Gabriel Resources, compania care prin intermediul RMGC intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană, a trimis o scrisoare oficială de notificare reprezentanților statului român, inclusiv președintelui Klaus Iohannis și premierului Victor Ponta, care se încheie cu amenințarea unui proces de arbitraj internațional ”pentru a obţine compensări integrale pentru drepturile sale de a dezvolta proiectul”.

Notificarea este plină însă de minciuni flagrante: ”Proiectul a fost analizat în detaliu de autorităţile române competente, precum şi de un mare număr de experţi internaţionali iar concluzia a fost că, aşa cum este propus, respectă în totalitate sau chiar depăşeşte cerinţele legislaţiei româneşti şi europene, precum şi cele mai înalte standarde mondiale din industrie. Prin autorizarea Proiectului, autorităţile române ar contribui la dezvoltarea unei industrii miniere noi, moderne şi responsabile, ar echilibra dezvoltarea industrială şi economică cu protecţia mediului, ar conserva patrimoniul cultural şi ar permite dezvoltarea responsabilă, care aduce beneficii atât locuitorilor ţării, cât şi economiei”, se arată în document.

În realitate, opinia cvasi-majoritară a experților naționali și internaționali care au analizat proiectul este că acesta este extrem de nociv pentru mediu și total distructiv pentru comunitățile locale și patrimoniul cultural de o valoare excepțională. Mai mult, în privința proiectului depus de către RMGC spre avizare există suspiciuni grave privind falsificarea și denaturarea studiilor legate de patrimoniul cultural și a celor geologice, aspecte prezentate inclusiv în cadrul Comisiei Speciale a Parlamentului pentru Roșia Montană, constituită în toamna anului 2013. Însuși proiectele de legi speciale pentru Roșia Montană inițiate în ultimii ani (începând cu proiectul legii de expropriere în interes privat Greblă-Rușeț din 2010, și continuând cu cele promovate de Guvernele Ponta) demonstrează că proiectul este departe de a respecta legislația din România, fiind nevoie schimbarea sau neaplicarea legilor pentru ca proiectul să poată pretinde că ar fi legal!

Legat de pretențiile companiei, enunțate în document:

”Având în vedere pierderile substanţiale pe care Grupul Gabriel le va suferi dacă Proiectul nu va fi autorizat să se dezvolte în concordanţă cu toate legile aplicabile, Gabriel nu are altă soluţie decât de a recurge la această notificare prin care solicită statului român să se angajeze oficial într-un proces de consultare, conform Tratatelor. Grupul Gabriel prin reprezentanţii săi la cel mai înalt nivel îşi menţine disponibilitatea de a se angaja în consultări cu autorităţile române în vederea rezolvării pe cale amiabilă a tuturor punctelor care fac obiectul unor dezacorduri, cât mai curând posibil, în beneficiul tuturor părţilor implicate. În caz contrar, dacă grupul Gabriel nu va putea obţine o soluţie satisfăcătoare pentru un parcurs clar şi solid de progres în autorizarea şi construcţia Proiectului, sau dacă România nu ia măsuri concrete pentru a ajunge la o astfel de înţelegere amiabilă, Grupul Gabriel este pregătit să-şi prezinte pretenţiile în cadrul arbitrajului internaţional, pentru a obţine compensări integrale pentru drepturile sale de a dezvolta proiectul, care au fost refuzate prin încălcări ale tratatelor din către România. De asemenea, Grupul Gabriel îşi rezervă dreptul de a urma alte căi de remediere disponibile”

Jonathan Henry, Preşedinte şi CEO Gabriel Resources, în notificarea către Klaus Iohannis

După cum am arătat deja, dezvoltarea proiectului ”în concordanță cu toate legile aplicabile” este imposibilă, altfel nu ar fi nevoie de schimbarea sau neaplicarea legilor acum în vigoare. În privința ”despăgubirilor”, antecedentele privind arbitrajele internaționale în cazul României, dar și declarațiile oficiale recente ale Comisarului european pentru Comerț, Cecilia Malmström, arată că șansele ca Gabriel Resources să câștige un arbitraj internațional sunt cât se poate de infime. România a pierdut până în acest moment un singur arbitraj internațional, cel deschis de grupul de firme al fraților Micula, și în acest caz pretențiile fiind recunoscute doar parțial. Comparația cu cazul fraților Micula operează, oricum, tot în defavoarea lui Gabriel Resources. Frații Micula au câștigat arbitrajul pentru că statul român a schimbat o legislație care avantaja companiile lor cu legislații mai puțin favorabile. În cazul Roșia Montană, situația e taman pe dos: actuala legislație, căreia compania trebuie să i se conformeze, nu este respectată de proiectul minier, și ar fi nevoie să fie schimbată cu una favorabilă companiei, cum a încercat (și sunt semne că va mai încerca) să facă Guvernul Ponta. (mai multe detalii despre ”amenințarea” cu arbitrajul internațional aici).

Recent, Comisarul european pentru Comerț, doamna Cecilia Malmström, a arătat: ”Acorduri de liber schimb, precum CETA, nu schimbă dreptul statelor membre ale UE de a-și urmări obiectivele de politici publice legitime, inclusiv stabilirea unor standarde pentru protejarea mediului. CETA menține faptul că UE și Canada își vor păstra dreptul de a reglementa în domenii precum sănătatea publică, siguranța alimentară, protecția mediului, morala publică, promovarea și protejarea diversității culturale. Aceast lucru înseamnă că un investitor nu poate primi despăgubiri doar pentru că a suferit pierderi economice”. Declarația reprezintă un răspuns oficial, după ce în Spania, Guvernul Regiunii Galicia a refuzat avizarea unui proiect de exploatare a aurului, iar compania canadiană care dorea să-l dezvolte a amenințat, la fel ca și Gabriel Resources, cu arbitrajul internațional (detalii aici).

La final, dați-mi voie să adresez și eu câteva întrebări:

1. Doamnelor și domnilor de la DNA, când îi veți chema la ”consultări” oficiale pe reprezentanții companiei, dar, mai ales, pe toți politicienii – de la cei locali, la parlamentari și miniștri – care au susținut proiectul de la Roșia Montană? Acuzațiile de falsificare a unor studii depuse la Guvern, nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive de către autorități publice și centrale, deplasările ”de informare” pentru diferiți funcționari publici și politicieni, afacerile pe care membrii familiilor unor politicieni cu decizie în acest caz și a unor funcționari de a căror avize depinde proiectul nu fac obiectul d-voastră de activitate?
2. Domnule președinte Klaus Iohannis, cu cine vă veți consulta în privința acestei notificări primite de la Gabriel Resources: cu Mihai Răzvan Ungureanu sau cu societatea civilă? Ce veți face pentru respectarea legii în cazul Roșia Montană (dar și în cazul Certej și altele asemenea)?
3. Două întrebări pentru voi, cititorii (dar și pentru jurnaliștii interesați de breasla lor): câte dintre instituțiile de presă care au prezentat (și vor prezenta) astăzi notificarea celor de la Gabriel Resources credeți că au publicat comunicatul de săptămâna trecută a celor de la Mining Watch România cu declarațiile Ceciliei Malmström? De ce un comunicat al unei companii private este o știre, iar o declarație a unui comisar european pe fix aceeași temă nu este o știre?

romaniacurata.ro

Urmariti va  rog si:

• O nouă deversare cu cianuri s-a produs pe 13 august la un iaz de decantare din nordul Mexicului în urma ploilor abundente.
• Lucruri care nu se scriu in presa din Romania. Dezastrul din Canada in urma prabusirii barajului de decantare al unei mine de aur