăbănesc și dintre ei unii, de lehamite, dar cu gândul și cu speranța de a se întoarce.
La ei trebuie să vă gândiți dacă sunteți, cu adevărat, ceea ce pretindeți. – conteledesaintgermain.ro

Pentru a intelege cine conduce cu adevarat Romania, urmariti va rog si:

Cititi cu mare atentie si luati seama!!! Material complet despre distrugerea Romaniei dupa 1989

Anunțuri

Mihai Răzvan Ungureanu este ca și numit director al Serviciului de Informații Externe, după ce Klaus Iohannis l-a nominalizat în această funcție

Fostul premier are un „bagaj” de acuzații, fapte și declarați, care ar trebui să ridice un semn de întrebare în privința fidelității sale față de interesele poporului român.

În 1989, pe când avea doar 21 de ani, Mihai Răzvan Ungureanu ocupa deja cea mai înaltă funcție pe care un tânăr de vârsta sa o putea ocupa: MRU era membru supleant al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Deși a recunoscut acest aspect, MRU a afirmat că funcția era „strict formală, care nu presupunea participarea la decizia politică propriu-zisă”. Cu toate acestea, pe când avea doar 17 ani, MRU scria materiale elogioase în Scânteia Tineretului la adresa regimului Ceaușescu, ceea ce ar explica ascensiunea sa fulminantă spre vârful PCR. Totul se întâmpla în 1985, anul în care părintele Gheorghe Calciu era expulzat din țară pentru criticile aduse regimului, iar disidentul Gheorghe Ursu era omorât în bătaie de către forțele de represiune.

După 1989, Mihai Răzvan Ungureanu a cunoscut o ascensiune fulminantă. Astfel, în 1993, ajunge secretar xecutiv al Asociației Internaționale a Studenților în Istorie, Budapesta – Bruxelles (1990-1993).În 1993 a susținut masteratul în Studii Ebraice la Centrul Oxford pentru Studii Ebraice din cadrul colegiului St. Cross al Universității Oxford.

Între 1996 și 1998 este membru  board-ului științific al Fundației Soroș pentru o Societate Deschisă, Iași – București,  membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie, etc.

În 1998, MRU a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor  Externe de către ministrul Andrei Pleșu. Ieșeanul a deținut această funcție timp de trei ani.

În 2004, Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit în funcția de Ministru al Afacerilor Externe, în Guvernul Tăriceanu. Imediat, cerea instalarea portretului Anei Pauker în sediul Ministerului.

La doar un an de la numire, Mihai Răzvan Ungureanu susținea și promova o ordonanță de urgență, prin care România renunța la moștenirea lui Emanoil Gojdu, în favoarea Ungariei. Moștenirea este evaluată la 1 miliard de euro. Din fericire, Biserica Ortodoxă Română s-a opus vehement adoptării acestei ordonanțe și în martie 2008, Senatul României a respins adoptarea acestui acord.

Menționăm că averea Gojdu fusese naționalizată de regimul comunist din Ungaria încă din 1992.

În 2006, într-un interviu acordat ziarului austriac „Die Presse”, MRU afirma:

Trebuie să priviți România aproape ca și un nou land federal. România este tot atât de importantă pentru economia Austriei ca și sângele pentru corp

MRU și-a dat demisia din Guvernul Tăriceanu în februarie 2007, iar în noiembrie a fost propus de președintele Băsescu pentru conducerea Serviciului de Informații Externe. La aflarea veștii, fostul purtător de cuvânt al SRI, Nicolae Ulieru, a reacționat dur.

„A fost adus de Pleşu secretar de stat în Ministerul de Externe, a rămas secretar de stat şi în Guvernul Năstase, apoi a fost numit ministru de externe de către liberalul Călin Popescu Tăriceanu, recuzat de acesta pentru că nu i-a dat nişte documente, şi după ce a fost recuzat de premier, preşedintele l-a numit şeful SIE.Eu, când am auzit numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la SIE, am avut o tresărire. Am spus „oare preşedintele chiar nu ştie cine e omul ăsta, sau SRI nu l-a informat?

Ulieru a mai spus că SRI a fost împiedicat să-l racoleze pe MRU de către un serviciu secret străin.

„Mihai Răzvan Ungureanu a avut, ca istoric la Iaşi, o poveste, un scandal care l-a scos din anonimat. El a făcut o conferinţă de presă în care a denunţat faptul că un ofiţer de la secţia judeţeană al SRI a încercat să îl racoleze. Şi ca urmare a acestei conferinţe de presă s-a constituit o celulă de criză în careul SRI, care a hotărât să îl demită pe ofiţerul respectiv, iar purtătorul de cuvânt din vremea aia, Nicolae Ulieru, să dea un comunicat care să condamne practicile nelegale ale acelui ofiţer. Relevanţa e următoarea, că acel ofiţer nu a fost un ageamiu. El a încercat recrutarea lui Mihai Răzvan Ungureanu pe nişte motive foarte întemeiate. Iar sacrificarea acelui ofiţer a fost făcut la dorinţa expresă a unui serviciu străin şi stat străin”, a spus Ulieru, cel mai longeviv purtător de cuvânt din istroria SRI.

În 2012, MRU a fost numit la conducerea Guvernului României, funcție pe care a îndeplinit-o timp de 78 de zile.

Cât a fost premier, Ungureanu a reușit să semneze acordurile petroliere „pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti”, după cum informa la vremea respectivă, agenția Mediafax. Mai mult, Ungureanu a clasificat respectivele acorduri, ele rămânând la fel și astăzi.

Pe 13 martie 2012, deputatul Ion Stan afirma în plenul Parlamentului că MRU a avut un rol cheie în nepedepsisrea celui care l-a ucis pe muzicianul Teo Peter.

„Soldatul, protagonistul unei relaţii sexuale cu o minoră, fiica unui membru al Consulatului SUA, care a fost determinat să preia fapta asupra sa. Dar, pentru asta, martorul-cheie trebuia „să nu mai fie găsit”. Mihai-Răzvan Ungureanu, de la cârma MAE şi a SIE, a făcut tot ce trebuia ca martorul să nu fie identificat şi prezent la proces, iar urmarea a fost nedovedirea nu atât a acuzaţiilor, cât mai ales a persoanei care s-a aflat la volan în momentul producerii accidentului”.

Oficial, Teo Peter a fost lovit de o mașină condusă de Christopher Van Goethem, soldat american de la Ambasada SUA din București aflat în stare de ebrietate. Extrădat în SUA, soldatul a fost găsit nevinovat. În documentele wikileaks, Ambasadorul SUA este înregistrat spunând că Van Goethem nu va „executa nicio zi de închisoare în România. Între timp, deputatul Ion Stan a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru fapte de corupție. Decizia nu este definitivă.

În 2014, pe fondul protestelor masive ale Românilor împotriva exploatării gazelor de șist, MRU declara:

„Roșia Montană înseamnă locuri de muncă, e o prioritate. Nu sunt ecologistul de vârsta nouă care și-a reinventat propria identitate politică.Mă interesează să existe o brumă de responsabilitate.Sunt dispus să merg cu oricine la Roșia Montană și la Roșia Poieni, să vadă cum arată niște răni ale pâmântului. Eu nu sunt adeptul niciunui proiect, sunt adeptul unor rezultate. Proiectele care aduc locuri de munca ma interesează, le sustin.

Am avut discuții cu miniștrii responsabili și am cerut foarte clar: Spuneți-mi unde s-a blocat, și unde e un aviz negativ, de ce e negativ, și închidem totul.”

Avântul său în susținerea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) se poate explica prin faptul că unul din inițiatorii proiectului, controversatul Mark Rich, a sponsorizat o parte din studiile în străinătate ale lui MRU. Mark Rich este dat în urmărire internațională.

De asemenea, MRU a susținut și a reușit privatizarea companiei strategice Cuprumin, companie de stat aflată pe profit la acea dată. Compania a fost vândută la un preț de 200 de milioane de euro. Zăcământul de cupru pe care CupruMin îl putea exploata era evaluat la 4,5 MILIARDE de euro. Compania care a cumpărat Cuprumin, Roman Coppper, se înființase cu un an înainte.

Tot în calitate de premier, MRU s-a opus legii înființării unui muzeu al Comunismului pentru că „s-ar crea un paralelism instituțional nejustificat” între noua instituție și IICCMER. IICMER era condus la vremea respectivă de Andrei Muraru, ieșean ca și MRU.

Grupul de Investigații Politice sesiza Parchetul General legătură cu conflictul de interese în care s-a aflat fostul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a cărui familie a primit 170.000 de euro în 2009 şi 2010 de la firma austriacă OMV AG. „În decembrie 2007 Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit director al SIE, funcţie de demnitate publică asimilată rangului de ministru. Începând cu 2009, firma OMV a devenit principala sursă de venit a familiei Ungureanu, Daniela Ungureanu încasând de la aceasta câte 85.000 de euro pe an (7000 de euro pe lună), de aproape 6 ori mai mult decât încasa Mihai Răzvan Ungureanu de la SIE”, se spunea atunci.

Președintele Traian Băsescu arăta că „nu este legal ca, în perioada când o persoană este şeful SIE (Serviciul de informaţii externe), soţia sa să fie angajată a unei firme din străinătate!”

De asemenea, fostul ambasador al României la Moscova, Dumitru Prunariu, îl acuza pe fostul premier că pe vremea când a fost ministru de externe, a trimis un ordin prin care îi cerea să nu se mai intereseze de tezaurul României aflat la ruși.

„La numirea mea ca ambasador în Federaţia Rusă în 2004, reprezentanţi ai Parlamentului României au insistat pe o misiune permanentă a noastră legată de Federaţia Rusă, şi anume urmărirea problemei TEZAURULUI ROMÂNIEI. Total surprinzător şi de neînţeles pentru mine nici acum, în aprilie 2005 am primit ordin scris de la MAE, trimis de dl Leuştean în numele lui Mihai Răzvan Ungureanu, să nu mai abordez în nici un fel şi sub nici o formă problema Tezaurului”, spunea fostul astronaut. – activenews.ro

Iata a dupa ce la SRI este pus tot un evreu la SIE vine un al doilea. Razvan Ungureanu nu este altul decat un vandut interselor straine, chiar agent al unur servicii straine dupa cum spun multi, poate chiar MOSAD si totodata omul lui George Soros care este responsabilul cu mai toate maidanele importante din ultimul timp care s-au petrecut in lume, ultimul fiind cel din Ucraina.

Pentru a intelege mai bine citit articolele:

Urmariti va rog si:

Anti-Romanul Razvan Ungureanu – Romania si Holocaustul

Iar planul de acaparare al Romaniei de catre evrei, despre care vorbea un fost senator al Romaniei pare sa prinda tot mai mult contur:

Un fost senator vorbeşte: pentru cine este depopulată România !

Numai Dumnezeu si Maica Sfanta ne mai poate salva!

Lista cu supusii lui Soros care se afla sau s-au aflat la conducerea Romaniei

Oficial, George Soros s-a implicat în România, în ultimele zile ale anului 1989, imediat după căderea regimului Ceaușescu. Unii spun însă, că activitatea magnatului american de origine maghiaro-evreiască, a început cu mult înainte de căderea regimului Ceaușescu.

Chiar dacă nu a recunoscut niciodată implicarea sa în România de dinainte de 1989, Soros a admis că s-a implicat în alte țări comuniste, sprijinind financiar oponenții regimurilor respective. Având în vedere că Soros a înființat Grupul de Dialog Social chiar în 31 decembrie 1989 și Fundația pentru O Societate Deschisă în primele zile ale lui 1990, este greu de crezut că primii membrii „s-au nimerit” să fie acolo și că „scena” nu fusese pregătită încă de pe vremea regimului Nicolae Ceaușescu.
Ascensiunea lui George Soros a început în anii ’80, atunci când în Statele Unite au apărut o mulțime de ONG-uri cu nume foarte interesante: „National Endowment for Democracy”, „Freedom House”, „National Democratic Institute” sau „Open Society Institute”.

Conform unei anchete jurnalistice, toate acestea au acționat direct și în România, chiar la începutul anilor ’90, beneficiind  de fonduri uriașe, de ordinul a milioanelor de dolari.Toate, însă, sunt legate direct CIA, pe care agenția le-a „privatizat”, George Soros fiind unul din beneficiari. Lovitura era genială: SUA puteau să se implice în alte țări, fără să mai fie acuzată de „amestec în treburile interne ale unui alt stat”, pentru că la mijloc era vorba despre „societatea civilă”.
Revenind la România, Soros a venit personal la București în 1990, prima oprire fiind la sediul Grupului de Dialog Social, acolo unde s-a întreținut cu Silviu Brucan și ceilalți membri fondatori: Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Gabriel Andreescu sau Stelian Tănase.
Dacă nu s-a implicat personal, George Soros a avut reprezentanți direcți în conducerea „societății civile”.  Primul reprezentant direct al lui George Soros în România a fost Sandra Pralong (Sandra Marilyn Andreea Budiș), persoană care, nu întâmplător, a emigrat din România în anii ’70. Andreea Pralong a fost consilierul președintelui Emil Constantinescu.
Din 1990 și până acum, George Soros a dezvoltat o adevărată rețea de ONG-uri, cu care a acaparat noul concept de „societate civilă”, necunoscut românilor, astfel că a reușit să influențeze, în mod major, deciziile la nivel guvernamental. Pe lângă GDS și Fundația Soros, s-au dezvoltat o puzderie de ONG-uri legate de numele magnatului american.
Enumerăm doar câteva din ONG-urile apărute după 1990: „Soros Advising and Placement Center”, „Soros Educational Advising Center” , „Uniunea pentru Reconstructia Romaniei”, „Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, „Centrul pentru Dezvoltare Economica”, Fundatia „Concept” , „Centrul pentru Drepturile Omului – București”,  „Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)”, „Asociația „Pro Democrația”, „Societatea Academică Română” etc, care la rândul lor au „născut” alte ONG-uri.
Printre membrii acestor organizatii găsim foști miniștri, consilieri ai președinților României, directori de instituții ale statului, jurnaliști influenți. De remarcat este că trei din cei patru președinți ai României au sau au avut consilieri oameni din cercul lui Soros.
Lista completă a beneficiarilor burselor Soros nu a fost niciodată făcută publică. O listă a fost avansată de ziarul Ziua, aici.
Iată o listă cu o parte din foștii sau actuali membri ai Grupului de Dialog Social, ai Fundației pentru O Societate Deschisă sau ai altor ONG-uri afiliate Open Society Romania Network. Datele prezentate pe noi pot fi verificate și sunt publice.
  • Sandra Pralong – fost consilier al președintelui Emil Constantinescu
  • Alexandru Lăzescu – fost director al TVR
  • Andrei Pippidi – istoric, membru în Comisia care a elaborat Raportul Tismăneanu și Raportul Elie Wiesel privind participarea României la Holocaust
  • Vladimir Tismăneanu – politolog,președinte al Comisiei Prezidentiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România
  • Andrei Pleșu – scriitor, Ministru al Culturii(28 decembrie 1989 – 16 octombrie 1991), Ministru de Externe (29 decembrie 1997 – 22 decembrie 1999), membru al CNSAS(2000 – 2004), consilier al președintelui Traian Băsescu ( decembrie 2004 – mai 2005)
  • Catrinel Pleșu – fost  director, Centrul Naţional al Cărţii, din cadrul ICR (2009 – 2012)
  • Mihai Șora – filosof, Ministrul Educației  (decembrie 1989 – 28 iunie 1990)
  • Renate Weber –  consilier al președintelui Traian Băsescu, (2004 – 2005) europarlamentar PNL.
  • Liviu Antonesei – scriitor, jurnalist
  • Alin Teodorescu – sociolog, primul președinte al GDS, consilier al premierului Adrian Năstase, Ministru cancelar, șeful Cancelariei Primului Ministru Adrian Năstase, fondator IMAS
  • Andrei Marga – filosof, Ministru al Educației (1997 – 2000), Ministru de Externe (mai 2012 – august 2012), președinte al ICR (septembrie 2012 – iunie 2013)
  • HR Patapievici – filosof, membru al CNSAS (2000 – 2004), președinte al ICR (2005 – 2012)
  • Mircea Mihaieș – critic literar, eseist, fost vice-președinte al ICR( 2005-2012)
  • Mihai-Răzvan Ungureanu – consilier al Președintelui Iohannis, fost ministru de externe (2004 – 2007), șed al SIE (2007 – 2012), premier al ROmâniei (februarie 2012 – mai 2012)
  • Cristian Pârvulescu – politolog, președintele Asociației „Pro Democrația”
  • Victor Rebengiuc – actor
  • Sabina Fati – jurnalist România Liberă, revista 22
  • Andrei Oișteanu – etnolog, antropolog, membru în Comitetul educațional al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”
  • Andreea Pora – jurnalist
  • Teodor Baconschi – teolog, fost ministru de Externe, decembrie 2009 – ianuarie 2012, ambasador al României la Vatican, în Portugalia, San Marino. Secretar de stat în MAE(2005-2006), Consilier al Președintelui Traian Băsescu (2006 – 2007)
  • Monica Macovei – europarlamentar, fost Ministru al Justiției(2004 -2007), fost candidat la președinția României
  • Alina Mungiu – politolog, șef al Știrilor TVR (1997 – 1998), a fondat Societatea Academică din România, profesoară la SNSPA
  • Stelian Tănase – scriitor, președinte-director general al TVR, fost director al Realitatea TV
  • Laura Ștefan – membră a ONG-ului „Expert Forum”, director în Ministerul Justiției( 2005-2007),  a fost declarată expert – anticorupție de către Ambasada SUA
  • Adrian Cioroianu – istoric, decan al Facultății de Istorie a Universității București, a fost unul din susținătorii introducerii Manualelor alternative, inițiativă a Fundației Soros. Fost senator, de Timiș, fost europarlamentar, fost ministrul de externe (aprilie 2007 – aprilie 2008)
  • Rodica Culcer – jurnalist, fost referent la Ambasada SUA de la București( 1985 – 1991), fost director al Știrilor TVR
  • Adrian Cioflâncă – cercetător științific, fost membru al CNSAS, coator al Raportului Tismăneanu și al Raportului Elie Wiesel.
  • Stere Gulea – regizor, fost președinte al TVR
  • Gabriel Liiceanu – filosof, director al Editurii Humanitas( fosta Editură Politică)
  • Sorin Ioniță – politolog, fost consultant al Consiliului Europei, Băncii Mondiale şi UNDP pe Europa de Est şi Balcani; reprezentant al României ȋn Comitetul Economic şi Social European (EESC), sectiunile Transport-Energie şi Mediu-Agricultură, fost membru în Comisia Prezidențială Pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice
  • Smaranda Enache – președinte al ONG-ului Liga Pro Europa, fost ambasador al României în Finlanda (1998 – 2001)
  • Edward Helvig – șef al SRI, fost director General al Institutului de Studii Sociale, Fost consilier al Ministrului de Interne, C. Dudu Ionescu, Fost consilier al lui Mugur Isărescu, fost deputat de Bihor, fost europarlamentar
    fost Ministru  Dezvoltării Regionale și Turismului în Guvernul Ponta
  • Radu Filipescu –  nepotul fratelui lui Petru Groza, membru fondator al GDS
  • Armand (Armant-Constantin) Goșu – istoric, fost consilier al Ministrului de Externe (2010 – 2012), fost membru al Comisiei Prezidențiale pentru analiza Dictaturii Comuniste în România, fost director al Institului Român pentru Istoria Recentă
  • Dan Perjovschi – desenator, ilustrator
  • Mircea Toma – activist, ActiveWatch.
    Mihail Bumbeș – istoric, co-fondator al ONG-ului Miliția Spirituală, cercetător în cadrul  IICCMER. A obținut, prin Miliția Spirituală, o bursă de 30.000 de dolari de la CEE Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
  • Claudiu Crăciun – politolog, lector al Catedrei de Științe Politice și Studii Europene de la SNSPA,  fost expert în cadrul Secretariatului General al Guvernului şi Ministerului Educaţiei (2004-2009). Lucrarea sa „The Learning Government Research Project:Assessing Policy Making Reform in Romania” a fost editată sub auspiciile Open Network Society și a Centrului pentru Studii Politice din cadrul Universității Central Europene, ambele înființate de George Soros. – activenes.ro

Deespre papusarul George Soros si intentile lui puteti citi mai multe in postarile de mai jos:

Iar mai jos aveti cateva informatii suplimentare despre doua persoane aflate pe lista de mai sus:

Razvan Ungureanu, omul lui Soros

Iata ce aflam din articolul:  Mihai Răzvan Ungureanu, un produs tipic al rețelei Soros. Bani murdari creează rețele paralele în politică și în opoziția civică.

Elogiile lui Mihai Răzvan Ungureanu pentru Nicolae Ceauşescu Între 1985 şi 1989, Mihai Răzvan Ungureanu a fost membru supleant al Comitetului Central (CC) al UTC.

Nu mai votati tradatori ! Nu mai votati anti-romani ! In calitatea sa de ministru de externe a afisat langa biroul sau portretul Anei Pauker. Cu toate ca i s-a cerut indepartarea acelui portrert Mihai Razvan Ungureanu a refuzat acea cerere venita din partea celor de la AAAPE. Amintirea celor torturati si ucisi cu sange rece la ordinele Anei Pauker nu face pentru Mihai Razvan Ungureanu nici cat o ceapa degerata. Şocant tupeul pe care poate să îl aibă cineva ca să afişeze cu ostentaţie într-o instituţie publică din România, portretul unuia din principalii vinovaţi de genocidul comunist!

Oficial, Soros a infiintat la Bucuresti, in 1990, fundatia care ii purta numele: “Fundatia Soros”. Ulterior, numele a fost schimbat: “Fundatia pentru o Societate Deschisa” (FSD). A fost printre primele ONG-uri infiintate in Romania. In realitate, era vorba de o adevarata retea: “Soros Open Network Romania” – Reteau Deschisa Soros din Romania. In cadrul acestei retele functioneaza o mare varietate de organizatii, asociatii, institutii, cluburi etc. Personalitatile de varf ale retelei “Soros Open Network Romania”: Renate Weber, Alina Mungiu, Monica Macovei, Cristian Parvulescu, Razvan Ungureanu, Adrian Cioroianu etc.

In cadrul retelei “Soros Open Network Romania” sunt grupate ONG-uri cunoscute, si unele mai putin cunoscute. Dintre cele mai putin afisate (pana acum) in public: “Uniunea pentru Reconstructia Romaniei”, “Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, “Centrul pentru Dezvoltare Economica”, Fundatia “Concept” etc. Cele mai importante sunt: “Fundatia pentru o societate deschisa” – FSD, fosta pana in 1997, “Asociatia Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa”, care reprezinta punctul central al “piramidei” celorlalte “ONG”-uri. Care se mai autodefinesc si drept “societatea civila“. FSD asigura finantarea celorlalte ONG-uri, care insa – intre timp – si-au creat si surse proprii de subventionare. Mai ales dupa 2000. Apartenenta la FSD a creat membrilor sai multiple oportunitati.

Razvan Ungureanu este un bun exemplu in acest sens. Pana in 1997, Razvan Ungureanu – a lucrat pentru FSD. Aceasta i-a permis sa beneficieze de burse si stagii de pregatire. Astfel, in ’90-’91, Ungureanu a primit o bursa pentru masterat la “St. Cross College” al lui “University of Oxford”, masterat luat in 1993. Acest lucru i-a ingaduit ulterior lui Ungureanu sa devina membru al prestigioasei “European Association for Jewish Studies” de la Oxford. In 1998, Ungureanu a devenit “Senior Fellow” la “Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies” din cadrul lui “St. Cross College” (Oxford), cel mai cunoscut centru cu acest profil din lume. Primind “Premiul Posen”, Ungureanu a beneficiat si de o bursa de doi ani (1996/1997 si 1997/1998), la cunoscuta “Universitate Ebrica” din Ierusalim. In 2000, Ungureanu a sustinut cursuri ca “Senior Reader” la “NATO School” din Oberammergau (Germania), iar in 2003 Ungureanu este “senior Reader” la “George C. Marshall Center for Security Studies” de la Garmisch-Partenkirchen (Germania). Din martie 2005, Mihai Ungureanu este profesor asociat si la “Universitatea Nationala de Aparare”. La 2 mai 2005, intampinandu-l la Ierusalim pe Mihai Ungureanu, Silvan Shalom, ministrul de Externe al Israelului, spunea: “Bine ai venit, prietene Ungureanu, expert in iudaism si prieten al Israelului!” Mihai Razvan Ungureanu este doar un exemplu pentru oportunitatile oferite de FSD si George Soros tinerilor romani. Acelasi lucru se poate spune despre multi altii dintre cei citati mai sus.

Cele mai cunoscute ONG-uri din cadrul lui “Soros Open Network Romania” (SON) sunt:ASOCIATIA PRO DEMOCRATIA” (APD). Infiintata in august 1990, de Adrian Moruzi, la Brasov. A fost finantata, mai intai, de “National Democratic Institute”, dupa care a intrat in piramida SON. Are 30 de filiale in intreaga tara si peste 1000 de membri. Specializare: supravegherea alegerilor, numaratoarea paralela a voturilor etc. Organizeaza in fiecare an “Universitatea de vara de la Balvanyos” (Covasna), alaturi de “Liga Pro-Europa”, si “Uniunea Tineretului Maghiar” precum si de FIDESZ. “Pro-Democratia” este finantata pe langa SON (mai exact de FSD) si de: “National Democratic Institute”, “Freedom House“, “USAID” (United States Agency for International Development) si “Westminster Foudation for Democracy”. Din 1999, “Pro-Democratia” il are in frunte peCristian Parvulescu, care a analizat finantarea partidelor in ultima campanie electorala. Rezultatul: nici un partid nu a respectat legea la acest capitol! “SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA” (SAR). Societate recent infiintata, condusa de Alina Mungiu. La ultimele alegeri a venit cu ideea aliantei “DA” – dintre Partidul Democrat si Partidul National Liberal – care le-a si castigat. Finantarea vine de la “Open Society Institute”, precum si de la “Banca Mondiala”, “Freedom House” (James Woolsey), si “Marshall Fund”. “ASOCIATIA PENTRU APARAREA DREPTURILOR OMULUI IN ROMANIA-COMITETUL HELSINKI” (APADOR-CH). Condusa la inceput de Renate Weber, apoi din 1996 de Monica Macovei. Trebuie precizat ca “APADOR-CH” este, probabil singurul ONG apolitic din Romania, care corespunde criteriilor pretinse acestor oranizatii non-guvernamentale. GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL” (GDS). Infiintat cu mult zgomot in 1990, la “Hotelul Intercontinental”, GDS-ul s-a dovedit ulterior a fi principala pepiniera a FSD. GDS-ul numara azi: Gabriela Adamesteanu, Mariana Celac, Andrei Cornea, Andrei Oisteanu, Adrian Cioroianu etc.

George Soros prin ONG-urile si organizatiile sale dubioase, raspandite in toata Europa de Est, are si in Romania un ‘joc complex’. Miliardarul american de origine maghiara George Soros este actionar indirect al Rosia Montana Gold Corporation – RMGC, el detinand parti sociale la compania Newmont care este, la randul ei partener al firmei romano-canadiane care vrea sa exploateze aurul din localitatea din Apuseni. In acelasi timp reteaua Soros finanteaza unele ONG-uri cu activitate impotriva proiectului RMGC. Militanta anticrestina pentru o “Romanie murdara“, Tatiana Alina Mungiu Pipidi, contestatoare vehementa a proiectului Rosia Montana, a primit numai dintr-un singur fond de “premiere” administrat si de fundatia miliardarului George Soros, suma de 345.000 USD. Mircea Toma si ai lui au primit doar vreo 120.000 USD din acest fond. Cristian Pirvulescu cu Pro Democratia si APADOR CH, organizatii si anticrestine si “ecologiste”, au primit mai multe sute de mii de dolari pentru diverse proiecte fanteziste. Militia Spirituala, organizatie extremista de stanga, declarat anticrestina, agitatoare in Piata Universitatii si infiltrata in organul guvernamental “post-anticomunist” IICCMER al lui Marius Oprea si Vladimir Tismaneanu, a primit, si ea, 105.000 USD de la “Soros Fund”. Mai exista si o lista de burse, cu dedicatie pentru minoritari “secui” si “romi”, mai putin consistenta. Adunarile le puteti face singuri aici, la CEETrust.org – Grant-uri Romania. Evident, aceasta este numai una dintre surse. Cei numiti mai sus au zeci de alte surse similare de finantare, gen Rockefeller Brothers Fund.

Dar cine este George Soros si pentru cine lucreaza el, de fapt? Ne putem intreba cum un fost colaborator al SS-ului si Gestapo-ului in Ungaria horthysta – evreu pe deasupra, cel mai probabil preluat apoi de NKVD dupa modelul Dionis Patapievici, a ajuns miliardar in “lumea capitalului”? Prin afaceri gen Rosia Montan se pot produce sume colosale. Chiar fara sa fie proiectul dus la capat, s-au facut bani multi din speculatii bursiere. Cind ai oameni din retea atit la putere cit si in opozitia civila, e suficient sa ai informatii din interior despre actiuni pro sau contra proiectului, pentru a face multi bani la bursa, fara sa se faca nici o exploatare cu cianuri.

Dar dincolo de bani scopurile sunt ’politice’, puterea e principala tinta!!Tineri inteligenti si oportunisti, sunt lansati prin retea si ajung politicieni importanti, MRU conduce partidul ‘Forta Civica’ si a fost prim ministru. In acelasi timp, unii ‘lideri ai opozitiei civice’ finantate prin aceeasi retea, functioneaza ca supape controlate. Defapt exista mai multe retele paralele create de aceiaşi bani murdari. Bani Soros&Rockfeller&co, creeaza retele paralele 1]in structurile de putere, 2]in opozitia civica declarata apolitica si in 3]structurari politice ale ‘opozitiei’ – lansind facaturi penibile gen Cernea/Craciun sau sustinand persoane mai ‘serioase’ gen Monica Macovei. 

Problema e mai grava daca oameni care au credibilitate maxim, care intruchipeaza speranta societatii civile, ajung sa fie influentati si controlati prin reteaua Soros. Evident membrii ong-urilor care beneficiaza de fonduri Soros nu si-au vindut sufletul, problema se reduce doar la anumite virfuri care coordoneaza lucrurile si care ajung sa deturneze energiile curate. Nicusor Dan a fost selectat, lansat, flancat sistematic ani de zile, de Mircea Toma, Mircea Kivu, Alina Mungiu Pipidi, samd … In ce masura aceste persoane pot fi LA FEL ca MRU, e greu de stiut, de dovedit acum, ramine de vazut in viitor. Daca Nicusor Dan pare sa fie in continuare impecabil ca si caracter si doar putin naiv, poate ‘un autist politic’, altii au dat deja semnale ca ar putea avea mai putin caracter. Drumul spre iad e pavat cu intentii curate. Daca Nicusor Dan va face un nou partid, ramine de vazut in ce masura acest partid va fi influentat de oameni ca Mircea Toma & Alina Mungiu Pipidi. Ramine de vazut in ce masura acest nou partid va fi controlat de oameni ca Mircea Kivu, care a fost seful de campanie al lui Nicusor Dan, cind a candidat in 2012 la Primaria Bucurestiului. Mircea Kivu a fost in acelasi timp poate cel mai mare beneficiar al fondurilor Soros: Mircea Kivu este Vicepresedinte FDSC <   www.fdsc.ro/consiliul-director; se pot vedea granturile Soros cautind aici > www.ceetrust.org/grants-database > CTRL-F ‘FDSC’ >>> 28.300usd + 389.500usd + 150.000usd + 120.000usd + 307.000usd + 120.000usd = total 1.114.800usd !!!

Citit va rog si:

Anti-Romanul Razvan Ungureanu – Romania si Holocaustul

Aveti aici un documentar absurd a lui Razvan Ungureanu, bolsevicul evreu-ungur, anti-român, fan a lui Ana Pauker (cu tabloul ei la el in birou) si viitor candidat la Presidentia Romaniei. 

Video numit de el “Facing History: Romania and the Holocaust”.

Cititi va rog si: