Mihai Răzvan Ungureanu este ca și numit director al Serviciului de Informații Externe, după ce Klaus Iohannis l-a nominalizat în această funcție

Fostul premier are un „bagaj” de acuzații, fapte și declarați, care ar trebui să ridice un semn de întrebare în privința fidelității sale față de interesele poporului român.

În 1989, pe când avea doar 21 de ani, Mihai Răzvan Ungureanu ocupa deja cea mai înaltă funcție pe care un tânăr de vârsta sa o putea ocupa: MRU era membru supleant al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Deși a recunoscut acest aspect, MRU a afirmat că funcția era „strict formală, care nu presupunea participarea la decizia politică propriu-zisă”. Cu toate acestea, pe când avea doar 17 ani, MRU scria materiale elogioase în Scânteia Tineretului la adresa regimului Ceaușescu, ceea ce ar explica ascensiunea sa fulminantă spre vârful PCR. Totul se întâmpla în 1985, anul în care părintele Gheorghe Calciu era expulzat din țară pentru criticile aduse regimului, iar disidentul Gheorghe Ursu era omorât în bătaie de către forțele de represiune.

După 1989, Mihai Răzvan Ungureanu a cunoscut o ascensiune fulminantă. Astfel, în 1993, ajunge secretar xecutiv al Asociației Internaționale a Studenților în Istorie, Budapesta – Bruxelles (1990-1993).În 1993 a susținut masteratul în Studii Ebraice la Centrul Oxford pentru Studii Ebraice din cadrul colegiului St. Cross al Universității Oxford.

Între 1996 și 1998 este membru  board-ului științific al Fundației Soroș pentru o Societate Deschisă, Iași – București,  membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie, etc.

În 1998, MRU a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor  Externe de către ministrul Andrei Pleșu. Ieșeanul a deținut această funcție timp de trei ani.

În 2004, Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit în funcția de Ministru al Afacerilor Externe, în Guvernul Tăriceanu. Imediat, cerea instalarea portretului Anei Pauker în sediul Ministerului.

La doar un an de la numire, Mihai Răzvan Ungureanu susținea și promova o ordonanță de urgență, prin care România renunța la moștenirea lui Emanoil Gojdu, în favoarea Ungariei. Moștenirea este evaluată la 1 miliard de euro. Din fericire, Biserica Ortodoxă Română s-a opus vehement adoptării acestei ordonanțe și în martie 2008, Senatul României a respins adoptarea acestui acord.

Menționăm că averea Gojdu fusese naționalizată de regimul comunist din Ungaria încă din 1992.

În 2006, într-un interviu acordat ziarului austriac „Die Presse”, MRU afirma:

Trebuie să priviți România aproape ca și un nou land federal. România este tot atât de importantă pentru economia Austriei ca și sângele pentru corp

MRU și-a dat demisia din Guvernul Tăriceanu în februarie 2007, iar în noiembrie a fost propus de președintele Băsescu pentru conducerea Serviciului de Informații Externe. La aflarea veștii, fostul purtător de cuvânt al SRI, Nicolae Ulieru, a reacționat dur.

„A fost adus de Pleşu secretar de stat în Ministerul de Externe, a rămas secretar de stat şi în Guvernul Năstase, apoi a fost numit ministru de externe de către liberalul Călin Popescu Tăriceanu, recuzat de acesta pentru că nu i-a dat nişte documente, şi după ce a fost recuzat de premier, preşedintele l-a numit şeful SIE.Eu, când am auzit numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la SIE, am avut o tresărire. Am spus „oare preşedintele chiar nu ştie cine e omul ăsta, sau SRI nu l-a informat?

Ulieru a mai spus că SRI a fost împiedicat să-l racoleze pe MRU de către un serviciu secret străin.

„Mihai Răzvan Ungureanu a avut, ca istoric la Iaşi, o poveste, un scandal care l-a scos din anonimat. El a făcut o conferinţă de presă în care a denunţat faptul că un ofiţer de la secţia judeţeană al SRI a încercat să îl racoleze. Şi ca urmare a acestei conferinţe de presă s-a constituit o celulă de criză în careul SRI, care a hotărât să îl demită pe ofiţerul respectiv, iar purtătorul de cuvânt din vremea aia, Nicolae Ulieru, să dea un comunicat care să condamne practicile nelegale ale acelui ofiţer. Relevanţa e următoarea, că acel ofiţer nu a fost un ageamiu. El a încercat recrutarea lui Mihai Răzvan Ungureanu pe nişte motive foarte întemeiate. Iar sacrificarea acelui ofiţer a fost făcut la dorinţa expresă a unui serviciu străin şi stat străin”, a spus Ulieru, cel mai longeviv purtător de cuvânt din istroria SRI.

În 2012, MRU a fost numit la conducerea Guvernului României, funcție pe care a îndeplinit-o timp de 78 de zile.

Cât a fost premier, Ungureanu a reușit să semneze acordurile petroliere „pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti”, după cum informa la vremea respectivă, agenția Mediafax. Mai mult, Ungureanu a clasificat respectivele acorduri, ele rămânând la fel și astăzi.

Pe 13 martie 2012, deputatul Ion Stan afirma în plenul Parlamentului că MRU a avut un rol cheie în nepedepsisrea celui care l-a ucis pe muzicianul Teo Peter.

„Soldatul, protagonistul unei relaţii sexuale cu o minoră, fiica unui membru al Consulatului SUA, care a fost determinat să preia fapta asupra sa. Dar, pentru asta, martorul-cheie trebuia „să nu mai fie găsit”. Mihai-Răzvan Ungureanu, de la cârma MAE şi a SIE, a făcut tot ce trebuia ca martorul să nu fie identificat şi prezent la proces, iar urmarea a fost nedovedirea nu atât a acuzaţiilor, cât mai ales a persoanei care s-a aflat la volan în momentul producerii accidentului”.

Oficial, Teo Peter a fost lovit de o mașină condusă de Christopher Van Goethem, soldat american de la Ambasada SUA din București aflat în stare de ebrietate. Extrădat în SUA, soldatul a fost găsit nevinovat. În documentele wikileaks, Ambasadorul SUA este înregistrat spunând că Van Goethem nu va „executa nicio zi de închisoare în România. Între timp, deputatul Ion Stan a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru fapte de corupție. Decizia nu este definitivă.

În 2014, pe fondul protestelor masive ale Românilor împotriva exploatării gazelor de șist, MRU declara:

„Roșia Montană înseamnă locuri de muncă, e o prioritate. Nu sunt ecologistul de vârsta nouă care și-a reinventat propria identitate politică.Mă interesează să existe o brumă de responsabilitate.Sunt dispus să merg cu oricine la Roșia Montană și la Roșia Poieni, să vadă cum arată niște răni ale pâmântului. Eu nu sunt adeptul niciunui proiect, sunt adeptul unor rezultate. Proiectele care aduc locuri de munca ma interesează, le sustin.

Am avut discuții cu miniștrii responsabili și am cerut foarte clar: Spuneți-mi unde s-a blocat, și unde e un aviz negativ, de ce e negativ, și închidem totul.”

Avântul său în susținerea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) se poate explica prin faptul că unul din inițiatorii proiectului, controversatul Mark Rich, a sponsorizat o parte din studiile în străinătate ale lui MRU. Mark Rich este dat în urmărire internațională.

De asemenea, MRU a susținut și a reușit privatizarea companiei strategice Cuprumin, companie de stat aflată pe profit la acea dată. Compania a fost vândută la un preț de 200 de milioane de euro. Zăcământul de cupru pe care CupruMin îl putea exploata era evaluat la 4,5 MILIARDE de euro. Compania care a cumpărat Cuprumin, Roman Coppper, se înființase cu un an înainte.

Tot în calitate de premier, MRU s-a opus legii înființării unui muzeu al Comunismului pentru că „s-ar crea un paralelism instituțional nejustificat” între noua instituție și IICCMER. IICMER era condus la vremea respectivă de Andrei Muraru, ieșean ca și MRU.

Grupul de Investigații Politice sesiza Parchetul General legătură cu conflictul de interese în care s-a aflat fostul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a cărui familie a primit 170.000 de euro în 2009 şi 2010 de la firma austriacă OMV AG. „În decembrie 2007 Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit director al SIE, funcţie de demnitate publică asimilată rangului de ministru. Începând cu 2009, firma OMV a devenit principala sursă de venit a familiei Ungureanu, Daniela Ungureanu încasând de la aceasta câte 85.000 de euro pe an (7000 de euro pe lună), de aproape 6 ori mai mult decât încasa Mihai Răzvan Ungureanu de la SIE”, se spunea atunci.

Președintele Traian Băsescu arăta că „nu este legal ca, în perioada când o persoană este şeful SIE (Serviciul de informaţii externe), soţia sa să fie angajată a unei firme din străinătate!”

De asemenea, fostul ambasador al României la Moscova, Dumitru Prunariu, îl acuza pe fostul premier că pe vremea când a fost ministru de externe, a trimis un ordin prin care îi cerea să nu se mai intereseze de tezaurul României aflat la ruși.

„La numirea mea ca ambasador în Federaţia Rusă în 2004, reprezentanţi ai Parlamentului României au insistat pe o misiune permanentă a noastră legată de Federaţia Rusă, şi anume urmărirea problemei TEZAURULUI ROMÂNIEI. Total surprinzător şi de neînţeles pentru mine nici acum, în aprilie 2005 am primit ordin scris de la MAE, trimis de dl Leuştean în numele lui Mihai Răzvan Ungureanu, să nu mai abordez în nici un fel şi sub nici o formă problema Tezaurului”, spunea fostul astronaut. – activenews.ro

Iata a dupa ce la SRI este pus tot un evreu la SIE vine un al doilea. Razvan Ungureanu nu este altul decat un vandut interselor straine, chiar agent al unur servicii straine dupa cum spun multi, poate chiar MOSAD si totodata omul lui George Soros care este responsabilul cu mai toate maidanele importante din ultimul timp care s-au petrecut in lume, ultimul fiind cel din Ucraina.

Pentru a intelege mai bine citit articolele:

Urmariti va rog si:

Anti-Romanul Razvan Ungureanu – Romania si Holocaustul

Iar planul de acaparare al Romaniei de catre evrei, despre care vorbea un fost senator al Romaniei pare sa prinda tot mai mult contur:

Un fost senator vorbeşte: pentru cine este depopulată România !

Numai Dumnezeu si Maica Sfanta ne mai poate salva!

Reclame

Basescu si BNR au falsificat impreuna cu Jeffrey Franks PIB-ul pentru a se realiza acordul cu FMI?

Iata ce putem afla din articolul: Acuzatii grave de tradare nationala: BASESCU SI BNR au falsificat impreuna cu Jeffrey Franks datele macroeconomice pentru a se realiza acordul cu FMI

Bogdan Tiberiu Iacob

”Între serviciile secrete, SIE este marele cîștigător al perioadei post-decembriste”. Afirmația a fost făcută acum cîțiva ani de către fostul președinte Emil Constantinescu și pare să fie azi mai valabilă ca oricînd. În premieră absolută, președintele și primul ministru sunt oameni care provin din DIE/SIE. Un avantaj uriaș al serviciului amintit și care deranjează în mod cert restul serviciilor, dar, mai ales, SRI, picat pe locul doi deși e cel mai mare din România. Va înghiți SRI gălușca și se va resemna? Noi înclinăm să credem că nu, iar unele evenimente recente par să confirme asta. SRI a dat semne de nervozitate încă de la prima vehiculare a numelui lui MRU pentru postul de premier, în 2009, atunci cînd l-a trimis la înaintare pe fostul purtător de cuvînt Ulieru să-l deconspire drept agent al unei puteri străine.

Puțin înaintea numirii de acum, alt fost greu al SRI, Virgil Măgureanu, a dat și el anumite semnale publice de nemulțumire, desigur, pentru urechile care trebuiau să audă. Cu toate astea, Ungureanu a fost numit în post pe 9 februarie. Cinci zile mai tîrziu, s-a produs un eveniment rămas necunoscut marelui public, dar care poate fi interpretat drept o reacție vehementă a SRI și un semnal dur către structurile de vîrf ale statului.

Concret, pe 14 februarie, deputatul PSD Ion Stan a depus în Cameră două declarații politice de-a dreptul incendiare, întocmite pe baza unor informații de top, accesibile doar serviciilor secrete și anumitor factori politici de top.

Două declarații pe care Stan nu a ținut să și le popularizeze în presă, dovadă că erau destinate doar anumitor cercuri. Pentru a clarifica din start lucrurile, să spunem că Ion Stan nu e Vadim Tudor, cu ale sale tiribombe de presă, ci un parlamentar ”special”, care de foarte mulți ani se află în comisia SRI, pe care a și condus-o ca președinte ori vicepreședinte, în prezent. Cei familiarizați cu dedesubturile politicii știu că, dintotdeauna, mai-marii comisiei SRI au avut o legătură strînsă cu serviciul, atît de strînsă încît s-a vorbit permanent cine controlează pe cine.

În consecință, e cert că declarațiile lui Stan sunt opera serviciului amintit, deputatul fiind doar o portavoce.

Ce conțin, însă, declarațiile în cauză?

Regimul Băsescu a falsificat PIB-ul României în beneficiul FMI

Prima dintre ele conține informația explozivă cu potențial nuclear potrivit căreia președintele, guvernul, BNR și șeful delegației FMI la București au falsificat controlat datele economice ale țării, în frunte cu PIB-ul, care a fost subapreciat cu 20% pentru a se justifica contractarea unor noi împrumuturi de la FMI.

Extras din declarația lui Stan:

”Puterea de la Bucureşti este cel puţin complice la o manoperă sistemică de falsificare a indicatorilor macroeconomici, care a împins la decizii politice greşite, ale căror efecte sunt trădarea de ţară, în varianta subminării economice şi a ştirbirii suveranităţii şi independenţei politice, urmare a aservirii faţă de organizaţii străine.

Aceasta subevaluare a datelor economiei reale a fost necesară pentru a se demonstra, pe bază de date false, că România are nevoie de împrumuturi internaţionale.

Manopera prelucrării statistice frauduloase a fost realizată în cadrul unei strategii integrate pe care “asasinii economici” – în cazul României, Jeffrey Franks şi predecesorii săi – au aplicat-o la nivel global. Coordonatorii strategiei sunt marii anonimi din spatele FMI, având ca executanţi agenţii ocultei financiare din fiecare ţară, plasaţi la conducerea instituţiilor macroeconomice, respectiv persoane cumpărate, relativ ieftin, cu funcţii, bani şi alte avantaje.

Menţionăm că FMI are nevoie şi de datele reale, cu titlul de “date de uz intern” şi pentru aceasta a apelat la o reţea de furnizare: economişti, şefi ai băncilor, persoane din staff-ul primului-ministru, Consiliului Naţional Fiscal, Institutului Naţional de Statistică.

Unele dintre instituţiile cărora li s-au solicitat, în acest mod neoficial, datele reale, nu au putut răspunde la respectivele solicitări pentru simplul fapt că, în condiţiile instituţionalizării prelucrărilor statistice false, practic nu au avut acces la datele adevărate. În aceste condiţii, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a luat legătura, cu acceptul lui Traian Băsescu, cu şeful ANAF, Sorin Blejnar pentru a preleva datele reale direct din bilanţuri.

Sursele noastre ne-au comunicat faptul că existenţa unei interceptări “accidentale” a posturilor telefonice cu numerele 0728.666.063 şi 0741.239.082 ori accesarea bazelor de date ale operatorilor reţelelor respective de telefonie ar putea furniza dovezi irefutabile privind funcţionarea sistemului descris. Mai mult, am avea şi surpriza de a constata că şi “blonda lui Emil Boc” este integrată comandoului asasinilor economici ai României.

O altă menţiune importantă, care se impune, este aceea că, de regulă, şefii instituţiilor menţionate nu sunt direct angajaţi, ci câte unul-doi colaboratori apropiaţi acestora. Un vicepreşedinte de la Institutul Naţional de Statistică nu a acceptat iniţial să intre în reţeaua agenţilor informaţi. Urmările imediate au fost presiunile şi ameninţările cu demiterea, dacă nu consimte la furnizarea informaţiilor solicitate.

În loc de concluzii. În condiţiile utilizării datelor macroeconomice reale şi ale elaborării şi execuţiei corecte şi responsabile a bugetului naţional, România nu ar fi avut nevoie de împrumuturile FMI, sau în nici un caz în cuantumul în care au fost atrase”.

Reforma Sănătății, un act în beneficiul mafiilor transnaționale

A doua declarație a lui Stan afirmă că mult trîmbițata reformă a sănătății este, de fapt, un act în beneficiul mafiei transnaţionale a fraudării asigurărilor de sănătate, cu binecuvîntarea președintelui Traian Băsescu. O altă afirmație explozivă este aceea că demonstrațiile de protest de după demiterea lui Arafat au fost, în fapt, controlate de SIE.

Extras din declarația lui Stan:

”Înalţi funcţionari publici, începând de la Administraţia Prezidenţială şi Parlament, continuând la Guvern şi agenţiile sale de specialitate, puşculiţele partidelor politice, câini de pază ai “democraţiei”, companii de publicitate, fundaţii aşa-zis caritabile sunt cu toţii, dar nu numai aceştia, conectaţi la sorburile nesăţioase care secătuiesc bugetul CNAS.

Ciordeala, inclusiv cea a statului, din bugetele asigurărilor sociale este un nărav mai vechi. Au practicat-o şi acoperit-o mai toate guvernele. Prim-miniştrii “legalişti” au încercat să-şi acopere ciordelile cu legi de reformare a asigurărilor sociale. Aşa s-a făcut că ne-au anesteziat cu câte o reformă la fiecare patru ani.

Noua tentativă de reformă a asigurărilor de sănătate, căci bugetul acestora este miza, şi nu sănătatea naţiunii, a picat într-un moment rău ales – anul electoral – şi cu mijlocul nepotrivit – agentul de influenţă în însăşi persoana preşedintelui republicii. Acelaşi agent de influenţă ca şi în cazul aurului de la Roşia Montană.

Ambele operaţiuni de influenţă asumate de un agent de propagandă şi influenţă de cel mai înalt nivel posibil demonstrează cât de mare este presiunea asupra Cotrocenilor, cam de ce factură sunt unii dintre oamenii preşedintelui, de unde pot veni comenzile şi de ce nu le poate rezista primul cetăţean al ţării.

Se încearcă diversiunea că preşedintele şi primul-ministru ar fi fost induşi în eroare şi nu ar fi cunoscut că proiectul legii sănătăţii este expresia intereselor autohtone şi străine care au şi pus ochii pe spaţiile imobiliare ale spitalelor şi elaborat statutele viitoarelor fundaţii care se vor înfrupta din infrastructura reţelei de sănătate pe care Traian Băsescu le-a promis-o. Inclusiv prin declaraţii publice, făcute în ţară, dar şi în străinătate.

Se spune că Băsescu şi Boc nu ar fi fost corect informaţi şi nu ar cunoaşte că 40 de firme ale clientelei lor politice au lansat deja investiţii de multe sute de milioane pentru achiziţionarea unui prim lot de 1.200 de ambulanţe.

Se aruncă în spaţiul public dezinformarea că Traian Băsescu nu ar fi ştiut de bătălia pe cadavrul sistemului de sănătate al poporului român dintre cartelurile internaţionale ale asigurătorilor de sănătate, iar legea pentru a cărei susţinere s-a mai compromis politic, moral şi infracţional încă o dată (dar ce mai contează?!), urma să fie pretextul legitimării jafului bugetului sănătăţii, pentru a nu mai fi atât de flagrante abuzurile şi ilegalităţile.

Ochii şi urechile statului, în loc să-şi facă cu onestitate datoria, adică să tragă semnalul de avarie şi să oprească, pe motiv de pericol de deraiere a democraţiei, caruselul înaltei corupţii politice instituţionalizate, se joacă de-a rebeliunea cu câteva sute de demonstranţi adunaţi în faţa Palatului Preşedinţiei şi în Piaţa Universităţii, ca să apere democraţia.

Este evidentă marea manipulare a acestui scandal, chiar din start. Nimeni nu a citit, darmite să fi studiat legea sămânţă a dihoniei naţionale. Toţi s-au întrecut în a o comenta, după texte date, după ureche şi la cacealma. În toată dezbaterea furibundă nu s-a apelat la argumente din conţinutul hulitei legi, ea fiind respinsă in corpore şi în necunoştinţă de prevederile ei. Sau, dimpotrivă, au citit-o şi ori nu le vine să creadă, ori le este frică să o pună în lumina adevărului”.

În acest din urmă caz, cînd vorbește de ”ochii și urechile statului” care ar fi trebuit să țină sub control interesele cartelurilor internaționale, Stan se referă, evident, la SIE, serviciul cu atribuții externe.

Contactat de Inpolitics, deputatul afirmă că pînă în acest moment nu există nicio reacție oficială la declarațiile sale din parlament. El afirmă, însă, că ”declarațiile se bazează pe date foarte concrete, care pot fi oricînd puse la dispoziția factorilor interesați de către anumite instituții ale statului, cu atribuții în acest sens. Vă dați seama că nu mă apucam să aștern pe hîrtie ceea ce visasem în noaptea precedentă, acolo e vorba de chestiuni cît se poate se serioase și de concrete”. Stan mai spune, cu referire la cele două numere telefonice care apar în prima sa declarație, că aparțin unor importanți demnitari ai statului, iar interceptarea lor ar putea scoate la lumină elemente extrem de interesante. O afirmație care, în realitate, sugerează în mod clar că interceptările deja s-au produs, iar datele sunt bine păstrate în anumite locuri.

Una peste alta, ambele declarații ale vicepreședintelui comisiei SRI pot fi considerat cel mai tăios avertisment transmis indirect regimului de la putere de către cel mai mare serviciu de informații, iar faptul că a venit imediat după validarea lui Ungureanu drept premier arată limpede și sursa ”nemulțumirii”.

Marea întrebare: vom asista, curînd, la o repoziționare politică a SRI, avînd în vedere că alegerile bat la ușă?

Și dacă da, ce surprize ar putea oferi clasei politice această manevră?

Alte informarii interesante despre javul la care e supusa Romania, le gasiti la categoria: DISTRUGEREA ROMANIEI.