Acatistul Sfântului Mucenic Sebastian

Condacul 1

Cu cunună de virtuţi ţi-ai împodobit sufletul, Sfinte Mucenice Sebastian, şi, răbdând durerea săgeţilor omorâtoare de trup, ai primit cu bucurie mucenicia şi te-ai înălţat de la cele trecătoare la cele veşnice, slăvind pe Dumnezeu şi cântând: Aliluia!

Icosul 1

Sfinte Sebastian, viteaz ai fost şi nu te-ai temut de durerile muceniciei, ci arzând de iubire pentru Hristos, singur ţi-ai mărturisit credinţa descoperind tuturor fericirea de a fi al lui Hristos; iar noi te cinstim cântând:
Bucură-te, mucenice mistuit pe altarul iubirii;
Bucură-te, erou ce te-ai dăruit singur jertfirii;
Bucură-te, lumină nebiruită pe pământ;
Bucură-te, doină cu dulce cuvânt;
Bucură-te, izvor al dăruirii dumnezeieşti;
Bucură-te, freamăt suav ce fericirii slujeşti;
Bucură-te, cel ce ai biruit amară suferinţă;
Bucură-te, cel ce ai dorit veşnicia cu stăruinţă;
Bucură-te, cel ce jertfă vie te-ai dăruit;
Bucură-te, gând curat şi neprihănit;
Bucură-te, rug prin iubire împlinit;
Bucură-te, glas ce în ceruri se aşterne;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!

Condacul al 2-lea

Ai ştiut, Sfinte, să preţuieşti iubirea lui Dumnezeu pentru noi, şi ca un prinos de iubire ţi-ai dăruit viaţa, dându-ne nouă adevărată pildă; noi te rugăm fierbinte, întăreşte-ne în ale noastre suferinţe şi învaţă-ne să-L preamărim pe Dumnezeu, cântând alături de tine: Aliluia!

Icosul al 2-lea

O, Sfinte Sebastian, cât de mult te doresc sufletele noastre! Iată, exemplul jertfei tale sufletele ne hrănesc şi prin tine încă mai mult am învăţat să-L iubim pe Dumnezeu; primeşte acum glasurile noastre ce şoptesc:
Bucură-te, ostaş brav şi plin de nobleţe;
Bucură-te, a inimii mele adâncă frumuseţe;
Bucură-te, cel ce prin suferinţa lui Dumnezeu ai slujit;
Bucură-te, cel ce prin dureri inimi împietrite ai biruit;
Bucură-te, lacrimă născută din vitejie;
Bucură-te, neînţeleasă şi sfântă nebunie;
Bucură-te, al sufletelor noastre tainic ajutător;
Bucură-te, foc ce arzi, de-a pururi mistuitor;
Bucură-te, mărgăritar ce cerul împodobeşti;
Bucură-te, stea ce pe bolta inimilor noastre străluceşti;
Bucură-te, cel ce în suferinţe ne însoţeşti;
Bucură-te, cel ce ai grijă de noi;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Sebastian!

Continuă lectura

Anunțuri

18 Decembrie Sfintii zilei de astazi. Pomenirea Sfântului Mucenic Sebastian şi Zoe soţia lui. Viata Sfântului Cuviosului Părintele nostru Daniil Sihastrul.

În această lună, în ziua a optsprezecea pomenirea Sfântului Mucenic Sebastian şi Zoe soţia lui şi a celor împreună cu el: Tranchilin, Nicostrat, Claudie, Castor, Tiburtie, Castul, Marcelin şi Marcu.

SebastianDintre aceşti sfinţi mucenici, Sebastian a făcut parte din senatul roman pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian. Era de loc din oraşul Milan şi a adus pe mulţi la dreapta credinţă. Marcelin şi Marcu, fraţi buni şi oameni cu vază şi în privinţa neamului şi în privinţa bogăţiei, au stat închişi” în temniţă vreme îndelungată; au fost supuşi la multe feluri de chinuri şi era să li se taie capetele.

Dar Tranchilin, tatăl lor, elin fiind, şi mama lor Maria, erau cât pe-aci să-i împiedice prin plânsetele lor să sufere pentru Hristos. Şi poate că s-ar fi întâmplat aceasta, dacă fericitul întru pomenire Sebastian n-ar fi păşit atunci cu îndrăzneală, el, cel dintâi (că, mai înainte Sebastian căuta să se ţină ascuns, pentru ca să aducă pe tăinuite pe mulţi la credinţă) şi n-ar fi întărit în credinţă nu numai pe Marcelin şi Marcu, ci trăgând la credinţă şi pe tatăl lor, pe Tranchilin prefectul, pe care l-a învăţat credinţa creştină şi a crezut. Îndată dar prefectul a chemat la dânsul pe preafericitul Sebastian şi pe preotul Policarp; le-a cerut să-i facă parte de mântuire şi să-l vindece de boala de care suferea. Tranchilin a scăpat de boală, a crezut în Hristos din tot sufletul, a zdrobit idolii din casa lui şi s-a botezat.

Fericitul Galu episcopul a hirotonit pe cei doi fraţi, pe Marcelin şi Marcu, diaconi, iar pe tatăl lor preot. Pe Sebastian l-a făcut apărător al Bisercii. Pornindu-se prigoana împotriva creştinilor împreună cu aceştia au fost prinşi şi Nicostrat, Claudie, Castor, Tiburtie, Castul şi Zoe. Au fost chinuiţi în felurite chipuri şi şi-au sfârşit viaţa. Sfântul Sebastian a fost chemat de Diocleţian la el; a fost cercetat şi pentru că a mărturisit cu îndrăzneală dreapta credinţă s-a tras în el cu săgeţi ca într-o ţintă, i-a fost bătut trupul cu ciomege şi tăiat în bucăţi; şi aşa şi-a dat lui Dumnezeu duhul.

Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Patermutie, Coprie şi Alexandru, pustnici in Egipt.

Patermutie a fost la început păgân şi capul unei bande de hoţi, dar după ce s-a căit de păcatele sale a fost botezat şi s-a retras în deşert. Pustnicul şi-a dedicat toată viaţa îngrijirii bolnavilor şi îngropării morţilor. Pentru faptele bune şi nevoinţele sale, Patermutie a primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni.

Preotul Coprie a fost martor al faptelor părintelui Patermutie şi a păstrat însemnări despre viaţa şi minunile acestuia. Sf. Coprie a povestit această Viaţă preotului Rufin, care la rândul său a povestit-o lui Paladie, Episcopul din Hellenopolis, care a inclus naraţiunea în cartea sa Istoria Lausiacă.

Odată, Sf. Coprie se contrazicea puternic cu un eretic maniheu şi văzând că nu era chip să-l convingă de eretismul său, a propus să se aprindă un foc mare şi să intre amândoi în el ca să arate Dumnezeu credinţa fiecăruia. Ereticul nu a avut curaj să intre dar Sf. Coprie intrând în mijlocul flăcărilor a rămas nevătămat. Oamenii l-au slăvit pe Sf. Coprie pentru credinţa lui şi l-au aruncat şi pe eretic în foc. Acesta a sărit ars şi pârjolit de flăcări încercând să fugă. Oamenii l-au prins din nou şi l-au mai împins o dată în foc, până când Sf. Coprie a liniştit mulţimea şi l-a lăsat pe eretic să plece.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Eviot.

Continuă lectura