RMGC a scos deja din țară 142.000 de tone de minereu aurifer

RMGC a scos deja din țară o cantitate uriașă de minereu aurifer

Vicepreședintele Comisiei pentru Roșia Montană și expert minier susține că RMGC a dus în Canada și Australia 142.000 de tone de material aurifer din Munții Apuseni • Reprezentanții companiei canadiene infirmă cifrele, însă nu neagă trimiterea minereurilor în afara granițelor • Livrarea a început cu mulți ani în urmă și a atins apogeul în timpul guvernării Boc • Autoritățile române au știut permanent de exploatarea zăcămintelor, însă totul s-a desfășurat în secret • Cele 142.000 de tone de material aurifer ar putea conține peste o tonă de aur și aproape patru tone de argint • Reprezentanții RMGC au confirmat, totodată, existența altor 46 de metale grele în Munții Apuseni

Senatorul Haralambie Vochițoiu, vicepreședinte al Comisiei pentru Roșia Montană și, totodată, inginer minier, a făcut mai multe dezvăluiri uluitoare. Acesta a declarat că, până în mandatul lui Emil Boc inclusiv, 142.000 de tone de material aurifer de la Roșia Montană au fost scoase din țară de către RMGC, sub pretextul unor analize efectuate în Australia și Canada. RMGC nu neagă, însă susține că ar fi vorba de cantități „incomparabil mai mici”, iar deputatul Florin Iordache, membru și el în comisie, l-a contrazis pe senatorul Vochițoiu, spunând că ar fi fost vorba doar de 140 de tone.

În schimb, vicepreședintele Comisiei speciale susține că aurul luat de canadieni a fost extras, sub pretextul explorării, inclusiv din filonul roman, mult mai bogat în aur și că avem de-a face, de fapt, cu o exploatare mascată. La cantitatea medie de 1,4 grame de aur la o tonă de steril, cât susțin cei de la RMGC că ar fi concentrația de aur, calculul arată că Gabriel Resources a scos până acum 200 de kilograme de aur și 600 kilograme de argint. Însă, ținând contul de declarațiile senatorului Vochițoiu, conform cărora s-a exploatat minereu steril din filonul roman, unde concentrația de aur este de 7,8-8,2 grame/tonă, RMGC a scos din țară peste o tonă de aur și aproape patru tone de argint, fără să cedeze statului român nimic.

În cursul vizitei de la Roșia Montantă, pe care parlamentarii din Comisia specială au făcut-o săptămâna trecută, o directoare de la RMGC a făcut, fără să vrea, o dezvăluire uluitoare, care, inițial, a trecut neobservată, dar a fost însă bine speculată de vicepreședintele Harlambie Vochițoiu, în principal datorită profesiei pe care acesta o are, respectiv expert minier. Directoarea a susținut că RMGC a scos din țară, pentru analize, o cantitate impresionantă de material aurifer. Pe planșele pe care reprezentanții Gold Corporation le-au arătat parlamentarilor, senatorul Vochițoiu a constatat că este vorba de 142.000 de tone de material steril, scoase din România, însă informațiile au fost până acum ținute la secret de canadieni. Grosul ar fi plecat din țară până în 2012.

VAPOR CU AUR

„Cifrele astea au fost scrise pe o planșă, care ni s-a arătat acolo. Numai că ei nu știau că au un inginer minier în față. Ne-au spus că au făcut zeci de mii de forări și atunci i-am întrebat: «Da, ați consumat mulți bani, foraje, de la suprafață până la 500 de metri, după aceea ați avut de lucru și în subteran», pentru că ei au luat și din subteran să facă probe. «Da, foarte multe, am lucrat mult, de atâția ani, vă dați seama». Zic: «Și unde ați dus probele astea?» Zice: «În Canada, în Australia». Zic: «Și cam cât așa?». «142.000 de tone. Și cu concentrație medie de 1,4 grame de aur, așa». Unde, cum, cine garantează că rezultatul probelor este ăla care ni se spune? Și atunci deja femeia săraca și-a dat seama, e o doamnă directoare, geolog (Cecilia Szentesy, n.red), care, eu sunt convins că nu are nicio treabă cu chestiunea asta, a zis: «Domne, am lucrat cu institute recunoscute internațional», dar, zice, «a fost foarte scump vaporul, vă dați seama că n-am câștigat nimic, n-a câștigat compania mare lucru». Ei au zis că au scos în baza licenței de explorare. Ei zic că astea sunt probe. Ei de-aia au și tăcut așa 17 ani. Ei mai explorau încă vreo 20 și terminau zăcământul. Eu asta nu înțelegeam, cum o companie privată bagă atâția bani într-o chestie incertă?! Să stai 17 ani să tot bagi bani, de undeva trebuia să vină. Bun, la un moment dat s-a zis că speculează pe bursă, dar cât să speculezi și pe bursă, te mai duci și în jos, și în sus. Apoi am înțeles. Cum să lași să plece sute de mii de tone de zăcământ cu aur în Canada sau Australia, fără să știi unde?”, a declarat, pentru ZIUAnews, senatorul Vochițoiu.

RMGC neagă, dar nu prea

Cătălin Hossu, persoana responsabilă de comunicare a celor de la RMGC, a susținut că cifrele prezentate de senatorul Vochițoiu nu sunt reale, însă nu a negat faptul că s-a scos material aurifer de la Roșia Montană: „Infirmăm cifrele avansate. Precizăm că mostrele de rocă necesare testelor metalurgice, trimise la un laborator în Australia, au fost incomparabil mai mici”.
Vicepreședintele Comisiei pentru Roșia Montană a fost contrazis și de colegul său, deputatul Florin Iordache, care a susținut că este posibil ca senatorul să fi înțeles greșit, și „a greșit la câteva zerouri”, fiind vorba, de fapt, de 140-150 de tone. „Ca să ia 150.000 de tone, ar fi trebuit să ia licența de exploatare”, a adăugat acesta. Însă tot despre o exploatare, una mascată, ce-i drept, a vorbit și Haralambie Vochițoiu, care și-a argumentat dezvăluirile nu pe apartenența sa politică, ci a vorbit prin prisma profesiei sale, de inginer minier, a calității de senator și vicepreședinte al Comisiei pentru Roșia Montană: “Vă dați seama că eu când văd pe o planșă cifre de exploatare le înțeleg foarte bine, știu să le citesc și nu mă încurc la zerouri.”

Scoaterea minereurilor, cu aprobarea statului

„Absolut tot programul de cercetare geologică, desfășurat sub licența de explorare sau sub cea de exploatare, a fost desfășurat cu respectarea în totalitate a legislației și sub stricta supraveghere a autorităților române competente”, a mai spus Cătălin Hossu. Practic, scoaterea celor 142.000 de tone de material steril a fost făcută cu aprobarea statului, lucru afirmat și de senatorul Vochițoiu. Totodată, acesta a făcut referire la cele 500 de note informative ale Serviciului Român de Informații, despre care spune că este posibil să fie legate și de acest aspect. Însă rămân multe întrebări legate de tranportarea minereurilor: „Să vedem vaporul, ce număr de vapor, care cursă, să vedem documentele vamale. Până acum nu știu de ce nu a pus nimeni aceste întrebări”, ne-a declarat senatorul Vochițoiu.

48 de metale grele, la Roșia Montană

O altă dezvăluire făcută, în exclusivitate pentru ZIUAnews, de vicepreședintele Comisiei speciale este aceea că reprezentanții RMGC au confirmat existența a 48 de metale grele în Munții Apuseni. „Când am ajuns acolo, primul lucru a fost să ne arate stația de epurare a apelor. O apă ieșea din mină, deci din exploatare, și de culoarea roșie, e adevărat, dar așa îi și zice, Roșia Montană, că, dintotdeauna, culoarea e roșie. Și ne-au arătat cum vine apa aia roșie. Prelucrând-o, scoteau o apă din care a și băut în fața noastră un alt domn director un pahar de apă. Zic: «Domne, apa asta e din mină, da? Deci spală zăcământul?!». «Da, Da, din zăcământ». Zic: «Uite ce stație inteligentă aveți, foarte performantă, atâtea metale grele să scoată din apă, să poți să bei matale». «Da, domne, 48 de metale grele, vă dați seama?»”, ne-a dezvăluit senatorul. – expunere.com

Urmariti va rog si:

Anunțuri

Oare cata spaga a dat Gabriel Resources pentru exploatarea de la Rosia Montana de isi permite sa ameninte oficial guvernul si insitutia prezidentiala?

TUPEU MAXIM: Iohannis, notificat cu procesul Gabriel Resources! Doamnelor și domnilor de la DNA, voi când vă ”consultați” cu cei de la Gabriel?

Gabriel Resources, compania care prin intermediul RMGC intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană, a trimis o scrisoare oficială de notificare reprezentanților statului român, inclusiv președintelui Klaus Iohannis și premierului Victor Ponta, care se încheie cu amenințarea unui proces de arbitraj internațional ”pentru a obţine compensări integrale pentru drepturile sale de a dezvolta proiectul”.

Notificarea este plină însă de minciuni flagrante: ”Proiectul a fost analizat în detaliu de autorităţile române competente, precum şi de un mare număr de experţi internaţionali iar concluzia a fost că, aşa cum este propus, respectă în totalitate sau chiar depăşeşte cerinţele legislaţiei româneşti şi europene, precum şi cele mai înalte standarde mondiale din industrie. Prin autorizarea Proiectului, autorităţile române ar contribui la dezvoltarea unei industrii miniere noi, moderne şi responsabile, ar echilibra dezvoltarea industrială şi economică cu protecţia mediului, ar conserva patrimoniul cultural şi ar permite dezvoltarea responsabilă, care aduce beneficii atât locuitorilor ţării, cât şi economiei”, se arată în document.

În realitate, opinia cvasi-majoritară a experților naționali și internaționali care au analizat proiectul este că acesta este extrem de nociv pentru mediu și total distructiv pentru comunitățile locale și patrimoniul cultural de o valoare excepțională. Mai mult, în privința proiectului depus de către RMGC spre avizare există suspiciuni grave privind falsificarea și denaturarea studiilor legate de patrimoniul cultural și a celor geologice, aspecte prezentate inclusiv în cadrul Comisiei Speciale a Parlamentului pentru Roșia Montană, constituită în toamna anului 2013. Însuși proiectele de legi speciale pentru Roșia Montană inițiate în ultimii ani (începând cu proiectul legii de expropriere în interes privat Greblă-Rușeț din 2010, și continuând cu cele promovate de Guvernele Ponta) demonstrează că proiectul este departe de a respecta legislația din România, fiind nevoie schimbarea sau neaplicarea legilor pentru ca proiectul să poată pretinde că ar fi legal!

Legat de pretențiile companiei, enunțate în document:

”Având în vedere pierderile substanţiale pe care Grupul Gabriel le va suferi dacă Proiectul nu va fi autorizat să se dezvolte în concordanţă cu toate legile aplicabile, Gabriel nu are altă soluţie decât de a recurge la această notificare prin care solicită statului român să se angajeze oficial într-un proces de consultare, conform Tratatelor. Grupul Gabriel prin reprezentanţii săi la cel mai înalt nivel îşi menţine disponibilitatea de a se angaja în consultări cu autorităţile române în vederea rezolvării pe cale amiabilă a tuturor punctelor care fac obiectul unor dezacorduri, cât mai curând posibil, în beneficiul tuturor părţilor implicate. În caz contrar, dacă grupul Gabriel nu va putea obţine o soluţie satisfăcătoare pentru un parcurs clar şi solid de progres în autorizarea şi construcţia Proiectului, sau dacă România nu ia măsuri concrete pentru a ajunge la o astfel de înţelegere amiabilă, Grupul Gabriel este pregătit să-şi prezinte pretenţiile în cadrul arbitrajului internaţional, pentru a obţine compensări integrale pentru drepturile sale de a dezvolta proiectul, care au fost refuzate prin încălcări ale tratatelor din către România. De asemenea, Grupul Gabriel îşi rezervă dreptul de a urma alte căi de remediere disponibile”

Jonathan Henry, Preşedinte şi CEO Gabriel Resources, în notificarea către Klaus Iohannis

După cum am arătat deja, dezvoltarea proiectului ”în concordanță cu toate legile aplicabile” este imposibilă, altfel nu ar fi nevoie de schimbarea sau neaplicarea legilor acum în vigoare. În privința ”despăgubirilor”, antecedentele privind arbitrajele internaționale în cazul României, dar și declarațiile oficiale recente ale Comisarului european pentru Comerț, Cecilia Malmström, arată că șansele ca Gabriel Resources să câștige un arbitraj internațional sunt cât se poate de infime. România a pierdut până în acest moment un singur arbitraj internațional, cel deschis de grupul de firme al fraților Micula, și în acest caz pretențiile fiind recunoscute doar parțial. Comparația cu cazul fraților Micula operează, oricum, tot în defavoarea lui Gabriel Resources. Frații Micula au câștigat arbitrajul pentru că statul român a schimbat o legislație care avantaja companiile lor cu legislații mai puțin favorabile. În cazul Roșia Montană, situația e taman pe dos: actuala legislație, căreia compania trebuie să i se conformeze, nu este respectată de proiectul minier, și ar fi nevoie să fie schimbată cu una favorabilă companiei, cum a încercat (și sunt semne că va mai încerca) să facă Guvernul Ponta. (mai multe detalii despre ”amenințarea” cu arbitrajul internațional aici).

Recent, Comisarul european pentru Comerț, doamna Cecilia Malmström, a arătat: ”Acorduri de liber schimb, precum CETA, nu schimbă dreptul statelor membre ale UE de a-și urmări obiectivele de politici publice legitime, inclusiv stabilirea unor standarde pentru protejarea mediului. CETA menține faptul că UE și Canada își vor păstra dreptul de a reglementa în domenii precum sănătatea publică, siguranța alimentară, protecția mediului, morala publică, promovarea și protejarea diversității culturale. Aceast lucru înseamnă că un investitor nu poate primi despăgubiri doar pentru că a suferit pierderi economice”. Declarația reprezintă un răspuns oficial, după ce în Spania, Guvernul Regiunii Galicia a refuzat avizarea unui proiect de exploatare a aurului, iar compania canadiană care dorea să-l dezvolte a amenințat, la fel ca și Gabriel Resources, cu arbitrajul internațional (detalii aici).

La final, dați-mi voie să adresez și eu câteva întrebări:

  1. Doamnelor și domnilor de la DNA, când îi veți chema la ”consultări” oficiale pe reprezentanții companiei, dar, mai ales, pe toți politicienii – de la cei locali, la parlamentari și miniștri – care au susținut proiectul de la Roșia Montană? Acuzațiile de falsificare a unor studii depuse la Guvern, nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive de către autorități publice și centrale, deplasările ”de informare” pentru diferiți funcționari publici și politicieni, afacerile pe care membrii familiilor unor politicieni cu decizie în acest caz și a unor funcționari de a căror avize depinde proiectul nu fac obiectul d-voastră de activitate?
  2. Domnule președinte Klaus Iohannis, cu cine vă veți consulta în privința acestei notificări primite de la Gabriel Resources: cu Mihai Răzvan Ungureanu sau cu societatea civilă? Ce veți face pentru respectarea legii în cazul Roșia Montană (dar și în cazul Certej și altele asemenea)?
  3. Două întrebări pentru voi, cititorii (dar și pentru jurnaliștii interesați de breasla lor): câte dintre instituțiile de presă care au prezentat (și vor prezenta) astăzi notificarea celor de la Gabriel Resources credeți că au publicat comunicatul de săptămâna trecută a celor de la Mining Watch România cu declarațiile Ceciliei Malmström? De ce un comunicat al unei companii private este o știre, iar o declarație a unui comisar european pe fix aceeași temă nu este o știre?

romaniacurata.ro

Urmariti va  rog si:

O nouă deversare cu cianuri s-a produs pe 13 august la un iaz de decantare din nordul Mexicului în urma ploilor abundente.

Doua accidente cu cinuri in 10 zile: 2 milioane de litri de cianură deversați în Mexic

cover

O nouă deversare cu cianuri s-a produs pe 13 august la un iaz de decantare din nordul Mexicului în urma ploilor abundente, relateaza miningwatch.ro.

Accidentul produs la mina Proyecto Magistral a eliberat peste 2 milioane de litri cu cianuri în mediul ambient. Această deversare s-a produs la doar câteva zile distanță după scurgerea unor cantități semnificative de acid sulfuric la o altă mină – Buenavista, de cupru, a companiei Grupo Mexico. În ambele cazuri sterilul cu cianuri și acid sulfuric a ajuns în apele râurilor din Nordul Mexicului.

Mina Buenavista este una dintre cele mai mari mine de cupru din lume, fiind situată la aproximativ 40 de km de granița cu SUA. Reprezentanții companiei miniere au fost intens criticați că au raportat scurgerea acidului sulfuric autorităților la mai bine de 24 de ore de la producerea accidentului. Rezidenții zonei au fost printre primii care au semnalat pericolul, apa râurilor devenind portocalie. Ca urmare a scurgerii de la mina Buenavista, peste 88 de școli au fost închise în regiune, iar locuitoriilor regiunii li s-a distribuit apă îmbuteliată.

În cazul minei de aur Proyecto Magistral, scurgerea a avut loc duminică dimineața, după ploile abundente de peste noapte. Iazul destinat apelor uzate și sterilului s-a supra-încărcat datorită precipitațiilor, apa toxică deversându-se peste barajul iazului de decantare. Sterilul cu cianură a ajuns în râul din apropiere, sursa de apă pentru localnici și animalele acestora.

”Suntem revoltați pentru ca nu am fost înștiințați despre deversare! Iar acum nu mai avem nici apă de băut!”, a declarant un rezident în vârstă de 70 de ani. “Da, (mină) creează niște locuri de muncă, dar ar fi mai bine dacă ar închide-o, pentru că se comportă la fel de fiecare data când se îmtâmplă un accident!”

Exploatrea la mina Proyecto Magistral a început în 2013, opratorul minier prezentând cele mai bune și sigure tehnologii în domeniu. Autoritățile de mediu au anunțat amendarea companiei miniere și obligarea acesteia la montarea unei geomembrane protectoare, precum și supraînălțarea pereților iazului.

În cazul deversării toxice de la mina de cupru Buenavista, Arturo Rodriguez, inspectorul șef al procuraturii generale pentru Protecția Mediului, a declarant pentru New York Times că “supravegherea defectuasă a minei, ploile abundente împreună cu defectele de construcție, par să fi provocat deversarea,” și că “ar fi trebuit să operatorii minieri să detecteze scurgerea înainte ca o astfel de cantitate de cianuri să ajungă în râu. ”

***
Accidentul cu cianuri din Mexic survine la nici 10 zile după Accidentul minier cu cianuri de la mina MountPolley – Canada. Dezastrul a fost cauzat de cedarea barajului iazului de decantare, construit din arocamente. Acelasi tip de baraj este propus si la Rosia Montana sau Certej. În cazul deversărilor din Canada nu doar că nu se poate vorbi despre o posibilă acoperire a daunelor provocate prin garanția de mediu depusa de operatorul minier, dar se pare că avem încontinuare motive serioase să ne temem pentru siguranța proiectelor propuse pentur Apuseni: Proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultață Knight Piésold, aceeași care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei situat la doar 2 km în amonte de Abrud (vezi comunicatul de presă al Alburnus Maior).

****
Cianura de sodiu este un compus chimic extrem de toxic ce are la bază anionul CN‾. O linguriţă cu o soluţie de cianură de 2% poate ucide un om. În general, peştii şi vieţuitoarele din mediul acvatic mor din cauza concentraţiilor de cianură mult mai mici ce se măsoară în microgram per litru (parte/ miliard), in timp ce moartea păsărilor şi mamiferelor survine din concentraţii de miligrame per litru (parte/ milion).

Lucruri care nu se scriu in presa din Romania. Dezastrul din Canada in urma prabusirii barajului de decantare al unei mine de aur

TULBURĂTOR: Înregistrări VIDEO cu dezastrul produs în această săptămână de ruperea barajului iazului unei mine de aur din Canada. Proiectant comun cu cel de la Roșia Montană!

unnamed
Nota mea introductivă: Desi au trecut 4 ZILE de la dezastru, presa Centrală din Romania aproape ca nu a scos o vorbă despre acest eveniment catastrofal. MAI SA FIE !!! Nu s-ar fi aflat, desi sunt cu ochii pe toate evenimentele externe, sau sunt platiti SA TACA? O, cred ca stiu, au luat atat de multi bani pe publicitatea de la Roșia Montană Gold Corporation incat nu-si pot trada clientul. În schimb, ne tradeaza pe noi! Tocmai de aceea, faceti-va o Misiune de Onoare  din raspandirea acestor Informatii, ca sa afle cat mai multi!

Daniel Roxin

“Cunoașteți declarațiile legate de siguranta viitorului baraj al iazului de decantare de la Roșia Montana, va fi construit din arocamente la  “Cele mai înalte standarde de siguranta cunoscute”, de catre  compania Imperial Iron, Canada. La Inceputul acestei săptămâni, în noaptea de 4 August, “Cele mai înalte standarde de Siguranta cunoscute” s-au dovedit Insuficiente, barajul din arocamente s-a prăbușit si cinci milioane de metri cubi de deseuri toxice s-au revărsat în Valea Hazeltine Creek  si in Lacurile Quesnel sI Polley, iar dezastrul se extinde.
Proiectanții Barajului Iazului de decantare din Canada, au lucrat  si pentru barajul vizat la Roșia Montană!

Priviți, mai jos, in videoclip înregistrările dezastrului si reportajele realizate de jurnaliștii de la Global News. Si nu comparați întru totul cu barajul de la Roșia Montană. Barajul de la Roșia Montană va fi mult mai inalt, Intr-o vale mult mai îngustă (implicit, cu o presiune pe Baraj mult mai mare decat versiunea din cazul Polley). Mai mult, în zona imediat expusă riscului, in avalul barajului de la Roșia Montană (localitățile Abrud, Roșia Montană – Gura Roșiei, Cărpiniș -, Câmpeni, Bistra, Lupșa, Baia de Arieș, etc) locuiesc aproximativ 20.000 de oameni, comparativ cu cele aproximativ 300 de gospodării din avalul Barajului din muntele Polley. ”

Mihai Goțiu

http://globalnews.ca/video/1491048/aerials-of-destruction-caused-by-mount-polley-mine-tailings-pond-breach-2

http://globalnews.ca/video/1491376/tailing-pond-blowout

http://globalnews.ca/video/1493337/bc-waterways-tested-after-tailings-pond-breach

Sursa: meritocratia.ro.