Despre ARCA Aplocalispsei finantata de Fundaţia Rockefeller împreună cu Monsanto şi Syngenta

În congelata insulă situată în arhipelagul „singuratic” Svalbard (marea Barens, la circa o mie de kilometri de pol) e pe cale de a fi completată, cu un ritm nebunesc, superbanca seminţelor, destinată să conţină seminţele a 3 milioane de specii de plante din întreagă lume.

O „bancă” săpată în granit, Închisă cu două porţi rezistente la atentate cu bombă, senzori de mişcare, căi speciale de aerisire şi ziduri de beton armat groase 1 metru.
Această „cetate” naşte în aglomeratul Longyearbyon, unde orice străin este imediat luat în seamă; în rest, insula e aproape deşertă. Ea va fi folosită, după spusele guvernului norvegian care deţine arhipelagul, la”conservarea pentru viitor a biodiversităţii agricole”.

Pentru cei care nu au înţeles, este vorba despre „ARCA Apocalipsei„.
Adevărul e că principalul investitor în această arcă a seminţelor este Fundaţia Rockefeller, împreună cu Monsanto şi Syngenta (stâlpii de susţinere ai materialului biologic modificat pe cale genetică), Pioneer Hi-Bred care studiază Ogm pentru multinaţionala DuPont; un grup interesant căruia i s-a asociat în ultima vreme şi Bill Gates, cel mai bogat om din istoria universală, prin fundaţia caritativă Bill&Melinda Gates Foundation. Aceasta pune la dispoziţie proiectului circa 30 milioane de dolari în fiecare an.arca apocalipsei 1

Aceste informaţii au fost desluşite de William Engdhal, care trage o concluzie: acele persoane nu aruncă banii pe utopii umanitare.

La ce se aşteaptă pentru a crea o asemenea bancă de seminţe?

Bănci de seminţe există cel puţin o mie în întreagă lume, împrăştiate prin universităţi: ce viitor vor avea?
Rockefeller Foundation, ne aminteşte Engdahl, e aceeaşi care în anii ’70 finanţează cu 100 milioane de dolari din acea vreme, prima idee de „revoluţie agricolă genetică”.
Era vorba de un mare proiect care începe cu crearea a Agricolture Development Council (emanată de Rockefeller Foundation), apoi aInternaţional Rice Research Institute (IRRI) în Filipine (la care a participat şi FundaţiaFord).

În 1991, acestui centru de studii asupra orezului s-a alaturat mexicanul (dar tot al familiei Rockefeller) Internaţional Maize and Wheat Improvement Center, apoi un centru asemănător pentru agricultură tropicală, ICTA ( cu sediul în Nigeria şi construit tot cu dolarii Rockefeller). Acestea împreună, au creat într-un final CGIAR, şi anume Consultative Group on Internaţional Agricolture Research.

În nenumărate întâlniri internaţionale dintre experţii în sector şi politicieni, ţinute în centrul de conferinţe al Rockefeller Foundation din Bellagio, CGIAR a făcut un joc murdar atrăgând în cercul dansurilor FAO (Autoritatea pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU), Banca Mondială ( la acea vreme condusă de Robert McNamara) şi UN Development Program.

CGIAR invitase şi găzduise generaţii de oameni din domeniul ştiinţelor agricole, mai ales în Lumea a Treia, despre minunile agri-businessului modern, şi despre industriile pe cale de dezvoltare în sectorul seminţelor modificate genetic.

Aceşti cercetători, la rândul lor, au difuzat acea mentalitate în lumea lor, construind astfel o reţea de influenţă care a favorizat introducerea agri-businessului Monsanto în piaţă mondială.

„Cu un punct de sprijin prudent asupra fondurilor investite iniţial”, scria Endghal, „în anii ’70 Rockefeller Foundation s-a pus în poziţia de creator al politicii agricole mondiale. Şi chiar a creat-o.”

Totul în numele ştiinţelor benefice umanităţii („Foamea în lume”) şi al unei agriculturi pe măsura pieţei libere mondiale.
Genetica e o veche fixaţie a Rockefeller, încă din anii ’30, când se numea „eugenetica„, şi era studiată mult în laboratoarele germane ca şi cercetare a purităţii rasiale.

Rockefeller Foundation a finanţat generos acei cercetători, mulţi dintre care, după căderea lui Hitler, au fost duşi în USA unde şi-au continuat studiile şi experimentele.
Cartografierea genomului uman, secvenţa genomului, ingineria genetică, împreună cu OGM create de Monsanto, Syngenta şi alţi giganţi sunt rezultatul cercetărilor şi experienţelor din acea vreme.

În 1946, de altfel, Nelson Rockefeller a lansat expresia propagandistică „Revoluţia Verde„, mai întâi în Mexic, o călătorie în care îl însoţea Henry Wallace care era ministrul agriculturii sub Roosevelt, şi se pregătea să pună bazele a ceea ce urmă să fie Pioneer Hi-Bred Seed Company.

Norman Borlang, agro-cercetător renumit ca fiind părintele Revoluţiei Verde, cu un Nobel pentru pace, lucra pentru Rockefeller. Scopul declarat: învingerea foamei în lume, mai ales în India şi în Mexic.
Dar într-adevăr Rockefeller cheltuia bani pentru umanitatea în suferinţă?
Răspunsul stă în fraza pe care Henry Kissinger a pronunţat-o în anii ’70, în timp ce năştea CGIAR: „Cine controlează petrolul controlează ţară, cine controlează mâncarea controlează populaţia.”

Petrolul, Rockefeller îl controla deja prin Standard Oil, care şi acum se află la conducerea cartelului petrolifer mondial. Acum ştim că Revoluţia Verde era defapt sinonimul publicitar pentru OGM şi că scopul său real era acela de a sustrage producţia agricolă familiilor şi taxarea cultivatorilor, mai ales în lumea a treia, în interesul a 3 sau 4 giganţi ai agro-businessului euro-american.

Practic, aceste lucruri se întâmplă datorită recomandării şi difuzării de noi „hibrizi-miracol” care dau recolte „miraculoase”, pregătite în laboratoarele giganţilor multinaţionali. Seminţele hibride au un caracter comercial interesant pentru business: nu se reproduc sau se reproduc foarte puţin, obligându-i pe agricultori să cumpere în fiecare an seminţe noi, în loc să folosească ( aşa cum s-a făcut de milenii) o parte din recolta lor pentru asemăna din nou.

Acele seminţe au fost brevetate, şi costă şi mult. Sunt practic un monopol al Dekalb ( Monsanto) şi al Pioneer Hi-Bred (DuPont), deci aceleaşi companii afirmate în ale OGM’ului.

Relativa autosuficienţă şi sustenabilitate care se autoalimentează din agricultura tradiţională era pe sfârşite.

Seminţele hibride au fost urmate de tehnologiile agricole americane „necesare”, cu mare consum de capital, indispensabilele fertilizante chimice Monsanto şi DuPont şi odată cu OGM’urile, absolut necesarele anti-parazitare şi ierbicide studiate pentru acea specifică sămânţa OGM.

Totul brevetat, totul foarte scump.

Ţăranii care timp de secole au cultivat pentru autoconsum şi pentru piaţa locală, şi care importau şi exportau foarte puţin, aveau deci şi puţini bani.
Naşte astfel soluţia: lansarea în agricultura „orientată la piaţă globală„, producerea de alimente nu de consum ci de comerţ, cash-crop, recolte pentru a încasa.

Adio autosuficienţă şi autoconsum, adio închiderea importului superficial.Ţăranii, de acum încolo, puteau să vândă produsele lor şi în afară ţării:sub controlul a şase intermediari globali, giganţi şi titani ca şi Cargill, Bunge Y Born, Louis Dreyfus… Banca Mondială a lui McNamara, pregătită să sară în ajutor, furniza regimelor subdezvoltate împrumuturi pentru a crea canale de irigare moderne şi diguri; Chase Manhattan Bank a lui Rockefeller se oferea – având în vedere faptul că ţăranii nu produceau niciodată destul pentru a-şi plăti datoriile contractate din achiziţia de pesticide, OGM şi seminţe hibride brevetate – să îi îndatoreze pe ţărani în regim privat.

Dar aceste „favoruri” erau rezervate marilor antreprenori agricoli cu moşii. (Pentru ca acestia asigurau plata cu riscul de a-si pierde proprietatile.)
Micii ţărani, pentru seminţele-miracol, pentru ierbicide şi fertilizante ştiinţifice, trebuiau să se îndatoreze „pe piaţă”, adică la cămătari. Ţăranii, aşa cum se întâmplă mai ales în India, trebuiau să lucreze pentru a-şi plăti datoriile.
Aceeaşi revoluţie a luat amploare şi în Africa. Kilometrii în şir de monoculturi de bumbac modificat genetic, seminţe sterile de cumpărat în fiecare an. Şi partea frumoasă încă nu v-am spus-o.

Din 2007, Monsanto, împreună cu guvernul USA, a brevetat pe scară mondială seminţe „Terminator”, adică seminţe care comit suicidul după ce sunt recoltate: o descoperire pe care o numesc fără remuşcări „Genetic Use Restriction Technology”, adică adresată reducerii seminţelor nebrevetate.
Extinderea seminţelor modificate genetic – şi anume de clone cu acelaşi pachet genetic – e binenţeles un pericol pentru rasa umană: dacă naşte o boală care distruge toate clonele, produce foametea.

Avem nevoie de biodiversitate, cea de care tot vorbesc ecologiştii din întreagă lume şi radicalii.

Acum bănuiesc că toţi veţi începe să intuiţi de ce se construieşte Arca lui Noe a seminţelor în Svalbard: când vine catastrofa, seminţele naturale trebuie controlate de grupul agri-businessului şi de nimeni altcineva. Băncile de seminţe, după părerea FAO, sunt deja 1400, majoritatea în Statele Unite. Cele mai mari sunt sub controlul Monsanto, Syngenta, Dow Chemical şi DuPont, care extrag pachetul genetic de modificat.

Încă dinainte, din anii ’90, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS, adică ONU) a lansat o campanie pentru vaccinarea împotriva tetanos a femeilor din Filipine, Mexic şi Nicaragua, între 15 şi 45 de ani.

De ce doar femeile? Poate fiindcă bărbaţi, în ţările sărace, nu pot întâmpina tetanos, având în vedere faptul că nu se rănesc niciodată cu fier ruginit sau murdar?

Această întrebare şi-a pus-o şi Comite pro Vida, organizaţia catolică mexicană conştientă de campaniile anti-natalitate conduse în Sudamerica de Rockefeller.

Astfel a examinat vaccinul furnizat de OMS gratuit şi în mod generostuturor femeilor fertile: şi a descoperit că acesta conţinea gonadotropină corionică umană, un hormon natural care, activat de germenul slăbit al tetanos conţinut în vaccin, stimulează anticorpi speciali care nu permit femeilor să ducă la capăt o sarcină. Pe scurt, un abortiv.

Concluzia a fost că acest vaccin-miracol era rezultatul a 20 de ani de cercetări finanţate de Rockefeller Foundation, de Population Council (al familiei Rockefeller), de CGIAR (Rockefeller), de National Institute of Health (guvernul UŞA)..şi Norvegia a contribuit cu 41 milioane de dolari la vaccinul antitetanic-abortiv.

E doar o întâmplare că e aceeaşi ţară care participă la Arca lui Noe şi care monitorizează şi supraveghează cu atâta interes ale sale insule Svalbard?

Toate acestea readuc în mintea lui Engdahl acea veche fixaţie a Rockefeller pentru eugenetica lui Reich: orientarea cercetărilor preferată era cea care se numea „eugenetica negativă„, şi urmărea extincţia sistematică a raselor nedorite şi a pachetelor lor genetice.
Margaret Sanger, feministă care a pus bazele (cu banii Rockefeller) organizaţiei Planned Parenthood Internaţional, ONG-ul cel mai implicat în difuzarea anticonceptionalelor în lumea a treia, avea ideile clare în legătură cuasta, când a lansat un program social în 1939, numit„The Negro Project” (2).

Aşa cum a scris într-o scrisoare adresată unui prieten de încredere, miezul proiectului era acesta: „Vrem să eliminăm populaţia neagră”.
Oare asta e tot ceea ce contează pentru progresişti? ..şi pardon, nu se spune „neagră” ci „afro-americană”. – infoalert.ro

Pentru a intelege mai bine cine este Famila Rockefeler si Compania Monsanto, urmariti va rog categoriile:

Rockefeler  si Monsanto

Anunțuri

Ce gandeste cu adevarat David Rockefeller

nwo-pyramid1

Cu câteva zile în urmă,  am avut o conversație cu un coleg despre evenimente curente și a declarat că el este de acord cu cele mai multe din lucrurile publicate pe site, dar nu cu toate. Așa că am intrebat cu ce nu este de acord. Practic, el a declarat ca este de acord cu cele mai multe lucruri în afară de ideea că există un grup organizat care comploteaza si fac jocurile planetei. Pur si simplu nu crede treaba asta. El crede că guvernul este prea stupid, și nu sunt destul de inteligenti incat sa-si puna mintile împreună nici pentru a organiza un simplu meci de softball, ca sa-l citez exact. Deci, pentru acest coleg capricios, am editat pe scurt video-ul de mai jos. În cazul în care următorul videoclip mai lasă vreo umbra de îndoială cu privire la planul globalist general, atunci consider sincer, ca e o pierdere de timp sa va mai informez in continuare. – thedailysheeple.com.

Exact aceleasi proleme le intampin si eu cu multi dintre prietenii mei, pur si simplu nu vor sa-si deschida ochii mai larg si sa intelega aspectele de care vorbeste cel de mai sus. Dar e totusi imbucurator ca numarul celor care se trezesc, si aici ma refer la nivel global, e in crestere.

Mai multe despre familia Rockefeler si influenta lor asupra sistemului financiar global, gasiti la rubrica: Rockefeler

Scrisoarea prin care Mugur Isarescu a inceput Vanzarea Romaniei catre Bancheri incepand cu anul 1990!

ZIUAnews vă prezintă o scrisoare primită de la guvernatorul BNR, de Banca Federală • În documentul declasificat de americani, datat, cel mai probabil, la începutul anilor ‘90, Mugur Isărescu își expune intențiile pe termen lung cu privire la România • În planul lui Isărescu, este schițată privatizarea economiei românești • Șeful BNR vorbește despre intențiile sale privind “reformarea sistemului economic și bancar” din România și Europa de Est, relateaza diasporatv.eu.

mugur-isarescu2

O scrisoare adresată de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, către conducerea Trezoreriei SUA (Federal Reserve – FED), filiala Kansas, a fost, recent, declasificată. Tonul folosit de guvernatorul BNR în document trădează curtoazia acestuia. Isărescu prezintă starea naţiunii şi a economiei româneşti în perioada post-decembristă, subliniind şi angajamentele pe care guvernatorul BNR și le-a asumat în fața celor de la FED. În document se vorbeşte despre privatizări, despre asistenţa acordată României de FMI şi BM, dar şi despre politicile monetare care vor fi aplicate monedei naţionale. Citind documentul, nu am putut să tragem decât o singură concluzie: această scrisoare este primul înscris care atestă începutul vânzării României către puterile occidentale sau, dacă nu vânzarea, măcar punerea la dispoziţia marilor puteri a economiei româneşti, a politicilor fiscale şi, implicit, a celor sociale. Interesant este faptul că scrisoarea a apărut pe site-ul FED New York, zilele acestea, motivul desecretizării regăsindu-se, credem noi, în prevederile legislaţiei americane.

ZIUAnews vă prezintă, în exclusivitate, traducerea integrală a scrisorii

“În primul rând, permiteți-mi mie și domnului Urdea (n.r. – predecesorul lui Mugur Isărescu la conducerea BNR) să mulțumim Federal Reserve Bank of Kansas City pentru această imensă oportunitate. Participarea, de anul trecut, la o conferință internațională în care s-a discutat despre reformele radicale din sistemul economic și bancar din România a fost nu numai peste posibilitățile noastre, ci și peste visurile noastre.
Subiectul despre care discutăm acum este foarte complex și eu nu pot pretinde să îl tratez în mod comprehensiv. Prefer, în loc, să vă prezint câteva idei personale despre conceptul nostru de convertibilitate. În același timp, o să încerc să încep prin reformarea sistemului economic și bancar, nu numai în România, ci, de asemenea, și în statele din Europa de Est. Împărtășim opinia potrivit căreia diferențele economice și situațiile politice din țările din Europa Centrală și de Est necesită abordări diferite. În ceea ce privește situația României, credem că singurul mod efectiv în care s-ar putea face, în mod real, o tranziție de la o economie centralizată la o economie de piață, ar trebui să fie axat pe trei planuri. În primul rând, trebuie să dezmembrăm instituțiile centrale de planificare și controlul lor rigid asupra prețurilor, salariilor, precum și asupra altor variabile economice și să punem în locul lor instituțiile de piață potrivite. În acest sens, în opinia noastră, este esențială reforma radicală a sistemului bancar. În al doilea rând, trebuie să convertim proprietatea (bunurile) și să promovăm sectorul privat. Aici, în opinia noastră, esențial în acest proces este transformarea companiilor de stat. În al treilea rând, trebuie să construim plasa de siguranță în sistemul de asigurări sociale, potrivită pentru mecanismele unei economii de piață. Pentru România, acesta este un punct cu atât mai important, pentru că populația României a suferit prea mult, mai ales în ultima decadă – decada nebuniei – și suntem foarte siguri că orice tranziție de succes către o economie de piață depinde de evitarea producerii de noi suferințe populației din România. În ceea ce privește convertibilitatea, suntem întru totul de acord cu conceptul prezentat de domnul Bergsten și de domnul Williamson, cu privire la modalitatea actuală de convertire și importanța convertirii valutei (circulație monetară) pentru economiile de piață emergente din Europa de Est. Un aspect bun, subliniat de autori, este că planificarea centralizată a fost caracterizată nu doar prin imposibilitatea de a converti moneda, dar și de imposibilitatea de a converti bunurile. Ar trebui să adaug că inconvertibilitatea în România a atins un adevărat vârf în ultimii ani ai regimului anterior. Biletele de bancă au devenit din ce în ce mai mult bilete de loterie. Cu noroc și multă răbdare, se presupunea că vor cumpăra ceva bunuri, de multe ori nu chiar pe cele dorite. Abordarea noastră legată de convertibilitate este corelată cu secvențele generale din reformele economică și bancară din România. Prefer abordarea secvențială, în locul celei de “bing bang” sau a celei graduale. Pentru aceasta, trebuie să ținem cont de prioritățile României. România a fost, cu excepția Albaniei, cea din urmă țară din Europa de Est care a mers spre democrație și spre o economie de piață. Am început, în decembrie 1989, cu cel mai centralizat și mai rigid sistem economic și cu o adevărată dictatură. Apoi, am avut o revoluție însângerată, care, din nefericire, a fost urmată de șase luni de vid politic și neliniști sociale. Dacă e să privesc partea pozitivă a revoluției din România, am descoperit că dispariția Partidului Comunist, în cea mai fierbinte zi din decembrie, a eliminat toate obstacolele ideologice împotriva cărora am luptat. Există un consens național pentru democrație și pentru o economie de piață. Guvernul nou ales este puternic determinat să acționeze rapid în această direcție.

Ce am făcut, deja, până în acest moment? Actul de Conversie a întreprinderilor de stat a fost dezbătut și a trecut acum câteva luni prin noul Parlament al României. În concordanță cu acesta, trei sferturi din întreprinderile de stat au devenit companii comerciale, a căror privatizare este dorită în totalitate, de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, începând, cel mai probabil, din această toamnă. Ultimul sfert din întreprinderile de stat, dintre care, cele mai multe asigură utilități publice, au devenit companii autonome, deținute de stat. Mai devreme, în martie acest an, alte două legi majore au fost trecute prin Guvernul provizoriu. Una a permis și a promovat înființarea unor companii noi, private, iar cealaltă a relaxat, în mod semnificativ, regulile cu privire la investițiile străine în România. Ce ne așteaptă în viitorul apropiat? Construim legi privind reformarea radicală a sistemului bancar românesc – avem asistență de la Banca Mondială și FMI în acest capitol. Sperăm că legea privind reforma sistemului bancar va trece nu mai târziu de sfârșitul acestui an. De asemenea, pregătim proiectul de lege cu privire la plasa de siguranță în sistemul de asigurări. Obținerea convertibilității monezii României este văzută în acest context, al reformei economice interne și al reformei sistemului bancar. Instituțiile specifice și cadrul general legal pentru convertibilitate vor fi create, în principal, prin reforme bancare. În plus, împărtășim opinia domnului Bergsten și pe aceea a domnului Williamson cu privire la faptul că introducerea, deopotrivă, a convertibilității bunurilor și a convertibilității monedei, în mod conexat, este o idee bună. De aceea, eu consider că legea Conversiei întreprinderilor de stat este critică. Abordarea noastră cu privire la convertibilitate, gradualism rapid, este bazată pe licitație de monedă și retenție de conturi. Cadrul legal pentru stabilirea retenției conturilor a fost deja fixat prin Actul de Conversie și prin Actul Antreprenorilor Privați. Potrivit acestor legi, companiile românești au voie să rețină 30 la sută din profiturile schimbului internațional iar, din februarie anul viitor, 50 la sută. Probabil că mai avem nevoie de niște calificări tehnice, în acest moment. Ne pregătim pentru cadrul legal pentru schimburile internaționale prin licitație, pe care plănuim să le ținem de două ori pe lună, începând cu luna octombrie a acestui an. Companiile românești care au nevoie de valută vor cumpăra de la cei care o au. Rata de schimb la licitație, în opinia noastră, nu va afecta (și vom încerca să nu afecteze) rata oficială de schimb sau alte tranzacții comerciale. Permiteți-mi să detaliez puțin această chestiune, care a fost mult dezbătută de economiștii români și a beneficiat de sfatul FMI. În opinia noastră, ambele instrumente au potențial, dacă sunt utilizate corect și temporar, pentru că introduc o marjă mare de liberalizare a schimbului și a sistemului de schimb valutar, pavând drumul spre convertibilitate. Consider că următoarele condiții sunt necesare pentru îndeplinirea acestui scop:

Pentru conturile curente:

Să asigurăm un nivel de menținere substanțial, cel puțin 30 la sută sau poate 50 la sută (acesta a fost un punct dezbătut)
Să fie nediscriminatoriu, să se aplice în mod egal în mai multe domenii ale economiei și
Să exceptăm de la regulile de licențiere acele importuri care sunt finanțate de retragerile din aceste conturi

Pentru licitațiile de schimburi străine:

Să fie considerat un corelativ necesar al conturilor obișnuite, pentru a asigura o alocare mai rațională a schimburilor străine rare
Să evităm barierele administrative la cerere (de exemplu, prin limitarea persoanelor care pot licita sau sumele care pot fi limitate), evitând, astfel, corupția
Să limităm diferența dintre rata de schimb oficială și cea de la licitații și
Să extindăm licitațiile cât de repede se poate, cu misiunea de a le utiliza ca o sursă cheie de informații pentru stabilirea unei rate de schimb unice.

Desigur, pentru a obține convertibilitatea pentru moneda națională a României, trebuie să continuăm ceea ce deja am început, de la începutul acestui an – aceasta este corectarea supraevaluării substanțiale a monedei naționale. Am fost devalorizați semnificativ o dată și poate vom mai fi în această situație în această toamnă. În același timp, trebuie să stabilim un regim al ratei de schimb valutar potrivit. În opinia mea personală – dezbătută până acum în România – aceasta poate fi făcută prin aranjarea (stabilirea) unui coș de monede, dar vreau să spun, o aranjare (stabilire) foarte flexibilă”.

Ce este Federal Reserve

Constituţia americană de la 1787 interzice explicit înfiinţarea unei Bănci Naţionale a Statelor Unite. Dar, la începutul secolului trecut, s-a forţat crearea unei Bănci Centrale numite Federal Reserve (FED), invocându-se stabilitatea economică. Astfel, FED a apărut în urma unei false crize financiare, declanşate de bancherul J. P. Morgan. În 1907, acesta a început să răspândească zvonul că băncile au difficultăţi şi nu vor mai putea face rambursări. S-a creat panică, toată lumea s-a înghesuit să îşi retragă depozitele din bănci, lucru ce a dus la falimente în lanţ (aproape 5.400 de bănci au dispărut atunci). Apoi, Congresul american a demarat o anchetă, pentru a stabili care este cauza acestui dezastru şi cum poate fi el evitat. Comisia însărcinată cu această misiune era condusă de senatorul Nelson Aldrich. Acesta era liderul partidei republicane din Senat, dar şi omul celor mai puternici bancheri americani. Aldrich a propus, ca soluţie “salvatoare”, crearea unei Bănci Centrale care să apere SUA de dezastru. În 1910, Federal Reserve Act a fost semnat iniţial, nu de legislatorii americani, aşa cum era firesc, ci de bancheri, în cadrul unei întâlniri secrete, organizate în casa lui J.P. Morgan din Jekyll Island. Apoi, documentul i-a fost dat lui Aldrich, care l-a prezentat Congresului. La început, nu a avut sorţi de izbândă, dar, în 1913, când Woodrow Wilson a devenit preşedinte al SUA, a fost aprobat. În schimbul susţinerii financiare şi politice în alegeri, Wilson le promisese bancherilor că, odată ajuns preşedinte, va aproba, fără să clipească, constituirea Federal Reserve. Cu două zile înainte de Crăciun, când o mare parte din membrii Congresului american nu erau prezenţi, Federal Reserve Act a fost transformat în lege, fiind aprobat de Congres şi de preşedintele SUA. Senatorul Louis McFadden spunea, în 1932, în Congresul american: “Prin constituirea Federal Reserve a fost construit un sistem bancar mondial. Un superstat controlat de bancherii internaţionali, care acţionează împreună, pentru a transforma lumea în sclavul lor. Federal Reserve a uzurpat Guvernul”.

Comentariu VT: Tradatorul de tara Mugur Isarescu, este evreu si mason de grad 33, pus intentionat in fruntea BNR-ului si tinut in functie, special pentru a face jocul oligarhilor.

Pentru a intelege mai bine de ce s-a facut lovitura de stat din 1989 urmariti si posturile de mai jos:  

Rothschild si Ocultismul reprezentat pe Cladirea Curtii Supreme de Justitie a Statului Israel

Casa Rothschild si-a început marile investitii de multe-milioane de dolari în statul sionist Israel în 1882, cu scopul de a păstra controlul asupra Canalului Suez cat și drepturile asupra apei pe viitor.

Baronul Edmond de Rothschild din Paris ramura a dinastiei Rothschild a planificat sa construiasca un canal în Palestina de la Ashkelon pe Marea Mediterană pana in Golful Aqaba.

N M Rothschild

Astfel, Edmond de Rothschild a finanțat primele doua asezari  din Israel, Rishon LeZion, în Tel-Aviv și Zikhron Ya’akov în Carmel. In anul 1934, anul morții lui Edmund de Rothschild, 125.000 de hectare de teren și mai mult de 40 de asezaminte au fost achiziționate sub auspiciile Rothschild’s Palestine Jewish Colonization Association (PICA). Edmond de Rothschild a devenit cunoscut sub numele de „Tatăl a Yishuv”, din cauza implicării sale timpurii în coloniile israeliene.

În 1966, James fiul lui Edmund și soția sa Dorothy de Rothschild, care impreuna au finantat construirea mai multor localități, au infiintat si Fundatia Yad HaNadiv dedicata special pentru constructia palatului parlamentului a statului Israel numita Knesset cat și pentru constructia cladirii Curții Supreme a Israelului. Curtea Supremă a Israelului a fost deschisă în 1992.

occ1

Curtea Supremă a Israelului se afla asezata vis-a-vis de Knesset și alături de Banca Centrală Rothschild din Israel. Cladirea este asezata în asa fel incat sa creeaze o legătură cu centrul Ierusalimului și  Muzeul de Stat Rockefeller. Familia Rockefeller au fost printre primii susținători financiari ai statului sionist Israel avand stranse legaturi economice si politice cu familia Rothshilds.

La intrarea cladirii Curții Supreme de Justiție a statului Israel este o imagine mare in care sunt reprezentati  „părinții fondatori” ai instanței. Al 4-lea din imagine este baronul Jacob Rothschild, care la acel moment era președintele curtii.

La iesirea din biroul președintelui Curtii Supreme se afla o scrisoare de la D-na Dorothy de Rothschild catre premierului Shimon Peres in care isi exprima  intenția ei de a dona o nouă clădire pentru Curtea Supremă. În conformitate cu orientarea Illuminat a ei si a soțului ei, arhitectii clădirii au fost instruiți sa introduca mai multe simboluri Illuminati:

occ

Ochiul a-tot-vazator

Ochiul a-tot-vazator, acest simbol ocult se afla in exterior, in partea stanga a cladirii. Simbolismul său este luat din cartea Genezei, în care șarpele le promite lui Adam și Eva că ochii li se deschid si ajung la cunoasterea absoluta „în cazul în care mananca din pomul ” cunoașterii „, al binelui și al răului. Cuvântul ebraic pentru „ochi” în acest pasaj este la singular. Ochiul bineinteles ca se afla in varful piramidei,  piramida care reprezinta sitemul ierarhic masonic in varful careia se afla Rothschild si ceilalti membri Illuminati.

Cucea Crestina

In partea stângă din față a clădirii sunt trepte care duc spre un desen care reprezinta Crucea Crestina, desenata special pe jos pentru a fi călcată în picioare.

Obeliscul Egiptean

In partea exterioara a cladirii se afla si o grădină in care este construit un Obelisc Egiptean . Acest lucru simbolizează în cultură Illuminati originile egipteano-israeliene ale evreilor care cuplate cu viziunea Rothschild face legatura cu alte doua obeliscuri situate in New York și Londra, într-o uniune mondiala.

Compasul si Mistria Masonica cu Litera G in Mijloc

In partea opusa a salii principale sunt scări care coboara spre simbolul masonic Compasul si Mistria cu litera G in Mijloc. „G”, este preluat de la cuvantul grecesc „Gnoza” care reprezintă „cunoaștere”, obiectivul principal al culturii Illuminati.

Tot Rothschild se afla si in spatele asociatiei care intentioneaza sa construiasca al 3-lea templu a lui Solomon. Dar despre acest subiect intr-un articol viitor.

Sursa: realjewnews.com

Urmariti va rog si: 

Documentar – Toate razboaiele lumii sunt de fapt razboaie create de bancheri

Un documentar de exceptie in care autorul ne prezinta foarte explicit interesele bancherilor in starnirea diferitelor conflicte, mai mari sau mai mici, in vederea atingerii proprilor interese.

Urmariti va rog si: 

Cateva informatii despre cele mai influente familii la nivel mondial!

Henry Alfred Kissinger, jidan, născut pe 27 mai 1923, este un diplomat american și om de știință politică. Un laureat al Premiului Nobel pentru Pace (comun cu Le Duc Tho, care a refuzat premiul), el a fost consilier de securitate națională și mai târziu, în același timp în calitate de secretar de stat în administrațiile președinților Richard Nixon și Gerald Ford. Este de asemenea membru activ in Comisia Trilaterala, Bilderberg Group, Bohemian Grove (vezi link-urile de mai jos).

A ramas celebru prin declarataia de la conferinta Biderberg Group in Evian, Franta, 1991:

   “Azi, America ar fi scandalizata daca trupele ONU ar intra în Los Angeles pentru a restabili ordinea (referindu-se la protestele din 1991). Mâine – ea ne va multumi! Asta este cu atât mai evident daca li s-ar spune ca exista o amenintare externa, fie ea reala sau doar declarata, care ar ameninta existenta Americii. În acest fel toate popoarele lumii ne vor ruga sa îi scapam de aceasta nenorocire. Toate lumea se teme de necunoscut. Când le vom pune pe tapet acest scenariu, drepturile omului vor fi cedate de bunavoie în favoarea garantarii bunastarii si a sigurantei de catre Guvernul Mondial. “

De asemenea a facut parte si din comisia de investigare a evenimentelor din 9/11 Septembrie 2001, vezi (Documentare celebre 9/11 Septembrie).

David Rockefeller (născut la 12 iunie 1915) este unul dintre cei mai influenti oamnei ai planetei,  bancher american și filantrop care a servit în calitate de președinte și director executiv al Chase Manhattan Corporation. El este cel mai invarsta membru al  familiei Rockefeller  este, de asemenea singurul supravietuitor al lui John D. Rockefeller, Jr. și Abby Aldrich Rockefeller, și singurul nepot supravietuitor al lui John D. Rockefeller și Laura Spelman Rockefeller.

Detine impreuna cu familia Federal Bank, banca centrala din SUA. vezi (Colapsul visului American) si (Interviul integral cu Aaron Russo).

Este fontadorul grupului Bliderberg vezi(Documentare Celebre, Bilderberg Group),  membru in consiliul de conducere pe viata (din 1954). Membru  Bohemian Grove vezi( Documentare Celebre Bohemian Grove)Seful Rockefeller Foundation si Rockefeller Center . Prieten foarte apropiat al familiei Rothschild – jidani(cea mai puternica, bogata si influenta familie de pe planeta) vezi de asemenea (Colapsul visului American).  

Mayer Amschel Rothschild (1744 – 1812) este fondatorul imperiului bancar Rothschild. In SUA i-au finantat pe colosii Rockefeller (petrol), Andrew Carnegie (otel), Harriman (cai ferate), J. P. Morgan si pe bancherii ce au pus bazele Federal Reserve.

Prințul Charles de Wales membru in Bilderbeg Group, (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor, n. 14 noiembrie 1948, Londra) este actualul Prinț de Wales și moștenitor al tronului Regatului Unit. Charles este fiul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit și a soțului său Philip, Duce de Edinburgh. Este de asemenea Duce de Cornwall și Duce de Rothesay, titlurile tradiționale ale moștenitorului Angliei, respectiv Scoției. Prințul Charles este moștenitorul care a purtat cel mai mult timp acest titlu în întreaga istorie a Marii Britanii.

Mai multe pe: http://saccsiv.wordpress.com/ si https://en.wikipedia.org