Cand in Romania era mega-criza si se taiau salariile si pensiile, la BNR se dadeau prime de milioane de Euro

Vă mai aduceți aminte criza economică în care s-au tăiat salariile și multe venituri au fost afectate? A fost rău, dar se pare că nu pentru toată lumea. Potrivit lui Lucian Isar, în toată aceasta perioadă de criză, BNR a dat bonusuri de performanță. Nu de câteva mii de lei, ci de zeci de milioane. De euro!

Mugur Isarescu- Guvernatorul Bancii Nationale

„Salariile Romanilor au fost taiate in 2010 la sugestia corifeilor locali (FMI a recunoscut ca nu a fost ideea lor). Propunerea de reducere a pensiilor nu a trecut de Curtea Constitutionala. Greselile de politica monetara si de credit au facut ca Romania sa revina la nivelul de Produs Intern Brut (PIB) de la sfarsitul lui 2008 de abia la sfarsitul anului 2014. O criza prelungita.

Ai probleme de barbatie? Iata o metoda vicleana de a rezolva problema! In toata aceasta perioada de criza, BNR a dat bonusuri de performanta. Aproximativ 28,4 milioane de euro pe intreaga perioada de criza. Economia reala a fost afectata major si a pierdut pe langa companii si locuri de munca si 28% din PIB (42 miliarde de euro) in crestere reala. Bonusul incasat de BNR este de 0,7 la mie din performanta “negativa”, 1 milion de euro la 1,5 miliarde de euro de Produs Intern Brut pierdute.

Inainte de criza, deloc surprinzator, BNR a facut profit sporadic. In 26 de ani, majoritatea anilor sunt pe pierdere, acoperiti de la bugetul de stat. Unii angajati BNR considera ca li se cuvine bonusul pentru auto-apreciata performanta, desi conform legii, singurul criteriu de performanta al BNR a fost ratat in 11 din ultimii 12 ani. Bonusurile acordate pe ani, platite in anul imediat urmator:

– 2009, 7 milioane euro bonus (link aici )

– 2010, 28,3 milioane ron bonus (link aici )

– 2011, 6,6 milioane ron bonus (link aici )

– 2012, 14 milioane Ron bonus (link aici )

– 2013, fara bonus datorita pierderii dar au crescut salariile cu 17 milioane ron (link aici)

– 2014, 28,7 milioane Ron bonus plus fond propriu pentru investitii (link aici )

BNR rateaza singurul obiectiv din statut. BNR a afectat economia reala dramatic prin greselile intentionate de politica monetara si de credit.

350 mii de companii au intrat in insolventa pe fondul crizei artificial declansate, amplificate si prelungite. Bonusul de performanta sta bine in limuzinele de 1 milion de euro (5 bucati).

1 milion de euro bonus pentru aproximativ fiecare punct procentual de PIB pierdut in acesti ani (1% PIB reprezinta aproximativ 1,5 miliarde de euro). Merita, asa cum spunea angajatul BNR”, a precizat acesta. – sokant.ro

Dar de ce ne mai miram, cand in fruntea Bancii Nationale sta un mega mafiot care serveste doar interesele proprii si ale grupului masonic Bilderberg din care face parte?

In articolele de mai jos puteti insa citi in detaliu despre acest anti-roman:

In articolul de mai jos aveti si o descriere foarte scuccinta a modului in care Romania a fost pusa pe butuci dupa 1989, care cuprinde si contributia aceluias domn din fruntea BNR.

Cititi cu mare atentie si luati seama!!! Material complet despre distrugerea Romaniei dupa 1989

Pentru imagine completa a ceea ce se urmareste de cei care vor sa instaureze Noua Ordine Mondiala, urmariti va rog si postarile urmatoare:

Anunțuri

Masonul Mugur Isarescu, omul tinut in functie de Elita mondiala

Într-un mod inexplicabil pentru cei care nu cunosc apartenenta sa la masonerie, Mugur Isarescu este de 25 ani guvernator al Bancii Nationale a României, pozitie pe care a ramas în ciuda schimbarilor de pe scena politica româneasca. – stiri-extreme.ro
mugur-isarescu2

Putini stiu faptul ca Mugur Isarescu a fost mentinut pe aceasta pozitie la presiunile unor organisme financiare mondiale, care au amenintat ca îsi retrag împrumuturile acordate României, de fiecare data când s-a pus problema schimbarii din functie a lui Isarescu.

Explicatia acestei sustineri trebuie cautata în perioada cât acesta a lucrat la Institutul de Economie Mondiala din Bucuresti. Datorita acestei pozitii, Isarescu mergea deseori în SUA înca dinainte de 1989.

Acolo a fost racolat de Consiliul pentru Relatii Externe (Council of Foreign Relations) care avea nevoie sa-si implanteze în România un om pe care sa se poata baza.

Dupa evenimentele din decembrie 1989 Isarescu a fost imediat activat. A petrecut o scurta perioada ca reprezentant comercial al României la Ambasada din Washington, apoi a devenit guvernator pe viata al Bancii Nationale.

Misiunea sa era sa se asigure ca România va face împrumuturi înrobitoare, care sa o faca dependenta de organismele financiare internationale: Banca Mondiala, Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si Fondul Monetar International etc.

Si-o îndeplineste peste asteptarile stapânilor sai. Dintr-o tara care în decembrie 1989 nu avea deloc datorii, România are în iulie 2008 datorii externe declarate de 45,364 miliarde de euro.

Putini stiu si ca Mugur Isarescu este membru al gruparii masonice care face jocurile în economia mondiala – Comisia Trilaterala.

In mod similar, guvernatorul Isarescu ne spune ca problema cea mai mare acum este ca oamenii nu au mai economisit, ci au facut masiv credite, s-au imprumutat. Pana si in saraca Romanie imprumuturile au depasit economisirile facute de populatie. Dar nu este aceasta situatie exact efectul politicilor financiar-bancare girate de bancile nationale, inclusiv de BNR la noi in tara? Nu au incurajat ei populatia? Nu a relaxat chiar BNR, la maxim, regulile prin care bancile puteau sa acorde imprumuturi? Este curata ipocrizie sa te plangi de starea actuala dupa ce ai inlaturat toate barierele care o puteau impiedica…

Nu intamplator guvernatorul Isarescu amintea de primul razboi mondial, din 1914. Marile razboaie mondiale au avut ca prim efect concentrarea intregii puteri economice in mainile statelor implicate in razboi. Pentru prima oara economia era planificata si dirijata, iar sistemul financiar a incaput in aceleasi maini centraliste. Al doilea razboi mondial nu a facut decat sa amplifice aceasta tendinta, fiind create, dupa 1945, institutiile actuale de tip FMI, Banca Mondiala, sau promovandu-se “reconstructii” gigantice, planificate, de tipul Planul Marshall. Etapele sunt, prin urmare: control al statelor asupra economiei, sistem financiar global dirijat de institutii internationale, iar acum, ca sa il citam pe Mugur Isarescu, am ajuns la faza acelui ceva care va schimba definitiv lumea”:

https://i2.wp.com/storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/943140/1/01-mugur-isaresvcu-mediafax.jpg

“(…) Se vorbea si atunci [in 1947, dupa cel de-al II-lea razboi mondial, cand a fost adoptat Planul Marshall – lansat de SUA – care a pus bazele O.E.C.E.organizatie de tip mondial care a nivelat puternic economiile statelor europene, constituind un factor de impulsionare a institutiilor europene de mai tarziu, de genul Pietei Comune sau U.E. – nota ] despre necesitatea unei noi ordini economice, financiare internationale. Organismele financiare postbelice erau considerate demodate si imperios necesar a fi remodelate, cel putin, daca nu reformulate.

“Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei este membru in Comitetul Executiv al Comisiei Trilaterale

Comisia Trilaterală este un grup format din 300 de persoane proeminente în domeniile de afaceri, politică, intelectuali cu putere de decizie în cele 3 mari centre Europa de Vest, America de Nord si Japonia, grupul a fost fondat în scopul accelerării procesului de globalizare prin care se va ajunge la un Guvern Mondial. Scopul acestei agenţii particulare este realizarea unei cooperări între cele trei regiuni. Marele scop, pe care nu-l mai ascund, este Noua Ordine Mondială. Fondatorul şi finanţatorul Comisiei Trilaterale este acelasi David Rockefeller, ca si in cazul Consiliului pentru Relatii Externe. Motivul adevărat pentru care a fost înfiinţată este de a prelua puterea Consiliului pentru Relatii Externe, care a căzut în dizgraţie odată cu reacţia dezaprobatoare a publicului faţă de războiul din Vietnam, totodata ca şi în cazul în care înscrii doi cai în aceeaşi cursă şansele de câştig se dublează. Prin comparaţie cu Grupul Bilderberg» şi Consiliul pentru Relaţii Externe, Comisia Trilaterală în aparenţă pare transparentă privind activităţile, membrii şi ideile propagate. Această transparenţă declarată este totuşi contrazisă chiar de secretul păstrat privind discuţiile purtate la conferinţele anuale ale Comisiei.

Ciudatenia apare, ca si in cazul Masoneriei, cand Comisia Trilaterala afirmă că nu are nici influenţă, nici implicare politică. Nu se admite participarea politicienilor activi, dar in prezent, printre membrii marcanţi din SUA se numără: George Bush senior, Dick Cheney vicepreşedintele SUA (a venit la formul masonic de la Cluj semi-icognito), Henry Kissinger secretar de stat în administraţia Nixon si Ford – implicat în războiul din Vietnam, Madeleine Albright, Alan Greenspan directorul American Federal Reserve », Paul Wolfowitz – fostul preşedinte al Băncii Mondiale, Robert S. McNamara – asta e tare fii atent fost preşedinte al Băncii Mondiale, fost secretar al apărarii SUA, fost preşedinte al Ford Motor, clasicul George Soros cu Fundaţiei internaţionale Open Society, plus directorii executivi ai marilor corporaţii sunt incluşi în Comisie (Boeing, Coca Cola, Hewlett Packard, Texas Instruments, AT&T, ITT, Exxon, Enron, Xerox, Mobil, Pepsico, Nabisco, Goldman Sachs etc). Aceste organisme internationale pe care le-au creat, prin taxe, prin migratia fortei de munca, prin mutarea productiei in Asia si mai ales prin legi si acordurile intre state si corporatii – iti fura tie libertatea discret, ajungi din lipsa de bani sa faci credite pentru lucrurile de baza, taxele cresc continuu, iar corporatiile isi maximizeaza profiturile si influenta. Oamenii trebuie sa devina constienti, sa se informeze de amploarea manipularii si sa se opună globalizării, înainte de a fi prea târziu. (…)

Mugur Isarescu este mason, ca toti cei care apartin organizatiilor secrete numite in articol. Si numai naivii mai pot crede ca “revolutia” din dec. 89 au facut-o romanii satui de comunism. Oricat s-ar zbate popoarili nu vor reusi nimic. EI isi urmeaza PLANUL.”

Pentru o mai buna intelegere a celor prezentate mai sus urmariti va rog si postarile de mai jos:

Scrisoarea prin care Mugur Isarescu a inceput Vanzarea Romaniei catre Bancheri incepand cu anul 1990!

ZIUAnews vă prezintă o scrisoare primită de la guvernatorul BNR, de Banca Federală • În documentul declasificat de americani, datat, cel mai probabil, la începutul anilor ‘90, Mugur Isărescu își expune intențiile pe termen lung cu privire la România • În planul lui Isărescu, este schițată privatizarea economiei românești • Șeful BNR vorbește despre intențiile sale privind “reformarea sistemului economic și bancar” din România și Europa de Est, relateaza diasporatv.eu.

mugur-isarescu2

O scrisoare adresată de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, către conducerea Trezoreriei SUA (Federal Reserve – FED), filiala Kansas, a fost, recent, declasificată. Tonul folosit de guvernatorul BNR în document trădează curtoazia acestuia. Isărescu prezintă starea naţiunii şi a economiei româneşti în perioada post-decembristă, subliniind şi angajamentele pe care guvernatorul BNR și le-a asumat în fața celor de la FED. În document se vorbeşte despre privatizări, despre asistenţa acordată României de FMI şi BM, dar şi despre politicile monetare care vor fi aplicate monedei naţionale. Citind documentul, nu am putut să tragem decât o singură concluzie: această scrisoare este primul înscris care atestă începutul vânzării României către puterile occidentale sau, dacă nu vânzarea, măcar punerea la dispoziţia marilor puteri a economiei româneşti, a politicilor fiscale şi, implicit, a celor sociale. Interesant este faptul că scrisoarea a apărut pe site-ul FED New York, zilele acestea, motivul desecretizării regăsindu-se, credem noi, în prevederile legislaţiei americane.

ZIUAnews vă prezintă, în exclusivitate, traducerea integrală a scrisorii

“În primul rând, permiteți-mi mie și domnului Urdea (n.r. – predecesorul lui Mugur Isărescu la conducerea BNR) să mulțumim Federal Reserve Bank of Kansas City pentru această imensă oportunitate. Participarea, de anul trecut, la o conferință internațională în care s-a discutat despre reformele radicale din sistemul economic și bancar din România a fost nu numai peste posibilitățile noastre, ci și peste visurile noastre.
Subiectul despre care discutăm acum este foarte complex și eu nu pot pretinde să îl tratez în mod comprehensiv. Prefer, în loc, să vă prezint câteva idei personale despre conceptul nostru de convertibilitate. În același timp, o să încerc să încep prin reformarea sistemului economic și bancar, nu numai în România, ci, de asemenea, și în statele din Europa de Est. Împărtășim opinia potrivit căreia diferențele economice și situațiile politice din țările din Europa Centrală și de Est necesită abordări diferite. În ceea ce privește situația României, credem că singurul mod efectiv în care s-ar putea face, în mod real, o tranziție de la o economie centralizată la o economie de piață, ar trebui să fie axat pe trei planuri. În primul rând, trebuie să dezmembrăm instituțiile centrale de planificare și controlul lor rigid asupra prețurilor, salariilor, precum și asupra altor variabile economice și să punem în locul lor instituțiile de piață potrivite. În acest sens, în opinia noastră, este esențială reforma radicală a sistemului bancar. În al doilea rând, trebuie să convertim proprietatea (bunurile) și să promovăm sectorul privat. Aici, în opinia noastră, esențial în acest proces este transformarea companiilor de stat. În al treilea rând, trebuie să construim plasa de siguranță în sistemul de asigurări sociale, potrivită pentru mecanismele unei economii de piață. Pentru România, acesta este un punct cu atât mai important, pentru că populația României a suferit prea mult, mai ales în ultima decadă – decada nebuniei – și suntem foarte siguri că orice tranziție de succes către o economie de piață depinde de evitarea producerii de noi suferințe populației din România. În ceea ce privește convertibilitatea, suntem întru totul de acord cu conceptul prezentat de domnul Bergsten și de domnul Williamson, cu privire la modalitatea actuală de convertire și importanța convertirii valutei (circulație monetară) pentru economiile de piață emergente din Europa de Est. Un aspect bun, subliniat de autori, este că planificarea centralizată a fost caracterizată nu doar prin imposibilitatea de a converti moneda, dar și de imposibilitatea de a converti bunurile. Ar trebui să adaug că inconvertibilitatea în România a atins un adevărat vârf în ultimii ani ai regimului anterior. Biletele de bancă au devenit din ce în ce mai mult bilete de loterie. Cu noroc și multă răbdare, se presupunea că vor cumpăra ceva bunuri, de multe ori nu chiar pe cele dorite. Abordarea noastră legată de convertibilitate este corelată cu secvențele generale din reformele economică și bancară din România. Prefer abordarea secvențială, în locul celei de “bing bang” sau a celei graduale. Pentru aceasta, trebuie să ținem cont de prioritățile României. România a fost, cu excepția Albaniei, cea din urmă țară din Europa de Est care a mers spre democrație și spre o economie de piață. Am început, în decembrie 1989, cu cel mai centralizat și mai rigid sistem economic și cu o adevărată dictatură. Apoi, am avut o revoluție însângerată, care, din nefericire, a fost urmată de șase luni de vid politic și neliniști sociale. Dacă e să privesc partea pozitivă a revoluției din România, am descoperit că dispariția Partidului Comunist, în cea mai fierbinte zi din decembrie, a eliminat toate obstacolele ideologice împotriva cărora am luptat. Există un consens național pentru democrație și pentru o economie de piață. Guvernul nou ales este puternic determinat să acționeze rapid în această direcție.

Ce am făcut, deja, până în acest moment? Actul de Conversie a întreprinderilor de stat a fost dezbătut și a trecut acum câteva luni prin noul Parlament al României. În concordanță cu acesta, trei sferturi din întreprinderile de stat au devenit companii comerciale, a căror privatizare este dorită în totalitate, de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, începând, cel mai probabil, din această toamnă. Ultimul sfert din întreprinderile de stat, dintre care, cele mai multe asigură utilități publice, au devenit companii autonome, deținute de stat. Mai devreme, în martie acest an, alte două legi majore au fost trecute prin Guvernul provizoriu. Una a permis și a promovat înființarea unor companii noi, private, iar cealaltă a relaxat, în mod semnificativ, regulile cu privire la investițiile străine în România. Ce ne așteaptă în viitorul apropiat? Construim legi privind reformarea radicală a sistemului bancar românesc – avem asistență de la Banca Mondială și FMI în acest capitol. Sperăm că legea privind reforma sistemului bancar va trece nu mai târziu de sfârșitul acestui an. De asemenea, pregătim proiectul de lege cu privire la plasa de siguranță în sistemul de asigurări. Obținerea convertibilității monezii României este văzută în acest context, al reformei economice interne și al reformei sistemului bancar. Instituțiile specifice și cadrul general legal pentru convertibilitate vor fi create, în principal, prin reforme bancare. În plus, împărtășim opinia domnului Bergsten și pe aceea a domnului Williamson cu privire la faptul că introducerea, deopotrivă, a convertibilității bunurilor și a convertibilității monedei, în mod conexat, este o idee bună. De aceea, eu consider că legea Conversiei întreprinderilor de stat este critică. Abordarea noastră cu privire la convertibilitate, gradualism rapid, este bazată pe licitație de monedă și retenție de conturi. Cadrul legal pentru stabilirea retenției conturilor a fost deja fixat prin Actul de Conversie și prin Actul Antreprenorilor Privați. Potrivit acestor legi, companiile românești au voie să rețină 30 la sută din profiturile schimbului internațional iar, din februarie anul viitor, 50 la sută. Probabil că mai avem nevoie de niște calificări tehnice, în acest moment. Ne pregătim pentru cadrul legal pentru schimburile internaționale prin licitație, pe care plănuim să le ținem de două ori pe lună, începând cu luna octombrie a acestui an. Companiile românești care au nevoie de valută vor cumpăra de la cei care o au. Rata de schimb la licitație, în opinia noastră, nu va afecta (și vom încerca să nu afecteze) rata oficială de schimb sau alte tranzacții comerciale. Permiteți-mi să detaliez puțin această chestiune, care a fost mult dezbătută de economiștii români și a beneficiat de sfatul FMI. În opinia noastră, ambele instrumente au potențial, dacă sunt utilizate corect și temporar, pentru că introduc o marjă mare de liberalizare a schimbului și a sistemului de schimb valutar, pavând drumul spre convertibilitate. Consider că următoarele condiții sunt necesare pentru îndeplinirea acestui scop:

Pentru conturile curente:

Să asigurăm un nivel de menținere substanțial, cel puțin 30 la sută sau poate 50 la sută (acesta a fost un punct dezbătut)
Să fie nediscriminatoriu, să se aplice în mod egal în mai multe domenii ale economiei și
Să exceptăm de la regulile de licențiere acele importuri care sunt finanțate de retragerile din aceste conturi

Pentru licitațiile de schimburi străine:

Să fie considerat un corelativ necesar al conturilor obișnuite, pentru a asigura o alocare mai rațională a schimburilor străine rare
Să evităm barierele administrative la cerere (de exemplu, prin limitarea persoanelor care pot licita sau sumele care pot fi limitate), evitând, astfel, corupția
Să limităm diferența dintre rata de schimb oficială și cea de la licitații și
Să extindăm licitațiile cât de repede se poate, cu misiunea de a le utiliza ca o sursă cheie de informații pentru stabilirea unei rate de schimb unice.

Desigur, pentru a obține convertibilitatea pentru moneda națională a României, trebuie să continuăm ceea ce deja am început, de la începutul acestui an – aceasta este corectarea supraevaluării substanțiale a monedei naționale. Am fost devalorizați semnificativ o dată și poate vom mai fi în această situație în această toamnă. În același timp, trebuie să stabilim un regim al ratei de schimb valutar potrivit. În opinia mea personală – dezbătută până acum în România – aceasta poate fi făcută prin aranjarea (stabilirea) unui coș de monede, dar vreau să spun, o aranjare (stabilire) foarte flexibilă”.

Ce este Federal Reserve

Constituţia americană de la 1787 interzice explicit înfiinţarea unei Bănci Naţionale a Statelor Unite. Dar, la începutul secolului trecut, s-a forţat crearea unei Bănci Centrale numite Federal Reserve (FED), invocându-se stabilitatea economică. Astfel, FED a apărut în urma unei false crize financiare, declanşate de bancherul J. P. Morgan. În 1907, acesta a început să răspândească zvonul că băncile au difficultăţi şi nu vor mai putea face rambursări. S-a creat panică, toată lumea s-a înghesuit să îşi retragă depozitele din bănci, lucru ce a dus la falimente în lanţ (aproape 5.400 de bănci au dispărut atunci). Apoi, Congresul american a demarat o anchetă, pentru a stabili care este cauza acestui dezastru şi cum poate fi el evitat. Comisia însărcinată cu această misiune era condusă de senatorul Nelson Aldrich. Acesta era liderul partidei republicane din Senat, dar şi omul celor mai puternici bancheri americani. Aldrich a propus, ca soluţie “salvatoare”, crearea unei Bănci Centrale care să apere SUA de dezastru. În 1910, Federal Reserve Act a fost semnat iniţial, nu de legislatorii americani, aşa cum era firesc, ci de bancheri, în cadrul unei întâlniri secrete, organizate în casa lui J.P. Morgan din Jekyll Island. Apoi, documentul i-a fost dat lui Aldrich, care l-a prezentat Congresului. La început, nu a avut sorţi de izbândă, dar, în 1913, când Woodrow Wilson a devenit preşedinte al SUA, a fost aprobat. În schimbul susţinerii financiare şi politice în alegeri, Wilson le promisese bancherilor că, odată ajuns preşedinte, va aproba, fără să clipească, constituirea Federal Reserve. Cu două zile înainte de Crăciun, când o mare parte din membrii Congresului american nu erau prezenţi, Federal Reserve Act a fost transformat în lege, fiind aprobat de Congres şi de preşedintele SUA. Senatorul Louis McFadden spunea, în 1932, în Congresul american: “Prin constituirea Federal Reserve a fost construit un sistem bancar mondial. Un superstat controlat de bancherii internaţionali, care acţionează împreună, pentru a transforma lumea în sclavul lor. Federal Reserve a uzurpat Guvernul”.

Comentariu VT: Tradatorul de tara Mugur Isarescu, este evreu si mason de grad 33, pus intentionat in fruntea BNR-ului si tinut in functie, special pentru a face jocul oligarhilor.

Pentru a intelege mai bine de ce s-a facut lovitura de stat din 1989 urmariti si posturile de mai jos:  

Basescu si BNR au falsificat impreuna cu Jeffrey Franks PIB-ul pentru a se realiza acordul cu FMI?

Iata ce putem afla din articolul: Acuzatii grave de tradare nationala: BASESCU SI BNR au falsificat impreuna cu Jeffrey Franks datele macroeconomice pentru a se realiza acordul cu FMI

Bogdan Tiberiu Iacob

”Între serviciile secrete, SIE este marele cîștigător al perioadei post-decembriste”. Afirmația a fost făcută acum cîțiva ani de către fostul președinte Emil Constantinescu și pare să fie azi mai valabilă ca oricînd. În premieră absolută, președintele și primul ministru sunt oameni care provin din DIE/SIE. Un avantaj uriaș al serviciului amintit și care deranjează în mod cert restul serviciilor, dar, mai ales, SRI, picat pe locul doi deși e cel mai mare din România. Va înghiți SRI gălușca și se va resemna? Noi înclinăm să credem că nu, iar unele evenimente recente par să confirme asta. SRI a dat semne de nervozitate încă de la prima vehiculare a numelui lui MRU pentru postul de premier, în 2009, atunci cînd l-a trimis la înaintare pe fostul purtător de cuvînt Ulieru să-l deconspire drept agent al unei puteri străine.

Puțin înaintea numirii de acum, alt fost greu al SRI, Virgil Măgureanu, a dat și el anumite semnale publice de nemulțumire, desigur, pentru urechile care trebuiau să audă. Cu toate astea, Ungureanu a fost numit în post pe 9 februarie. Cinci zile mai tîrziu, s-a produs un eveniment rămas necunoscut marelui public, dar care poate fi interpretat drept o reacție vehementă a SRI și un semnal dur către structurile de vîrf ale statului.

Concret, pe 14 februarie, deputatul PSD Ion Stan a depus în Cameră două declarații politice de-a dreptul incendiare, întocmite pe baza unor informații de top, accesibile doar serviciilor secrete și anumitor factori politici de top.

Două declarații pe care Stan nu a ținut să și le popularizeze în presă, dovadă că erau destinate doar anumitor cercuri. Pentru a clarifica din start lucrurile, să spunem că Ion Stan nu e Vadim Tudor, cu ale sale tiribombe de presă, ci un parlamentar ”special”, care de foarte mulți ani se află în comisia SRI, pe care a și condus-o ca președinte ori vicepreședinte, în prezent. Cei familiarizați cu dedesubturile politicii știu că, dintotdeauna, mai-marii comisiei SRI au avut o legătură strînsă cu serviciul, atît de strînsă încît s-a vorbit permanent cine controlează pe cine.

În consecință, e cert că declarațiile lui Stan sunt opera serviciului amintit, deputatul fiind doar o portavoce.

Ce conțin, însă, declarațiile în cauză?

Regimul Băsescu a falsificat PIB-ul României în beneficiul FMI

Prima dintre ele conține informația explozivă cu potențial nuclear potrivit căreia președintele, guvernul, BNR și șeful delegației FMI la București au falsificat controlat datele economice ale țării, în frunte cu PIB-ul, care a fost subapreciat cu 20% pentru a se justifica contractarea unor noi împrumuturi de la FMI.

Extras din declarația lui Stan:

”Puterea de la Bucureşti este cel puţin complice la o manoperă sistemică de falsificare a indicatorilor macroeconomici, care a împins la decizii politice greşite, ale căror efecte sunt trădarea de ţară, în varianta subminării economice şi a ştirbirii suveranităţii şi independenţei politice, urmare a aservirii faţă de organizaţii străine.

Aceasta subevaluare a datelor economiei reale a fost necesară pentru a se demonstra, pe bază de date false, că România are nevoie de împrumuturi internaţionale.

Manopera prelucrării statistice frauduloase a fost realizată în cadrul unei strategii integrate pe care “asasinii economici” – în cazul României, Jeffrey Franks şi predecesorii săi – au aplicat-o la nivel global. Coordonatorii strategiei sunt marii anonimi din spatele FMI, având ca executanţi agenţii ocultei financiare din fiecare ţară, plasaţi la conducerea instituţiilor macroeconomice, respectiv persoane cumpărate, relativ ieftin, cu funcţii, bani şi alte avantaje.

Menţionăm că FMI are nevoie şi de datele reale, cu titlul de “date de uz intern” şi pentru aceasta a apelat la o reţea de furnizare: economişti, şefi ai băncilor, persoane din staff-ul primului-ministru, Consiliului Naţional Fiscal, Institutului Naţional de Statistică.

Unele dintre instituţiile cărora li s-au solicitat, în acest mod neoficial, datele reale, nu au putut răspunde la respectivele solicitări pentru simplul fapt că, în condiţiile instituţionalizării prelucrărilor statistice false, practic nu au avut acces la datele adevărate. În aceste condiţii, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a luat legătura, cu acceptul lui Traian Băsescu, cu şeful ANAF, Sorin Blejnar pentru a preleva datele reale direct din bilanţuri.

Sursele noastre ne-au comunicat faptul că existenţa unei interceptări “accidentale” a posturilor telefonice cu numerele 0728.666.063 şi 0741.239.082 ori accesarea bazelor de date ale operatorilor reţelelor respective de telefonie ar putea furniza dovezi irefutabile privind funcţionarea sistemului descris. Mai mult, am avea şi surpriza de a constata că şi “blonda lui Emil Boc” este integrată comandoului asasinilor economici ai României.

O altă menţiune importantă, care se impune, este aceea că, de regulă, şefii instituţiilor menţionate nu sunt direct angajaţi, ci câte unul-doi colaboratori apropiaţi acestora. Un vicepreşedinte de la Institutul Naţional de Statistică nu a acceptat iniţial să intre în reţeaua agenţilor informaţi. Urmările imediate au fost presiunile şi ameninţările cu demiterea, dacă nu consimte la furnizarea informaţiilor solicitate.

În loc de concluzii. În condiţiile utilizării datelor macroeconomice reale şi ale elaborării şi execuţiei corecte şi responsabile a bugetului naţional, România nu ar fi avut nevoie de împrumuturile FMI, sau în nici un caz în cuantumul în care au fost atrase”.

Reforma Sănătății, un act în beneficiul mafiilor transnaționale

A doua declarație a lui Stan afirmă că mult trîmbițata reformă a sănătății este, de fapt, un act în beneficiul mafiei transnaţionale a fraudării asigurărilor de sănătate, cu binecuvîntarea președintelui Traian Băsescu. O altă afirmație explozivă este aceea că demonstrațiile de protest de după demiterea lui Arafat au fost, în fapt, controlate de SIE.

Extras din declarația lui Stan:

”Înalţi funcţionari publici, începând de la Administraţia Prezidenţială şi Parlament, continuând la Guvern şi agenţiile sale de specialitate, puşculiţele partidelor politice, câini de pază ai “democraţiei”, companii de publicitate, fundaţii aşa-zis caritabile sunt cu toţii, dar nu numai aceştia, conectaţi la sorburile nesăţioase care secătuiesc bugetul CNAS.

Ciordeala, inclusiv cea a statului, din bugetele asigurărilor sociale este un nărav mai vechi. Au practicat-o şi acoperit-o mai toate guvernele. Prim-miniştrii “legalişti” au încercat să-şi acopere ciordelile cu legi de reformare a asigurărilor sociale. Aşa s-a făcut că ne-au anesteziat cu câte o reformă la fiecare patru ani.

Noua tentativă de reformă a asigurărilor de sănătate, căci bugetul acestora este miza, şi nu sănătatea naţiunii, a picat într-un moment rău ales – anul electoral – şi cu mijlocul nepotrivit – agentul de influenţă în însăşi persoana preşedintelui republicii. Acelaşi agent de influenţă ca şi în cazul aurului de la Roşia Montană.

Ambele operaţiuni de influenţă asumate de un agent de propagandă şi influenţă de cel mai înalt nivel posibil demonstrează cât de mare este presiunea asupra Cotrocenilor, cam de ce factură sunt unii dintre oamenii preşedintelui, de unde pot veni comenzile şi de ce nu le poate rezista primul cetăţean al ţării.

Se încearcă diversiunea că preşedintele şi primul-ministru ar fi fost induşi în eroare şi nu ar fi cunoscut că proiectul legii sănătăţii este expresia intereselor autohtone şi străine care au şi pus ochii pe spaţiile imobiliare ale spitalelor şi elaborat statutele viitoarelor fundaţii care se vor înfrupta din infrastructura reţelei de sănătate pe care Traian Băsescu le-a promis-o. Inclusiv prin declaraţii publice, făcute în ţară, dar şi în străinătate.

Se spune că Băsescu şi Boc nu ar fi fost corect informaţi şi nu ar cunoaşte că 40 de firme ale clientelei lor politice au lansat deja investiţii de multe sute de milioane pentru achiziţionarea unui prim lot de 1.200 de ambulanţe.

Se aruncă în spaţiul public dezinformarea că Traian Băsescu nu ar fi ştiut de bătălia pe cadavrul sistemului de sănătate al poporului român dintre cartelurile internaţionale ale asigurătorilor de sănătate, iar legea pentru a cărei susţinere s-a mai compromis politic, moral şi infracţional încă o dată (dar ce mai contează?!), urma să fie pretextul legitimării jafului bugetului sănătăţii, pentru a nu mai fi atât de flagrante abuzurile şi ilegalităţile.

Ochii şi urechile statului, în loc să-şi facă cu onestitate datoria, adică să tragă semnalul de avarie şi să oprească, pe motiv de pericol de deraiere a democraţiei, caruselul înaltei corupţii politice instituţionalizate, se joacă de-a rebeliunea cu câteva sute de demonstranţi adunaţi în faţa Palatului Preşedinţiei şi în Piaţa Universităţii, ca să apere democraţia.

Este evidentă marea manipulare a acestui scandal, chiar din start. Nimeni nu a citit, darmite să fi studiat legea sămânţă a dihoniei naţionale. Toţi s-au întrecut în a o comenta, după texte date, după ureche şi la cacealma. În toată dezbaterea furibundă nu s-a apelat la argumente din conţinutul hulitei legi, ea fiind respinsă in corpore şi în necunoştinţă de prevederile ei. Sau, dimpotrivă, au citit-o şi ori nu le vine să creadă, ori le este frică să o pună în lumina adevărului”.

În acest din urmă caz, cînd vorbește de ”ochii și urechile statului” care ar fi trebuit să țină sub control interesele cartelurilor internaționale, Stan se referă, evident, la SIE, serviciul cu atribuții externe.

Contactat de Inpolitics, deputatul afirmă că pînă în acest moment nu există nicio reacție oficială la declarațiile sale din parlament. El afirmă, însă, că ”declarațiile se bazează pe date foarte concrete, care pot fi oricînd puse la dispoziția factorilor interesați de către anumite instituții ale statului, cu atribuții în acest sens. Vă dați seama că nu mă apucam să aștern pe hîrtie ceea ce visasem în noaptea precedentă, acolo e vorba de chestiuni cît se poate se serioase și de concrete”. Stan mai spune, cu referire la cele două numere telefonice care apar în prima sa declarație, că aparțin unor importanți demnitari ai statului, iar interceptarea lor ar putea scoate la lumină elemente extrem de interesante. O afirmație care, în realitate, sugerează în mod clar că interceptările deja s-au produs, iar datele sunt bine păstrate în anumite locuri.

Una peste alta, ambele declarații ale vicepreședintelui comisiei SRI pot fi considerat cel mai tăios avertisment transmis indirect regimului de la putere de către cel mai mare serviciu de informații, iar faptul că a venit imediat după validarea lui Ungureanu drept premier arată limpede și sursa ”nemulțumirii”.

Marea întrebare: vom asista, curînd, la o repoziționare politică a SRI, avînd în vedere că alegerile bat la ușă?

Și dacă da, ce surprize ar putea oferi clasei politice această manevră?

Alte informarii interesante despre javul la care e supusa Romania, le gasiti la categoria: DISTRUGEREA ROMANIEI.

CE S-A INTAMPLAT CU CELE 22 MILIARDE USD IMPRUMUTATE DE ROMANIA DE LA FMI?

Niciun parlamemtar nu l-a interpelat pe Mugur ISARESCU DESPRE ACEASTA OPERATIUNE SI NICI DESPRE CE S-A INTAMPLAT CU CELE 22 MILIARDE USD IMPRUMUTATE DE ROMANIA DE LA FMI si mai ales cum ii returnam acesti bani in conditiile actuale de criza ale economiei. Ce s-a intamplat cu acei bani si ce avantaj a avut economia Romaniei din acest imprumut?

Ce s-a intamplat cu cele 22 miliarde USD imprumutate de Romania de la FMI

Daca nu stiti, aflati in materialul de mai jos.

Tezaurul de aur şi valută a fost scos din ţară de Mugur lsărescu

OARE CINE I-A APROBAT ACEASTA OPERATIUNE…???????

În 1999, când guvernarea României a fost preluată de Mugur Isărescu, România “ajunsese în pragul dezastrului”, având datorii şi o lamentabilă rezervă valutară (în jur de numai o jumătate de miliard de dolari SUA).

Din acelaşi an însă, guvernanţii demaraseră o serie de negocieri cu Banca Mondială şi cu Fondul Monetar Internaţional pentru a obţine însemnate împrumuturi.

Astfel, premierul Radu Vasile, îndatorat, dar şi cam poet (îşi publica volume de versuri în acea perioadă), l-a numit pe Traian Băsescu, secondat de Mugur Isărescu, drept negociator-şef al României cu Banca Mondială în aşa-zisul program PSAL 1, prin care România era împrumutată (cu dobândă), dar se obliga să vândă întreprinderile de stat, adică să le privatizeze şi să returneze datoriile.

O listă lungă cu 63 de mari companii comerciale româneşti era anexată acordului PSAL din 1999, întreprinderi pe care guvernul trebuia să le “restructureze” (să concedieze majoritatea salariaţilor) şi să le vândă (privatizeze) sau să le lichideze.
Isărescu însuşi, în calitate de prim-ministru al României, demara în iulie 1999, angajamentele faţă de Banca Mondială pentru noi împrumuturi, prin acordul PSAL 2, pentru care a trebuit să privatizăm alte 20 de întreprinderi de producţie de stat, inclusiv Banca Comercială Română.

Continuă lectura