Povara datoriilor din SUA a început deja să „şteargă“ următoarea generaţie de cumpărători de case şi maşini ♦ Datoria masivă a Chinei reprezintă un risc ♦ Unii analişti consideră că datoriile companiilor ar reprezenta cel mai mare risc.
În ultimele luni, teama că am putea trăi din nou ceea ce s-a întâmplat în 1929 sau 1987 sau 2000 sau 2008 a devenit palpabilă, scrie The New York Times.
Acţiunile au scăzut cu 1,5% în acest an, după ce au atins maxime ameţitoare la începutul lunii octombrie. Fondurile de hedging au parte de cel mai prost an de la criză, iar datoriile gospodăriilor au atins recent un nou maxim record de 13.500 mld. $, în creştere cu 837 miliarde de dolari de la vârful anterior, care a precedat Marea Recesiune.
După un deceniu de dobânzi scăzute care au alimentat o creştere uriaşă a acţiunilor, imobiliarelor şi altor active, punctele de vulnerabilitate financiară nu sunt greu de identificat.
Unul dintre ele are legătură cu creditele acordate studenţilor din SUA.
Într-un climat în care „credite masive sunt acordate unor persoane care nu le pot rambursa“, după cum descrie Sheila Bair, fost şef al Federal Deposit Insurance Corporation, problema creditelor acordate studenţilor, aproape 20% dintre creditele respective au deja întârzieri de plată sau sunt în default. Procentul poate urca la 40% până în 2030, potrivit unui raport al Brookings Institution.
Această povară a datoriilor a început deja să şteargă următoarea generaţie de cumpărători de case şi maşini, urmând să tragă economia în jos.
Datoria masivă a Chinei reprezintă un alt risc.
În ultimul deceniu, China a cheltuit munţi de cash pentru a construi aeroporturi, fabrici şi oraşe, totul în numele creşterii economice. Rezultatul, o ţară cu o datorie supradimensionată.
Optimiştii susţin că milile de miliarde cheltuite au creat un echivalent Asiatic al visului american. Pesimiştii descriu datoriile masive drept un „munte“, un „film horror“, o „bombă“. Un lucru pare sigur: dacă această bombă va exploda, va acoperi întreaga economie mondială cu cenuşă.
Sfârşitul erei banilor ieftini pune de asemenea probleme.
De când banca centrală americană a început să tipărească bani pentru a depăşi criza financiară, banii sunt ieftini, iar consumatorii şi companiile au acumulat volume uriaşe de datorii. Unii analişti consideră că datoriile companiilor ar reprezenta cel mai mare risc. Problema este că ratele dobânzii au început acum să crească.
Problemele din UE reprezintă de asemenea o vulnerabilitate.
De când Marea Britanie a votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană în 2016, europenii speculează ce ţară va urma aceeaşi cale. În ultimul timp, temerile s-au concentrat asupra Italiei. – zf.ro
Alte multe detalii interesante despre ce ne astepata puteti afla urmarind categoria: Criza Economica
Vremuritulburi 
O fi intamplator?
Stirea este de enorm impact si poate ca si ceva in plus: Banca Rothschild, controlata de acaesta familie inca din epoca napoleonica, a pus in vanzare, intr-o actiune practic fara precedent, toate afacerile de *fideicommissum. Toate.Dupa cum informeaza Agentia Reuters, in cateva linii, presedintele Alexandre de Rothschild, care a preluat conducerea,( ce coincidenta, in acest an), a decis sa puna in vanzare toate afacerile fiduciare pe care le mentinea banca familiara cea mai mare din lume, care dupa cum se stie controleaza Banca Mondiala, Banca Centrala Europeana… si diverse banci nationale.Ca detaliu curios, nota de presa de la Reuters ne aminteste in final tuturor ca Banca Rothschild s-a caracterizat prin executarea operatiunilor de mare amploare cum ar fi finatarea Marii Britanii in razboiul impotriva lui Napoleon.
Este cunoscuta de asemenea filiatia evreiasca a Rotschild, care s-au ocupat de finantare la crearea statului Israel, si ca inclusiv un bulevard din Tel Aviv poarta numele Rotschild.
Insa cel mai nelinistitor din aceasta manevra economica este precedentul; vanzarea masiva fiduciara inainte de izbucnirea Primului Razboi Mondial…
Stie familia Rothschild ceva ce noi doar putem intui?
* in loc de fiduciara = financiara
Orice va fi, sa ne incredem in Dumnezeu, care poarta de grija celor sinceri, cu inima curata si care cauta sa faca Voia Lui!! Si in crizele anterioare (1929, 1987, 2000 si 2008) Dumnezeu a purtat de grija celor ce L-au cautat (au cautat sa faca Voia Lui).
Eu in criza din 2008 mi-am pierdut unul din servicii (aveam doua), iar la cel cu care am ramas mi-a taiat Emil Boc 200 ron din salariu (doar asa a reusit sa scoata tara din criza, taindu-mi mie 🙂 ), asa ca eram la limita limitelor cu banii! Vreo 7 luni de zile am cautat un nou „second job” si nu am gasit nicaieri. Cum aparea un post liber in domeniul meu in care lucrasem, cum candidau vreo 600 de oameni in aceeasi zi (exact cei care ramasesera fara servici cand s-au inchis firmele din domeniul in care am lucrat si eu). Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, am gasit un loc de munca super, un nou „second job”, unde m-am angajat exact pe sezon de vanzari si am avut primul salariu vreo 1600 ron (dublu fata de salariul taiat de Boc). Da, e drept ca salariul era variabil si au fost si aspecte negative la acest „second job” (si am plecat de acolo foarte urat, cu ITM si reclamatii multe) dar nu-mi imaginez cum ar fi fost FARA acest „second job”, sa traim si eu si sotia cu doar 800 ron / luna!!
Cred ca ar trebui sa spuneti in postarile dvs. si acest lucru, ca Dumnezeu chiar poarta de grija!! Asa, doar vorbind despre crize si ce se intampla RAU, se naste ingrijorarea si tulburarea si frica… si apoi vine si necredinta! Nu cred ca asta vreti…
Ratele au inceput sa scada cu 0.75%