Iata ce putem afla din articolul: Americanii fără apă

Conduc o mașină închiriată de-a lungul râului Ohio. Soarele scoate scântei din apă și mă orbește, dar nu-mi pun ochelari de soare, țin ochii larg deschiși, să absorb totul. Uite un panou verde, mă invită la Freedom (next right), cum pot refuza asta?

Dealurile Pennsylvaniei sunt așa verzi și împădurite că uneori îmi fuge mintea și am impresia că sunt tot prin Vaslui, pe drumurile de noroi din Păltiniș, întrebând moșnegii dacă au auzit că vine Chevron la ei în sat.

Dar sunt cu 8000 de kilometri mai la vale, tocmai în patria Chevronului și a gazelor de șist. Am citit despre ele până mi-a venit rău, am văzut poze și filme, dar tot mă ia cu fiori când ajung în miezul exploatării.

Mai fiecare casă are o sondă în bătătură. Un vârf de deal e bărbierit și găzduiește o piscină de apă și chimicale. Dintre copaci se ridică un furnalcare pompează gaz în aer și îi dă foc. Într-o vale sunt o stație de compresie și o mică uzină de procesare a gazului. O cireadă de vaci paște pe o pășune, în jurul unei sonde. Pe garduri e plin de plăcuțe cu Accesul interzis, pericol de explozie.

Pământul de sub noi e sfredelit de conducte care pătrund la mii de metri adâncime, injectează chimicale într-o rocă pe care o sfărâmă și eliberează gazele prinse în ea de milioane de ani.

Sună înfricoșător, dar oamenii din Pennsylvania sunt obișnuiți cu sondele. Aici s-a săpat prima sondă de petrol din lume, în 1859, și tot aici a  porniprima goană dupăaurul negru.

Așa că lumea s-a bucurat acum câțiva ani, când a început o nouă goană după gaze naturale, au răsărit mii de sonde noi, economia țării a luat-o-n sus și o mulțime de localnici s-au îmbogățit.

După ce a trecut entuziasmul de la început, mii de oameni s-au trezit într-un coșmar.

Sunt într-o sufragerie luminată gălbui din Woodlands, un cătun din estul Pennsylvaniei, un pic mai sus de Pittsburgh.

Deasupra televizorului e o vitrină cu bibelouri. Un câine e lungit pe covorul persan, lângă o păpușă murdară. Peste tot în jur sunt bidoane de apă.

John McIntyre stă prăbușit pe un scaun cu mâinile-n cap, privește în gol și spune ca pentru sine: “Suntem în cea mai bogată țară de pe pământ și trăim fără apă, ca în lumea a treia.” Nevastă-sa scormonește printr-o cutie plină de hârțoage, urmele oficiale ale purgatoriului în care s-a transformat viața lor.

BEEP. BEEP. O alarmă ascuțită ne face pe toți să tresărim. E detectorul de metan din baie. Trebuie să închidă repede conductele, altfel riscă să le explodeze casa.

John McIntyre e un american get-beget. Locuiește într-o casă prefabricată dintr-o comunitate mică, pe undeva prin pădurile Pennsylvaniei. În curte are o camionetă și multe mașini vechi, la care meșterește în timpul liber. Și-a petrecut o parte din viață săpând sonde de petrol și puțuri de apă, reparând chestii pe care nimeni nu le putea repara, cântând la chitară într-o formație rock… “Am avut orice slujbă îți poți imagina. Le-am văzut pe toate.”

Sau cel puțin așa credea până când s-a trezit că nevasta i s-a îmbolnăvit de leucemie, casa e-n pericol de explozie, apa de la robinet se face mov și dacă o bea vomită, iar dacă face duș pielea i se irită și îi curge sânge din nas.

Ca să supraviețuiască are nevoie de multă apă îmbuteliată (bisericile din regiune fac o colectă în fiecare săptămână și distribuie bidoane la cele ~10 familii afectate). Nu poate să vândă și să plece, casa lui nu mai valorează aproape nimic. Nu mai are încredere că autoritățile o să facă dreptate. Nu mai are aproape nimic…

Totul s-a întâmplat după ce comunitatea lui a fost înconjurată de șapte sondepentru gazele de șist.

Când au călcat prima oară în Woodlands, acum 20 de ani, soții McIntyre s-au simțit ca în paradis. Liniște și sălbăticie, o priveliște minunată și loc destul pentru orice le-ar fi trecut prin cap. Primul lucru pe care l-au făcut a fost să sape un puț de 30 de metri: “Evrika! Am dat peste apă. Mai multă apă decât îți poți imagina. Limpede ca cristalul, curată și rece ca gheața. Ne simțeam ca și cum am fi găsit aur.”

Și-au asamblat o casă și au trăit liniștiți 20 de ani în comunitatea izolată, la 50km de Pittsburgh, unde lumea-și lasă copiii să se joace prin pădure și bărbații strâng în curte bărci ruginite și mașini de epocă.

“În ianuarie 2011, familia mea s-a îmbolnăvit violent”, spune Janet McIntyre în sufrageria ei, cu teancuri de analize medicale în brațe. Dureri de cap, vomă, diaree, iritații ale pielii. La început credeau că-i un soi de răceală, dar apoi i-au sunat cei doi copii. Ei locuiesc în altă parte, dar veneau în fiecare duminică să-și vadă părinții și să ia apă proaspătă din fântâna lor. Acum descriau aceleași simptome. Până și câinele începuse să rămână fără blană.

Continuă lectura →

Gigantul petrolier din SUA Chevron se retrage din Bulgaria, a anunţat expertul de energie Ilian Vasilev, fost ambasador bulgar la Moscova. Retragerea a fost confirmată şi de ziarul Capital (cel bulgăresc) care citează două surse indepedente.

Decizia nu este nicio surpriză pentru că, după anul 2011, compania nu a mai avut nicio activitate la sud de Dunăre. În vara anului 2011, guvernul conservator al premierului Boiko Borisov a acordat companiei Chevron dreptul de a face prospecţiuni legate de zăcămintele de gaze de şist din nord-estul ţării, dar în urma unor proteste de amploare, autorităţile au decis să-şi revizuiască decizia, impunând un moratoriu total care interzice explorarea şi exploatarea de gaze şi ţiţei prin fracturarea hidraulică cu apă sau alte lichide la presiune de peste 20 de bari. Nici guvernul socialist învestit în anul 2013 nu a dat nici un semn că ar putea renunţa la acest moratoriu.

‘Nici o companie respectabilă nu-şi poate permite să piardă bani în condiţiile în care autorităţile bulgare se dovedesc complet neinteresate de una dintre puţinele posibilităţi pentru exploatarea de gaze şi ţiţei pe teritoriul ţării’, comentează Vasilev în blogul său. În opinia sa, spre deosebire de alte companii, Chevron nu a putut să-şi permită o ‘abordare balcanică’ aplicând metodele cunoscute pentru motivarea politicienilor şi funcţionarilor de stat.

Chevron oferise statului bulgar 30 milioane euro pentru explorarea unui bloc cu suprafaţa de 4.398 kilometri pătraţi în nord-estul ţării. Ministrul economiei şi energiei de atunci, Traicio Traikov, a spus că gigantul oferă şi un program de lucru la o valoare de 50 milioane de euro. Potrivit datelor Agenţiei americane pentru informaţii în energie, Bulgaria are zăcăminte de gaze de şist care se ridică la 481 miliarde de metri cubi şi de încă 200 milioane de barele de ţiţei.

După retragerea din Bulgaria, Chevron îşi va continua proiectele în România şi Polonia, precizează Vasilev în blogul său.

La altii se pare ca se poate, la noi s-au bagat Jandarmii pana i-au redus pe toti la tacere…

Stire preluata de pe: capital.ro