Prima paginăVremurile din Urma(Pagina 6)

Mai multe precizări făcute de Obştea Mănăstirii Petru Vodă despre prorocia Părintelui Justin Pârvu: “mai sunt 12 luni şi vine urgie”

septembrie 26, 2015septembrie 26, 2015 vt Ortodoxie, Profetii, Sfantul Parinte Justin Parvu, Vremurile din Urma Profetia Sfantului Parinte Justin Parvu, Sfantul Parinte Justin Parvu

Iubiţi credincioşi şi fraţi români,

Deoarece au revenit în atenţia media unele din cuvintele profetice ale Părintelui Justin Pârvu, aducem următoarele lămuriri credincioşilor care ni le-au cerut:

Precizări despre prorocia Părintelui Justin Pârvu “mai sunt 12 luni şi vine urgie”

Prorocia că „mai sunt 12 luni şi vine urgia” a fost făcută de Părintele Justin în data de 23 Mai 2013, cu câteva săptămâni mai înainte de mutarea sa la Domnul (nu în ultimele clipe ale vieţii), de faţă fiind mai mulţi ucenici ai săi. Vestea a ajuns rapid la cunoştinţa tuturor vieţuitorilor din cele două mănăstiri din Petru Vodă, dintre care unii au reuşit să-i ceară desluşiri Părintelui, atât în ziua în care prorocia a fost făcută, cât şi în săptămânile de până la moartea sa. Părintele Justin a precizat că „va fi război”. „Ce fel de război, părinte? Un război duhovnicesc? O prigoană?” „Nu, măi! Război cu arme şi armate.” Cum amintise şi în alte cuvântări ale sale din ultimul an, Părintele a mai spus că „va fi sânge până la zăbalele cailor…” (Apocalipsa 14:20).

Pe 16 iunie 2014, la exact 12 luni de la adormirea întru Domnul a Părintelui Justin, coaliţia pre-ISIL (ISIS) a cucerit ultimul din şirul de oraşe asediate. După aceste cuceriri urmate de sălbatice cruzimi, a urmat proclamarea oficială a Califatului Islamic, pe 29 iunie 2014. Precum se ştie, de atunci ISIL a terorizat şi a ucis prin decapitare şi torturi mii şi mii de creştini, muceniciţi pentru credinţa lor în Domnul Iisus Hristos, care au preferat să moară pentru cinstea Numelui Lui. Pe lângă aceştia au fost alte mii de ne-creştini, inclusiv musulmani, şi chiar clerici islamici. Ca lucrurile să fie evidente, au aruncat în aer mănăstiri şi biserici din primul mileniu creştin, şi chiar moschei care adăposteau moaşte ale Prorocilor din Vechiul Testament (unii pomeniţi chiar în Quran!). Pe parcursul anului 2014, ISIL a declarat oficial că doreşte extinderea în Europa şi în toată lumea, ceea ce vedem astăzi întâmplându-se sub ochii noştri. Urmarea acestei invazii are deja (şi va avea din ce în ce mai mari) consecinţe catastrofale asupra omenirii (a se vedea Palmyra, Mosul, etc), ca o continuare a genocidului început în întreg Orientul Mijlociu în vremea Sfinţilor Părinţi pomeniţi în Limonariu (sf. sec. VI – înc. sec. VII); de la o arie în care Creştinismul era majoritar şi unde înfloreau cultura, ştiinţa şi artele, Orientul Mijlociu a devenit în scurtă vreme după apariţia Islamului un deşert năpădit de sărăcie, barbarie şi crimă.

Apariţia Islamului a fost aproape simultană traducerilor masive începute în limba arabă din syriacă/aramaică (cu care se înrudeşte) sau direct din greaca veche. Aşa-numita cultură şi ştiinţă islamică se întemeiază aproape în totalitate pe scrierile antichităţii şi ale primelor secole de Creştinism şi se vădeşte ca o simplă hermeneutică a tezaurului cultural şi ştiinţific al antichităţii târzii, croită în special pe neo-aristotelism. Nu întâmplător, epoca de maximă înflorire a culturii şi ştiinţei arabe (sec. XI-XII) corespunde unui maxim al ştiinţelor şi culturii byzantine. Deşi islamicii îi ţineau la mare cinste pe marii lor înţelepţi (Avicenna, al-Farabi, al-Suhrawardi, Rābiʿah al-Basrī şi alţii) nu s-au sfiit să-i execute pe cei care s-au apropiat prea tare de filosofia mântuirii creştine. Pentru aceea lumea contemporană nu trebuie să-şi facă iluzii cu privire la vreun neo-iluminism islamic.

Părinţii mănăstirii noastre au remarcat la vreme, în vara lui 2014, împlinirea prorociei Părintelui Justin cu privire la urgie şi război, atrăgând atenţia asupra apariţiei califatului islamic şi consecinţelor sale, iar nu asupra războiului secesionist din Ucraina (care a început în Noiembrie 2013, la 5 luni de la săvîrşirea părintelui, şi care nu este îndreptat în mod exclusiv împotriva civilizaţiei creştine şi nici nu are consecinţe globale).

Despre micro-cip şi cyborgizare

Printre efectele invaziei urgisitoare de astăzi este „anarhia controlată” a migraţiilor, creată intenţionat (de către finanţatori satanişti), situaţie care va fi, cel mai probabil, baza pentru introducerea implanturilor cu microcip la nivel global.

Învăţătura Vechiului şi a Noului Testament arată că omul a fost creat de Dumnezeu „după chipul şi asemănarea Sa”, şi că scopul vieţii umane este unirea cu Dumnezeu. Nobleţea originii, a firii şi a scopului omului sunt deci incompatibile cu ideologia simbolizată de microcip, ideologie conform căreia omul este doar materie, o piesă de schimb, un obiect, un sclav de care să dispună plutocraţia satanică. Orice om care are conştiinţa demnităţii umane refuză identitatea materialist-atee. De aceea asocierea identităţii cu o atare ideologie este refuzată nu doar de creştini, ci şi de alte credinţe, orientări filosofice, şi de orice persoană care-şi preţuieşte drepturile şi libertăţile.

La fel ca toţi ceilalţi mari duhovnici români, greci, ruşi, sârbi, personalităţi duhovniceşti considerate soborniceşte ca fiind sfinţi şi păstrători ai ortodoxiei, Părintele Justin a declarat timp de 20 de ani, în nenumărate interviuri video, audio şi scrise, folosind toate argumentele scripturistice şi patristice, că microcipul şi primirea lui este echivalentul primirii unei identităţi antihristice şi prin urmare, ca o consecinţă logică, este lepădare de Hristos. Afirmaţia este unanimă Sfinţilor secolului XX, care şi ei au făcut distincţia între lepădarea ca şi cădere din Har (vezi lepădarea Sf. Ap. Petru, urmată de pocăinţă), şi lepădarea ca apostazie finală, lipsită de posibilitatea pocăinţei (vezi Apocalipsa). În experimentele psihologice aplicate pe mucenicii din prigoana ateistă a sec. XX, majoritatea din cei ce s-au lepădat în ideea că e doar un compromis de început, şi că vor putea să-şi revină mai apoi, n-au mai avut niciodată puterea de a o face. Este exact motivul pentru care Părinţi precum Sofian Boghiu, Adrian Făgeţean, Paisie Aghioritul şi Serafim Rose au precizat, la rândul lor, diferenţa dintre gradele de lepădare, şi poate mai limpede decât toţi, Mărturisitorul Gheorghe Calciu, care printr-o minune dumnezeiască şi-a revenit după căderea sa, a susţinut mai limpede şi mai fierbinte decât oricine că vremurile pe care le trăim obligă creştinul să refuze orice compromis cu puterea celui rău.

Precum se ştie, Părintele Justin a făcut toate demersurile legale şi toate eforturile catehetice, către fiecare om în parte ca şi către ţară, guvern şi cler, să refuze categoric primirea oricăror acte de identitate care conţin microcip. Eforturile sale au fost întâmpinate de 1.000.000 de oameni care au înţeles baza teologică a refuzului simbolului antihristic şi au semnat petiţia de referendum împotriva primirii acestuia. Afirmaţiile şi faptele văzute şi auzite direct de la Părintele Justin de către toată lumea sunt suficient argument pentru a clarifica orice eventuală neînţelegere asupra subiectului „acte de identitate cu microcip” (precursoare a cyborgizării apostate), subiect care după moartea părintelui a fost relativizat, iar relativizarea a dus la derutarea şi chiar la primirea actelor cu cip de către unii creştini care mai înainte îl refuzaseră. „Deci, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile pe care le-aţi învăţat prin viu grai şi prin scrierile sfinţilor.” (cf. II Tes. 2:15)

Despre migraţia musulmană

Apărarea vieţii personale, a familiei sale şi a poporului său este de datoria oricărui cetăţean. Această datorie nu poate fi contracarată de invenţii ideologice artificiale, precum corolarele corectitudinii politice.

De asemenea, apărarea vieţii sufleteşti, a mântuirii personale, a mântuirii familiei şi a mântuirii întregului neam este de datoria oricărui creştin botezat. Primirea în Uniunea Europeană, adică în climate care nu împărtăşesc convingerile genocidare ale ISIL, a unor pseudo-refugiaţi refractari nu este nicidecum o faptă filantropică, ci un act de autodesfiinţare şi sinucidere istorică. Cuvintele şi acţiunile acestora arată intenţia clară de subminare a autorităţilor statelor Uniunii Europene şi de dispreţuire, terorizare, asuprire, cucerire şi distrugere a populaţiilor creştine. Dacă aceste atitudini sunt vizibile încă de pe acum, când aceştia au statut apatrid sau incert, e lesne de imaginat ce va fi când vor avea drepturi egale cu cetăţenii U.E., iar unii dintre ei vor fi promovaţi de ideologiile ateo-marxiste la vârful conducerii U.E. Din aceste raţiuni evidente, iar nu din motive ultragiant numite „intolerante”, acordarea de azil în România a refugiaţilor este inacceptabilă câtă vreme aceştia nu pot demonstra faptic intenţii paşnice şi un comportament cu respect faţă de Dumnezeu Domnul nostru Iisus Hristos, de persoanele umane şi de valorile creştine. Decizia de ridicare a unei mega-moschei în România este, pentru aceea, o trădare a securităţii de stat şi a intereselor naţionale şi europene.

Despre legea 217/2015

În istoria ultimelor sute de ani, ţara noastră a fost adesea condusă de entităţi străine de credinţa, neamul şi valorile sale, aşa cum este şi acum. Au existat, mai ales faţă de creştinii conduşi de cezari necreştini, legislaţii care interzic drepturi elementare ale cetăţeanului (de ex. plătitorilor de taxe şi impozite li se refuză serviciile medicale pe care ei le-au plătit deja, doar pentru că nu doresc card de sănătate) şi drepturi inalienabile ale omului (credinţă, expresie, liberă circulaţie, liberă asociere, dreptul la memoria strămoşilor şi la memoria victimelor, refuzul de a dona sânge sau organe).

Este şi cazul legii 217 din 2015, prin care victimele unui regim totalitar sunt revictimizate post-mortem. Spre deosebire de unii ucenici ai Părintelui Justin care, în reacţie la această lege, au afirmat că „este dreptul lor (al INSHW – n.n.) și al oricui să propună orice proiect de lege în țara asta, e dreptul lor să-și apere propriii martiri care au fost exterminați în holocaust” (!!!), amintim în treacăt că numai structurile acreditate şi reprezentative ale Statului Român au dreptul să propună legi în Ţară, iar nu oricine. Cât despre ideea că legea 217 ar apăra pe cineva, Dumnezeu să judece, sau mai bine zis, să ierte.

Fireşte, datoria creştinilor este de a cinsti pe Dumnezeu înainte de toate, şi de a se supune legilor cezarului în măsura în care ele nu încalcă libertatea de conştiinţă. În lanţuri fiind, Sfântul Pavel întărea sufletele credincioşilor, amintindu-le că nimic nu poate despărţi un suflet de dragostea de Dumnezeu şi de sfinţii Săi, şi îi sfătuia că nu prin mijloace lumeşti şi omeneşti se păstrează şi se mântuieşte sufletul, ci prin armele duhovniceşti, care sunt în primul rând rugăciunea şi cunoaşterea de Dumnezeu, singurele care dau naştere faptelor sfinte.

Mănăstirea Petru Vodă – manastirea.petru-voda.ro

Situație de urgență totală! Marea criză globală a început!

septembrie 6, 2015septembrie 6, 2015 vt Al treilea razboi mondial!, Criza economica, Vremurile din Urma Al treilea razboi mondial, Criza Globala

O serie de evenimente oribile care au inceput deja, vor conduce spre sfarsitul umanitatii!

De la colapsul financiar proiectat, la migrațile în masă a populației și apariția înfricoșătoarelor tehnologii nano cat și altele, inclusiv terorism fabricat și războaie interminabile, ne confruntăm cu un viitor incert și un vârtej istoric pe care nu l-am mai experimentat niciodata.

Dupa avertismentele din luna iunie(urmatorul videoclip), acum Alex Jones enumeră amenințările cu care ne confruntăm și explică modul în care destabilizarea sistemelor sociale și politice orchestrate de elita globală. ne periclitează pe noi toți.

„Aceasta este o situație de urgență totală „, avertizează Alex Jones. „Pregatiti-va familiile atat defensiv cat si ofensiv si avertizați cat de mulți oameni puteți”

Vă rugăm aratați aceste videoclipuri prietenilor și familiei.

Clipul din iunie:

infowars.com

Pentru a intelege mai bine cele descrise mai sus de Alex Jones, urmariti va rog si:

cat si celelate subiectele de la categoriile: Al treilea razboi mondial si Criza economica

Misterul datei de 23 Septembrie. De ce tot apare 9/23 peste tot?

august 20, 2015august 20, 2015 vt Vremurile din Urma Evenimente ciudate, Misterul datei de 23 Septembrie 2015

Ce se va întâmpla pe data de 23 Sept. 2015?

De luni de zile, au aparut o multime de zvonuri pe internet cu privire la luna septembrie și în special au aparut o gramada de speculații cu privire la data din 23 septembrie. Pentru o lungă perioadă de timp nu am acordat prea multă atenție la toată acestă palavrageală, pentru că îmi place să rămânem la lucruri pe care le pot dovedi. Azi am de gând insa să discut despre unele lucruri pe care nu le pot dovedi. Am de gând să împărtășesc cu voi câteva lucruri pe care alți oameni le-au remarcat si pe care acum vi le prezinta dumneavoastră. Personal, eu nu știu ce se va întâmpla pe 23 septembrie dar am ajuns la concluzia că există prea multe coincidente pentru a le ignora. În cele din urmă, trebuie să faceți si dumneavoastră propriile cercetari și să ajungeti la propriile concluzii.

Există o serie de lucruri despre 23 septembrie, despre care putem spune ca stim sigur. Mai întâi de toate, Yom Kippur cade în acea zi. Pentru evrei este cea mai solemnă dintre toate zilele sfinte din Biblie, și are de obicei legătură cu judecata lui Dumnezeu.

În al doilea rând, știm că Papa Francis va ajunge la Casa Albă pentru a se întâlni cu Barack Obama la aceasi data de 23 septembrie.

Dar aceste două evenimente nu sunt atât de neobișnuite. Yom Kippur se intampla in fiecare an, și președinții americani s-au mai întâlnit cu papi in dese randuri in trecut.

Deci, de ce se entuziasmeaza toata lumea?

Ei bine, atunci când cuplati uimitoarea confluența de evenimente la care vom asista în septembrie 2015, cu avertismentele fără precedent și mesajele criptice despre perioada de trei zile, intre 22 si 24 Septembrie 2015, care par a fi prezente peste tot, este suficient pentru a face ca fiecare persoană rațională să se oprească și să reflecteze asupra a ceea ce s-ar putea întâmpla.

Dacă nu sunteți familiarizați cu ceea ce vorbesc, vă încurajez sa vizionati cele trei videoclipuri YouTube pe care le-am postat mai jos.

Vreau să fie clar de la inceput, că nu sunt de acord cu tot ceea ce apare în aceste filme.

Dar toate trei dintre ele contin unele „coincidențe” incredibile pe care nu le pot explica mai departe.

În acest prim film, vedem că numerele „9/23” apar una intr-una în timpul recentelor catastrofe globale…

În urmatorul film, vom vedea că data de „9/23” apare in mod repetat, în filme populare și emisiuni de televiziune …

În cele din urmă, vreau să împărtășesc cu voi un mesaj extraordinar transmis de Jim Staley intitulat „23/09/2015 – Convergenta”, în care el discută despre toate lucrurile care se vor întâmpla pe și în jurul acestei date …

Mai multe pe: thedailysheeple.com

Urmariti va rog si:

Video. Se va intampla ceva major in luna Septembrie? O serie de evenimente ciudate care vor avea loc luna viitoare

Sa ne aducem aminte si de faptul ca 9/11 apărea de asemenea in multe locuri inainte ca atentatele de la World Trade Center sa aibe loc:

Urmariti va rog si:

Jocul de carti Illuminati, creat in 1995, prezenta evenimentele de la 9/11 Septembrie 2001, cat si alte evenimente viitoare

Acum nu inseamna ca toate aceste lucruri au o legatura, dar e totodata posibil sa nu fie doar simple coincidente si chiar datorita acestor dezvaluiri sa se amane ceea ce la un moment dat cu siguranta ni se va pregati.

Pasii prin care miscarea homosexuala distruge natiunile

august 3, 2015 vt Homosexualitate, Lesbiene, Vremurile din Urma Homosexualitate, LGBT

Pe 26 iunie a.c. Curtea Supremă a SUA a legalizat căsătoriile homosexuale pe întreg teritoriul țării. Anterior, secretarul de stat John Kerry anunțase că problematica drepturilor homosexuale este una prioritățile politicii externe, americane.

Conform unor sondaje de opinie, căsătoriile între persoane de același sex sunt acceptate de aproximativ 50% dintre americani. Cum s-a ajuns aici, în doar cateva zeci de ani?

Un articol publicat în 1987 ,”The Overhauling of Straight America” („Îndreptarea Americii heterosexuale”) – semnat de activiştii homosexuali Marshall Kirk şi Erastes Pill. („Erastes Pill” era numele de autor al lui Hunter Madsen) a devenit referința privind tacticile folosite de mișcarea homosexuală pentru a se impune în ochii opiniei publice americane.

Aceste persoane erau foarte şcolite. Kirk era cercetător în Neuropsihiatrie, cu studii la Harvard; Madsen avea un doctorat în Politici la Harvard şi era expert în tactici de persuasiune publică şi marketing social.

Se spune că „The Overhauling of Straight America” a devenit „biblia” mişcării homosexuale, întrucât prezintă strategii atât pentru a-i face pe homosexuali mai acceptaţi, cât şi pentru a-i demoniza pe oponenţii homosexualităţii. Întreaga campanie se bazează nu pe argumente raţionale, ci pe manipularea emoţională a publicului. (Ulterior, Kirk şi Madsen au dezvoltat principiile din articol într-o carte de 398 de pagini: „After the Ball: How America Will Conquer Its Fear and Hatred of Gays in the 90s” – „După bal: Cum îşi va depăşi America teama şi ura de homosexuali în anii ’90”).

Noi ne vom concentra aici pe articolul lor iniţial din 1987. Pentru a transmite corect spiritul acelui material, vom apela frecvent la citarea lui directă.

Publicat în ediţia din 1987 a revistei pentru homosexuali Guide, „The Overhauling of Straight America” începe cu:

„Primul lucru care trebuie făcut este desensibilizarea publicului american cu privire la homosexuali şi la drepturile acestora. A desensibiliza publicul înseamnă a-l face să privească homosexualitatea cu indiferenţă, fără nici o emoţie.”

Autorii continuă şi vorbesc despre obiectivul de a pune preferinţele sexuale pe acelaşi palier cu preferinţele pentru aromele de îngheţată sau sport. Ţie îţi place ciocolata, mie îmi place vanilia. Tu preferi voleiul, eu fotbalul. Nu e nici o problemă.

„Cel puţin la început”, scriu autorii, „urmărim să desensibilizăm publicul şi nimic mai mult. Nu trebuie şi nu ne putem aştepta la o „apreciere” sau „înţelegere” deplină a homosexualităţii din partea omului obişnuit. Uitaţi a convinge masele că homosexualitatea e un lucru bun. Însă dacă îi faci să se gândească că aceasta e doar un lucru obişnuit, dacă îi faci să ridice din umeri, atunci lupta ta pentru drepturi juridice şi sociale e practic câştigată. Şi, pentru a-i face doar să ridice din umeri, homosexualii ca şi comunitate trebuie să înceteze să mai pară misterioşi, străini şi diferiţi.” Articolul face apel la o campanie masivă în mass-media pentru schimbarea imaginii homosexualilor, iar „orice campanie care urmăreşte această schimbare trebuie să realizeze şase lucruri”.

Următorii şase paşi sunt luaţi direct din articolul lui Kirk şi Pill:

Pasul 1: Vorbiţi despre homosexuali şi homosexualitate cât mai tare şi cât mai des posibil

„Principiul din spatele acestui sfat e simplu”, spun Kirk şi Pill, „aproape orice comportament începe să pară normal dacă eşti expus la el suficient de mult timp şi în suficient de multe locuri. Acceptabilitatea noului comportament va depinde în ultimă instanţă de numărul de cunoscuţi care îl practică sau îl acceptă”. Iniţial, o persoană poate fi ofensată de noutate, însă autorii notează că „atât timp cât Ion nu se simte presat să facă la fel, atât timp cât comportamentul în cauză nu îi ameninţă siguranţa fizică şi financiară, se va obişnui repede cu el şi viaţa va merge mai departe.” Viaţa merge mai departe şi Ion şi prietenii lui vor deveni mai toleranţi faţă de homosexualitate, aceasta devenind doar un mod de viaţă alternativ şi legitim.

„Modalitatea prin care putem atenua sensibilităţile primare faţă de homosexualitate este să facem ca mulţi oameni să vorbească mult despre subiect, într-o manieră neutră sau pozitivă.” Cu cât se vorbeşte mai mult, cu atât se creează impresia că publicul este cel puţin împărţit în atitudini. „Chiar şi cele mai acebre dezbateri dintre susţinători şi oponenţi servesc scopului nostru, atât timp cât homosexuali „respectabili” ies în faţă şi îşi prezintă punctul de vedere.”

De asemenea, autorii insistă că vorbitul despre homosexualitate trebuie să fie doar un vorbit, nu o îndoctrinare cu homosexualitate. „În fazele primare ale oricărei campanii îndreptate către cetăţeanul heterosexual, masele nu trebuie să fie şocate şi îndepărtate prin expunerea prematură la comportamentul homosexual în sine. În schimb, descrierile sexuale trebuie reduse la minim, iar drepturile homosexualilor trebuie prezentate cât mai mult posibil ca o chestiune socială abstractă.”[3]

Autorii subliniază importanţa discutării despre problematica homosexuală în mass-media vizuală, în filme şi la televiziune, acestea fiind „cele mai puternice formatoare de imagine din societatea occidentală.” Omul de rând petrece un număr de ore pe zi în faţa televizorului. „Aceste ore deschid o poartă către lumea privată a heterosexualilor, prin care se poate introduce un cal troian.”

Hollywoodul este descris de autori ca fiind cea mai bună armă ascunsă pe care o au homosexualii pentru a desensibiliza publicul. Ei laudă faptul că în ultimii 10 ani (până în 1987), personajele homosexuale au devenit vizibile în filme şi în emisiunile tv.

De atunci, aceste personaje au devenit tot mai frecvente şi totul face parte din strategia de inducere a acceptării publice a homosexualităţii. Uitaţi-vă, de exemplu, la serialele Will & Grace sau The L Word; la filme ca Brokeback Mountain şi la homosexualii simpatici care au roluri principale în filme ca Bridget Jones Diary şi As Good As it Gets. Personajele homosexuale plăcute sunt tot mai numeroase în filme şi la televizor, iar asta nu e o întâmplare.

Kirk şi Pill concep apoi un atac la scară largă asupra religiei. „Opinia publică este o sursă principală de valori oficiale, iar autoritatea religioasă estre cealaltă sursă. Când cultele conservatoare îi condamnă pe homosexuali, noi putem face două lucruri ca să combatem homofobia credincioşilor. În primul rând, putem altera standardele morale. Asta înseamnă să facem publică susţinerea dată homosexualilor de cultele mai moderate, formulând obiecţii teologice cu privire la interpretarea conservatoare a învăţăturilor biblice şi expunând ura şi lipsa de uniformitate.”

Ei continuă, „În al doilea rând, putem submina autoritatea morală a cultelor homofobe, prezentându-le ca retrograde şi înapoiate, rămase în urmă faţă de vremurile moderne şi de ultimele descoperiri ale psihologiei. Împotriva influenţei puternice a Religiei instituţionalizate trebuie să mobilizăm influenţa şi mai puternică a Ştiinţei şi Opiniei publice (sabia şi scutul acelui „umanism secular” dezavuat). O asemenea coaliţie monstruoasă a funcţionat bine şi înainte împotriva cultelor, în probleme cum ar fi divorţul şi avortul. Cu suficiente discuţii libere despre prevalenţa şi acceptabilitatea homosexualităţii, această coaliţie poate funcţiona şi aici.”[4]

Pasul 2: Prezentaţi-i pe homosexuali ca victime, nu ca pe activişti agresivi

Hollywoodul este descris de autori ca fiind cea mai bună armă mascată pe care o au homosexualii pentru a desensibiliza publicul. Ei laudă faptul că personajele homosexuale sunt tot mai vizibile în filme şi în emisiunile tv.

„În orice campanie pentru câştigarea publicului, homosexualii trebuie zugrăviţi ca victime care au nevoie de protecţie, astfel încât heterosexualii să fie înclinaţi prin reflex să îşi asume rolul de protectori. Dacă însă homosexualii sunt prezentaţi ca un grup puternic şi mândru care promovează un stil de viaţă nonconformist şi deviant, atunci ei vor fi văzuţi ca o ameninţare publică care justifică opoziţia şi opresiunea. Din acest motiv, trebuie să rezistăm ispitei de a ne afişa „mândria homosexuală” atunci când aceasta vine în conflict cu imaginea de homosexual-victimă. Şi trebuie să găsim calea de mijloc dintre a-i impresiona pe heterosexuali nu numărul nostru mare, pe de-o parte, şi a le declanşa o paranoia ostilă – „Nu mai ai loc de ei!” – pe de altă parte.”

„O campanie media pentru promovarea imaginii homosexualului-victimă trebuie să folosească simboluri care reduc sentimentul de ameninţare al publicului, care va coborî garda, şi care sporesc plauzibilitatea victimizării. În termeni practici, asta înseamnă că mustăcioşii cu muşchi nu trebuie să apară în reclamele homosexuale şi în alte prezentări, ei lăsând loc figurilor simpatice ale unor tineri sau bătrâni simpatici şi ale unor femei atrăgătoare. (Inutil să mai spunem că grupurile limitrofe, cum ar fi NAMBLA [North American Man-Boy Love Association][5]nu trebuie să apară în asemenea campanii: cei suspectaţi de molestarea copiilor nu pot apărea niciodată ca victime).”

Kirk şi Pill indică două mesaje diferite despre homosexualul-victimă care trebuie transmise. „Primul, publicului trebuie să i se spună că homosexualii sunt nişte victime ale sorţii, în sensul că nici unul nu şi-a ales preferinţele sexuale. Mesajul trebuie să spune: „Dacă îi întrebi pe homosexuali, ei aşa s-au născut, aşa cum voi v-aţi născut heterosexuali sau albi sau negri sau inteligenţi sau sportivi. Nu i-a racolat sau sedus nimeni; nu au ales ai asta şi deci nu pot fi judecaţi din punct de vedere moral. Ce fac ei nu e ceva conştient – e însă ceva natural pentru ei. Destinul acesta ar fi putut fi şi al vostru!’”

Această strategie e la lucru peste tot unde ne uităm. Uitaţi-vă la Lady Gaga şi la albumul ei, „Born this Way” („Născut aşa”). Uitaţi-vă la ura viscerală pe care o au homosexualii faţă de asociaţii precum Courage sau Exodus, care îi consiliază pe bărbaţii şi femeile care vor să scape de homosexualitate. Dacă homosexualitatea poate fi învinsă, atunci asta distruge argumentul fals că homosexualii sunt victime ale sorţii care nu pot face nimic ca să se schimbe.[6]

Kirk şi Pill continuă, „Heterosexualii trebuie să se poată identifica cu homosexualii ca victime. Domnul şi doamna Public nu trebuie să aibă scuze să spună „ei nu sunt ca noi”. Pentru asta, persoanele care apar în campania publică trebuie să fie decente şi îngrijite, atrăgătoare şi admirabile după standardele heterosexuale, şi să nu li se poată obiecta nimic – cu alte cuvinte, să nu poată fi deosebite de heterosexualii la care vrem să ajungem. (Ca să revenim la termenii pe care i-am folosit în articolele anterioare, purtătorii de cuvânt ai cauzei noastre trebuie să fie „homosexuali normali” de tip R, nu „homosexuali la înfăţişare” de tip Q.) Numai în aceste condiţii va fi perceput corect mesajul: „Aceşti oameni sunt victime ale unei sorţi care ar fi putut fi şi a ta”.”

Autorii continuă remarcând că e posibil ca homosexualii să nu apară favorabil în cadrul unei strategii care ii face să pară victime ale unui soi de plagă, „dar realitatea e că comunitatea homosexuală este slabă şi trebuie să manipuleze puterile celor slabi, inclusiv jocul pentru simpatie.”

„Al doilea mesaj îi va prezenta pe homosexuali ca victime ale societăţii.”

Pasul 3: Daţi-le protectorilor o cauză dreaptă

„O campanie media care îi înfăţişează pe homosexuali ca victime ale societăţii şi care îi încurajează pe heterosexuali să le fie protectori trebuie să faciliteze pentru cei ce răspund afirmarea şi explicarea noului lor rol de protectori. Puţine femei heterosexuale şi şi mai puţini bărbaţi heterosexuali vor dori să apere homosexualitatea pe faţă. Majoritatea îşi vor ataşa noul impuls protector de un principiu al dreptăţii sau legii, de o dorinţă generală pentru un tratament uniform şi corect în societate. Campania noastră nu trebuie să ceară susţinerea directă pentru practicile homosexuale, ci să preia anti-discriminarea ca temă a ei. Dreptul la libera exprimare, libertatea credinţei, libertatea de asociere, tratamentul corect şi protecţia egală în faţa legii – acestea trebuie să fie aspectele aduse în atenţie de campania noastră.

„Este foarte important pentru mişcarea homosexuală să îşi lege cauza de standarde acceptate ale dreptului, pentru că susţinătorii ei heterosexuali trebuie să aibă la îndemână un răspuns pe măsură la argumentele morale ale oponenţilor ei. Homofobii îşi îmbracă reacţiile emoţionale în hainele grele ale dogmelor religioase, aşa că apărătorii drepturilor pentru homosexuali trebuie să fie gata să combată dogmele cu principii.”

Pasul 4: Faceţi-i pe homosexuali să pară buni

„Pentru a-l face pe homosexualul-victimă simpatic pentru heterosexuali, trebuie să-l înfăţişezi ca pe un om obişnuit. Însă o temă suplimentară a campaniei trebuie să fie mai agresivă şi mai tenace: pentru a neutraliza presa tot mai negativă de care au parte zilele astea homosexualii şi lesbienele, campania trebuie să îi portretizeze pe homosexuali ca pe nişte stâlpi superiori ai societăţii. Da, da, ştim – şmecheria asta e atât de veche că măcăne. Dar şi alte minorităţi au folosit-o mereu în anunţuri care anunţau cu mândrie „Ştiaţi că acest mare om/femeie a fost ____?” Însă mesajul e vital pentru toţi acei heterosexuali care încă îi văd pe homosexuali ca pe nişte ciudaţi – şterşi, singuratici, rataţi, beţivi, sinucigaşi, agresori de copii.”

Autorii subliniază importanţa validării cu ajutorul vedetelor. „Vedetele pot fi hetero (ca Ed Asner) sau homo.”

Pasul 5: Faceţi-i pe oponenţi să pară răi

„Într-o fază ulterioară a campaniei media pentru drepturile homosexualilor – după ce celelalte reclame homo au devenit obişnuite – va fi momentul să îi abordăm pe restul oponenţilor. Ca să fim direcţi, ei trebuie demonizaţi. (Acest lucru va fi necesar pentru că, la acea dată, aceşti duşmani deja îşi vor fi triplat rezervele de critici şi dezinformare.) Scopul nostru de aici e dublu. Mai întâi, urmărim să înlocuim mândria auto-suficientă a publicului cu privire la homofobia lui cu ruşine şi vină. În al doilea rând, vrem să îi facem pe antihomosexuali să pară atât de urâţi, încât omul de rând să vrea să se disocieze de asemenea modele.[7]

„Publicul trebuie să vadă imagini ale unor homofobi gălăgioşi ale căror caracteristici şi opinii îl dezgustă pe omul de rând. Aceste imagini pot include: membri ai Ku Klux Klan care cer arderea de vii sau castrarea homosexualilor; predicatori bigoţi, cu o ură isterică, care sunt şi caraghioşi, şi tulburaţi; derbedei, golani şi puşcăriaşi ameninţători, care vorbesc lejer despre „poponarii” pe care i-au omorât sau pe care i-ar omorî; un tur prin lagărele de concentrare naziste, unde au fost torturaţi şi ucişi homosexuali.”

Autorii explică mai departe, „Am indicat deja câteva imagini care ar putea afecta vendeta homofobă: neo-naziştii, fanaticii religioşi şi membri Ku Klux Klan prezentaţi într-o manieră negativă şi ridicolă (o sarcină uşoară, de altfel).

„Aceste imagini trebuie puse alături de cele ale homosexualilor victime, prin metoda numită de propagandişti „tehnica parantezei”. De exemplu, timp de câteva secunde este arătat un predicator înfierbântat, cu ochii bulbucaţi, care tună şi fulgeră împotriva „acelor degeneraţi şi îndrăciţi”, în timp ce bate cu pumnul în pupitru. În timp ce acesta îşi continuă tirada, imaginea se schimbă pe fotografiile emoţionale ale unor homosexuali care arată decent, inocent şi amabil; apoi revenim la figura înroşită a predicatorului, şi aşa mai departe. Contrastul e evident. Efectul e devastator.”[8]

Pasul 6: Solicitaţi fonduri

„Orice campanie masivă de acest fel va necesita cheltuieli lunare sau chiar anuale fără precedent – un amplu mecanism de strângere de fonduri,” spun autorii. Ei în îndeamnă pe homosexuali să contribuie masiv la această campanie. „Întrucât acei homosexuali care nu au familii de întreţinut au, de obicei, mai multe fonduri la dispoziţie decât media, ei îşi pot permite să contribuie mai mult.”

Ei continuă şi spun că „invitaţia trebuie adresată atât homosexualilor, cât şi heterosexualilor interesaţi de dreptatea socială.”

Doi ani mai târziu, în cartea lor After the Ball, Kirk şi Madsen îşi prezintă în clar planul pentru propaganda de masă menită să convertească America la promovarea cauzei homosexuale. Ei scriu: „…prin conversie înţelegem ceva mult mai ameninţător la adresa stilului de viaţă american, fără de care nu poate avea loc nici o schimbare socială majoră. Înţelegem conversia emoţiilor, minţii şi voinţei omului de rând, printr-un atac psihologic planificat, sub forma unei propagande service poporului prin mass-media.”[9]

Demonizaţi Creştinismul

În ton cu „Repararea capitală a Americii heterosexuale” a lui Kirk şi Pill, procesul de demonizare a celor care se opun homosexualităţii se derulează astăzi cu o viteză ameţitoare. Atacul homosexualilor este îndreptat în special împotriva Creştinismului.

Pe un site al homosexualilor dedicat prezentării „infracţiunilor de ură”, activiştii pretind că organizaţiile pro-familie au un discurs al urii atunci când critică comportamentul homosexual şi că acest „discurs al urii” ar conduce la infracţiuni de ură, trebuind să fie curmat. Acest site pune un semn de egalitate între opoziţia faţă de homosexualitate şi uciderea evreilor de către Hitler.

Acelaşi website dă vina pe grupurile pro-familie pentru uciderea unui student homosexual, Matthew Shepard.[10] (De fapt, Matthew Shepard a fost ucis într-un jaf, nu pentru că era homosexual).[11]

În 2004, pastorul suedez Ake Green a fost condamnat la o lună de închisoare pentru că a criticat homosexualitatea într-o predică ţinută în biserică.[12]

Inspectoratul Şcolar din San Francisco a adoptat o hotărâre prin care se dă vina pe grupurile religioase pentru aşa numitele „infracţiuni de ură”, cum a fost uciderea lui Mathew Shepard. În plus, Inspectoratul a aprobat o hotărâre prin care îndeamnă presa locală să nu publice anunţuri ale organizaţiilor pro-familie în care se vorbeşte despre schimbarea de la homosexualitate la heterosexualitate.

În New York, un panou cu un verset din Biblia a fost dat jos la presiunea consiliului local, care a declarat că reprezintă „un discurs al urii.”[13]

În Massachusetts în 2005, David Parker a fost arestat pentru că a protestat la şcoala la care copilul lor era îndoctrinat cu homosexualitate! În cele din urmă şi-a retras copilul de la şcoala aceea. A petrecut doi ani prin tribunale şi a pierdut la toate apelurile.[14]

Este evident că strategiile şi tacticile din „Repararea capitală a Americii heterosexuale” şi din After the Ball sunt aplicate acum la nivel naţional şi internaţional. Homosexualitatea le este impusă statelor ca un stil de viaţă normal. Statul California a adoptat o lege prin care se impune predarea „Istoriei gay” în şcolile publice.[15]Nu e nici o îndoială că acesta este planul pe care vor să-l implementeze activiştii homosexuali şi politicienii corupţi în toate şcolile din SUA. – activenews.ro

Urmariti va rog si:

Video. Se va intampla ceva major in luna Septembrie? O serie de evenimente ciudate care vor avea loc luna viitoare

august 1, 2015august 1, 2015 vt Vremurile din Urma Evenimente ciudate

Mai multe despre ciclul Shemitah puteti citi in urmatorul link:

7 EVENIMENTE CHEIE care se vor întâmpla până la sfârșitul lunii Septembrie

Un american avertizeaza de asemenea:

Ultimele zile de „viață normală” in America?

Urmariti va rog si ce se petrece in SUA:

Nici Europa nu sta insa mai bine, din potriva aici pericolul uni razboi este in crestere:

Priviti ce se intampla chiar acum intre Rusia si SUA! Romania direct implicata!

Iar din punct de vedere economic se indreapta si ea cu pasi tot mai repezi spre colaps:

Evreii in schimb se pregatesc tot mai intens de constructia celui de al treilea Templu de la Ierusalim.

Pregatirile pentru constructia Celui de al III-lea Templu de la Ierusalim au intrat in linie dreapta. Un rabin chiar a „profetit”: „Mesia” va veni pana la sfarsitul anului

Iar, despre acea cometa despre care vorbesc unii, am postat si eu un articol:

Conform Siteului efemeride.ro, NASA ar fi confirmat ca O COMETĂ DE PATRU KILOMETRI DIAMETRU VA LOVI NORDUL AMERICII ÎN PERIOADA 15-25 SEPTEMBRIE 2015

Nu este in intentia mea sa sperii pe nimeni, prezint doar o succesiune de evenimente care par sa atraga atentia, insa numai ceea ce va permite Dumnezeu se va intampla, si doar Dumnezeu stie timpul exact. In orice caz, aceste evenimente cred ca sunt premergatoare pentru evenimntele majoare care vor urma.

Care sunt acestea in opinia mea?

O noua criza economica, un razboi major poate, de altfel acestea doua merg mana in mana, personal in cometa nu cred, eventual daca pun elitele la cale un false flag sau ceva de genul, cel mai mare semn ar fi insa, constructia templului de la Ierusalim, dar acest lucru mai dureaza ceva. Iar cand se vor intampla, cum spuneam, numai Dumnezeu stie, dar cat de tensionata este situatia la nivel global din toate punctele de vedere, un scurt circuit cred ca schimba lumea asa cum o stim.

In rest toata speranta in Dumnezeu si atunci suntem in siguranta! Doamne ajuta!

Pregatirile pentru constructia Celui de al III-lea Templu de la Ierusalim au intrat in linie dreapta. Un rabin chiar a „profetit”: „Mesia” va veni pana la sfarsitul anului

iulie 30, 2015iulie 30, 2015 vt Evrei, Israel, Jidani, Vremurile din Urma Constructia Celui de al III-lea Templu, Israel

In asteptarea lui „Mesiah”

„Va voi scoate din mijlocul popoarelor si va voi strange din tarile in care v-am risipit, cu mana tare si cu brat intins si varsandu-Mi urgia.” Ezechiel 20:34

“I will bring you out from the peoples and gather you out of the countries where you are scattered, with a mighty hand and an outstretched arm, and with wrath poured out.” (Ezekiel 20:34 )

Declaratie halucinanta a unui rabin ultra-ortodox: „Mesia va veni pana la sfarsitul anului”

Un important rabin ultra-ortodox a transmis comunitatii un mesaj clar prin care anunta ca in curand Mesia va veni, deoarece sunt multe semne care prevestesc acest lucru.

Rabin Chaim Kanievsky, o somitate a comunitatii evreilor ultra-ortodocsi, a transmis recent un mesaj clar si fara echivoc,

El a cerut evreilor sa „Aliyah” cat mai curand posibil. „Aliyah”, este verbul ebraic care inseamna „a merge in sus”, si se refera la reintoarcerea evreilor in Israel, actiune care este vazuta ca o profetie avand o mare incarcatura spirituala, care precede venirea lui Mesia.Rabinul Kanievsky a fost prezent in orasul Bnei Brak, unde a prezentat scrierile lui Rabbi Yitzchak Ben Tzvi, care se refera la sfarsitul lumii si la alte profetii conexe.Kanievsky, care este un pilon al comunitatii evreiesti, a declarat ca evreii din afara Israelului trebuie sa revina cat mai repede pe pamanturile lor, iar cei care sunt in tara nu trebuie sa plece, deoarece Mesia va veni in curand.Rabinul Kanievsky a precizat ca venirea lui Mesia va fi la sfarsitul anului in curs. Mai multe persoane au cerut rabinului sa confirme si sa argumenteze aceste declaratii. El a formulat urmatorul raspuns: „In acest an (2015) este anul sabatic si se va incheia pe 29 Elul. In calendarul gregorian, aceasta data cade sambata pe 12 septembrie 2015.”Cei care se ocupa cu interpretarea profetiilor biblice sustin ca luna septembrie a acestui an va fi o luna care va aduce „semne pe cer”. Pe data de 13 septembrie va fi o eclipsa partiala de soare, care coincide cu inceperea „Sarbatorii Trambitelor.”Ca raspuns la apelul rabinului Kanievsky, evreii din Franta au inceput sa soseasca in Israel. Acest impuls este cu siguranta si o reactie la cresterea actiunilor antisemite si violenta islamista din Europa.

Anul trecut peste 7.000 de evrei francezi au revenit in Tara Sfanta. Ministerul de resort asteapta sosirea a inca 3.000 de evrei francezi in aceasta vara, care vor veni cu familiile si copii, pe care doresc sa-i integreze inainte de inceperea anului scolar.

„Mesiah”pe care-l asteapta evreii pentru a-l inscauna in Cel de al lll – lea Templu din Ierusalim.

In opinia mea sunt realizate premisele reconstructiei Templului lui Solomon.Singurul lucru care impiedica reconstructia acestuia,este Moscheea Al-Aqsa(si probabil acel razboi nimicitor care va duce la inscaunarea antihristului). Acest lucru, este apogeul necredintei si nu al credintei evreilor,ca Mesia a venit.

templier70.blogspot.ro

Iar pentru a fi gata cu toate pe cand va fi ridicat cel de-al Treilea Templu, evreii au inceput deja cu pregatirea ustensilelor necesare templului.

Vesela si vestimentatia sacra

Pregatiri intense pentru cel de-al treilea Templu: Peste 30 milioane de dolari cheltuiti pana in prezent

Au fost fabricate peste 70 de obiecte sacre, conform indicatiilor din Vechiul Testament. Institutul Templului are ca obiectiv principal constructia celui de-al Treilea Templu.
Intre timp, au fost facute progrese in ceea ce priveste ustensilele necesare. Pana acum au fost confectionate printre altele hainele purtate de marele preot, din fire de aur si pieptarul cu pietre pretioase, trompetele de argint, harpe de lemn, tavi pentru a colecta sangele de la jertfe, o cadelnita etc.

In salile de cursuri sunt pregatiti preotii si levitii pentru a practica ritualurile dupa invataturile stravechi, iar noua perdea care separa Sfanta Sfintelor este gata.

Rabbi Chaim Richman, fondatorul Institutului, a declarat ca organizatia a cheltuit peste 30 milioane dolari pina in acest moment. Toate contributiile provin din donatii atat din Israel cat si din strainatate.

Un curent teologic sustine ca in 2018 se va implini un timp profetic: 70 de ani de la infiintarea statului Israel, ceea ce marcheaza sfarsitul unei generatii si inceputul alteia.

Daca toate pregatirile vor fi gata in trei ani, Israelul ar putea relua ritualul sacrificarilor, ceea ce ar insemna „inceputul procesului de aparitie a lui Mesia”. – templier70.blogspot.ro

Cum se specifica si in articol mai ramane un singur lucru care sta in calea constructiei si anume Moscheea Al-Aqsa, un loc foarte important pentru musulamnii din toata lumea. Nu e de mirare ca evreii incerca din rasputeri slabanogirea acestora prin tot felul de mijloace.

Ceea ce ii ingrijoreaza insa pe evrei cel mai tare este ceea ce se prefigureaza deja de ceva vreme si anume recunoastrera statului Palestina de catre ONU, lucru care ar putea ingreuna serios inceperea constructiei.

Un stat suveran e mai greu de calcat in picioare. Ramane de vazut ce mai pun la cale.

Urmariti va rog ce face Israelul cu cei care sunt pro Statul Palestina:

Pure coincidente sau actiuni regizate? Consecinte grave pentru tarile care sustin recunoasterea statului Palestina

Iar daca ne gandim si la profetiile legate de actualul Papa:

cat si la conlucrarile dintre Biserica Catolica si Islam: Vremuri Apocaliptice! Primele semne clare care indica instaurarea unei Singure Religii Mondiale! , parca lucrurile incep sa se lege.

Pentru a intelege mai bine incotro ne indreptam, urmariti va rog si celelalte subiecte de la categoria: Profetii

7 EVENIMENTE CHEIE care se vor întâmpla până la sfârșitul lunii Septembrie

iulie 22, 2015iulie 22, 2015 vt Noua ordine mondiala, USA, Vremurile din Urma Evenimente ciudate, SUA, Vremurile din Urma

Ceva foarte insemnat este pe cale să se întâmple? De luni de zile, mai multi oameni indică a doua jumătate a acestui an, din diferite motive. Pentru unii, preocuparea majora este Jade Helm și mișcarea fără precedent de vehicule și echipamente militare care s-au vazut aproape pe tot teritoriul american. Pentru alții, a patra luna de sange de la sfârșitul ciclului Shemitah este un eveniment extrem de important. Alții sunt îngrijorați cu privire la evoluțiile politice de la Washington DC și Națiunile Unite. Pentru mine, mai degrabă remarcabil este faptul că vedem o confluență de evenimente economice, politice și spirituale care vin împreună în a doua jumătate a lui 2015. Deci totul pare sa conduca catre niste evenimente majore? Se schimba lumea noastră într-un mod fundamental? Numai timpul va putea spune acest lucru. Următoarele 7 evenimente-cheie urmează să se întâmple până la sfârșitul lunii septembrie:

7 Sign

Sfârșitul lunii iunie / începutul lunii iulie – Ce se astepta s-a si intamplat, Curtea Supremă a SUA a aprobat casatoriile Gay in toate statele americane. Există unii care cred că acest lucru va fi un punct de cotitură pentru SUA.

15 Iulie- 15 Septembrie – A inceput un „exercițiu militar realist”, cunoscut sub numele de „Jade Helm”, acesta va fi efectut de catre Armata SUA. Mai mult de 1.000 de membri ai armatei americane vor lua parte la acest exercițiu. Lista statelor programate să se implice în acest exercitiu include Texas, Colorado, New Mexico, Arizona, Nevada, Utah, California, Mississippi si Florida.

28 iulie – 28 mai, Reuters a raportat că țărilor din Uniunea Europeană le-a fost dat un termen de două luni pentru a adopta legislația „bail-in”. Orice popor care nu are legislație de „bail-in” pana la sfarsitul celor doua luni se vor confrunta cu o acțiune în justiție din partea Comisiei Europene. Deci, de ce Uniunea Europeană, este in o asa mare graba de a făce acest lucru? Hienele care conduc UE consideră că o altă criză financiară mare este pe cale să erupă?

13 septembrie – 29 pe calendarul biblic – ultima zi a anului Shemitah. Mulți sunt preocupați de această dată pentru că au observat mari caderi ale bursei în ultima zi a celor două cicluri anterioare Shemitah.

Pe 17 septembrie 2001 (care a fost Elul 29 în calendarul biblic), am asistat la cea mai mare cadere a bursei de o zi, din istoria Statelor Unite până în acel moment. Indicele Dow a scazut atunci cu 684 de puncte, și a fost un record care a durat exact șapte ani, până la sfârșitul următorului ciclu Shemitah.

Pe 29 septembrie 2008 (care a fost, de asemenea, Elul 29 pe calendarul biblic), Indicele Dow a scazut cu 777 de puncte, care și astăzi rămâne cea mai mare cadere din toate timpurile a bursei intr-o singura zi.

Acum ne apropiem de sfârșitul altui an Shemitah. Deci, vom asista iara la o cadere bursirea la 13 septembrie 2015? Ei bine, nu, pentru că acea zi cade Duminică. Așa că am să garantez că piața de valori nu se va prăbuși în acea zi. Dar, așa cum Jonathan Cahn a subliniat în cartea sa despre Shemitah, uneori accidentele bursiere se întâmpla chiar înainte de sfârșitul anului Shemitah și, uneori, se întâmplă la câteva săptămâni după încheierea anului Shemitah. Deci, nu avem o dată anume.

15 septembrie – A 70-a Sesiune a Adunării Generale a ONU începe la această dată. S-a raportat că Franța intenționează să introducă o rezolutie prin care se cere oficial recunoașterea de catre Consiliului de Securitate al ONU a statului palestinian. Până acum, Statele Unite ale Americii a fost întotdeauna cel care a împiedicat o astfel de rezoluție, dar Barack Obama indică faptul că lucrurile ar putea fi mult diferit de data aceasta.

25 septembrie – 27 septembrie – Natiunile Unite va lansa un program de dezvoltare a unui brand nou pentru întreaga planetă. Unii au numit aceasta: „Agenda 21 cu steroizi”. Dar această nouă agendă nu este doar despre mediul înconjurător. Aceasta include, de asemenea, dispoziții privind economia, agricultura, educația și egalitatea de gen.

28 septembrie – Aceasta este data pentru ultima dintre cele patru luni de sânge, data care cade in timpul festivalului biblic pe parcusul anilor 2014 și 2015. Acesta luna cade în prima zi a „Sărbătorii Corturilor”, si va fi o „superluna”, și acesta va fi vizibila din Ierusalim. Exista mulți care să resping fenomenul de lună de sânge, dar am văzut modele similare înainte. De exemplu, un model similar de eclipsă s-a întâmplat chiar înainte și imediat după distrugerea templului evreiesc de către romani în anul 70 d.Hr..

Poate că nimic din toate astea nu vă alarmează. Dar atunci când adăugați cele explicate mai sus la faptul că elitele cu siguranță se pregătesc pentru ceva febril, o imagine foarte alarmantă apare.

De exemplu, din cauza temerilor că un „dezastru natural” ar putea intrerupe operatiunile din New York, Banca Federala Americana din New York a lucrat din greu pentru a construi un birou satelit în Chicago.

Ce fel de „dezastru natural” ar putea izbucni încât ar face ca Banca Federala Americana din New York sa se închida?

Și NORAD a decis să se mute înapoi în baza adanca din interiorul Muntelui Cheyenne, după foarte multi ani. Amenințarea unui puls electromagnetic a fost motivul dat pentru această decizie.

Din nou, poate toate aceste lucruri nu insemna nimic, dar mișcările ciudate de vehicule și echipamente militare la care am fost martori în ultima vreme, ridica multe semne de intrebare. endoftheamericandream.com

Pentru a intelege mai bine cele descrise mai sus, urmariti va rog si:

Armatele lumii se pregatesc pentru ARMAGEDDON?

mai 9, 2015mai 9, 2015 vt Al treilea razboi mondial!, Vremurile din Urma Al treilea razboi mondial, Armageddon, Vremurile din Urma

Armatele din lumea intreaga se pregatesc pentru o luptă epică, urmeaza Armaghedonul? Din Canada de la Proiectul Maple, la americani la actiunea Jade Helm, la actiunile militare intense ale NATO din Europa, la exercitiile miliatre navale comune intre Rusia si China, tările se pregatesc puternic pentru razboi, iar aceste exerciții sunt printre cele mai intense exerciții inițiate vreodata! Se pare ca se organizeaza pentru ceva MAJOR!

Cele 15 exerciții Jade Helm din America sunt recorduri ca forțe implementate pentru a ocupa 10 state diferite din America. Pregatirile includ exercitii de confiscare a armelor, pregătirea legii martiale, exercitii in caz de război, precum și disponibilitatea de a face fata oricarui tip de criză sau vrenui scenariu cataclismic.

In Canada Proiectul Maple inregistreaza de asemenea recorduri de forte militare, deoarece ocupă diferite părți ale țării, facand de asemnea exercitii de confiscare a armelor, de asediu, de război și de criza sau cataclisme.

În Europa, NATO gazduieste cele mai mari exerciții militare din istorie. Zeci de mii de trupe se pregătesc pentru război. Germania, Norvegia, Scotia, Belgia, Polonia, Romania, Țările de Jos, Finlanda, Lituania, Marea Britanie, Estonia, Turcia toți cei implicați.

În Marea Mediterană vasle navale chinezesti și rusesti isi desfășoară propriile lor exercitii militare. Navele chinezesti fiind mai apoi mutate in Marea Neagra, de ce oare?

Japonia de asemnea face pregatiri cu nave militare.

In Zona Golfului situatia este dintre cele mai grave din ultimul timp. Mai multe detalii puteti gasi la categoria ISIS.

„.Şi se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie, vor fi cutremure pe alocuri şi foamete şi tulburări vor fi. Iar acestea sunt începutul durerilor” Marcu 13: 8

„Şi veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie…” Matei 24:6

Vizionati va rog si …

Iar lucruri chiar si mai ingijoratoare puteti urmari, vizionand filmul de mai jos facut de NextNewsNetwork:

Urmariti va rog si:

” Nu voi mai vorbi multe cu voi, căci vine stăpânitorul acestei lumi şi el nu are nimic în Mine; ” (Ioan 14-30)

De ce cred ca suntem foarte aproape de zilele din urma? Pentru a intelege, urmariti va rog cu atentie categoriile: Vremurile din Urma si Homosexualitate

Pentru a intelege si mai bine aspectele descrise mai sus, urmariti va rog cu mare atentie subiectele de la categoriile: Al treilea razboi mondial si Criza economica

Poţi să-i dăruieşti copilului toate avuţiile de pe pământ, dacă nu-l pregăteşti să devină cetăţean al Împărăţiei lui Dumnezeu, totul ajunge vânare de vânt

martie 4, 2015martie 19, 2015 vt Ora de Religie, Ortodoxie, Vremurile din Urma Ora de religie, Ortodoxie

Poţi să-i dăruieşti copilului toate avuţiile de pe pământ, poţi să-l instruieşti la cele mai vestite şcoli din lume, poţi să-i oferi accesul la cele mai moderne gadgeturi ori tehnologii, dar, dacă nu-l pregăteşti să devină cetăţean al Împărăţiei lui Dumnezeu, totul ajunge vânare de vânt. Or, tocmai de aceea este atât de importantă menţinerea educaţiei religioase în şcoli: ca să adauge deprinderilor religioase de acasă cea mai importanţă ştiinţă – cea a mântuirii sufletului. Iar în cazul în care elevul, în familie, nu are de unde învăţa chestiuni elementare despre Dumnezeu, ora de religie se dovedeşte cu adevărat fundamentală.

Am citit multe luări de poziţie referitoare la încercarea filistină a celor ce au declarat război lui Dumnezeu în propria viaţă, iar acum caută cu orice preţ să extindă această luptă în întreaga societate românească, de a-L izgoni pe Domnul din educaţia şcolarilor. Nu am crezut niciodată că simpla frustrare a unor români care vieţuiesc în bejenie faţă de valorile spirituale ale neamului lor ar fi capabilă să stârnească atâta polemici. Bag seamă că unii au mocnit revolta împotriva educaţiei religioase mai de demult, iar acum, că tot s-a ivit prilejul, au început a arunca cu tot felul de mizerii în acest drept, obţinut prin lupta şi jertfa atâtor români, în decembrie 1989.

Trecusem în acel an în clasa a VIII-a, dar până atunci nu am trăit bucuria să am în orar şi o oră de religie. Acasă a fost şcoala mea religioasă. Mama, tata, bunicile m-au învăţat cum se trăieşte Ortodoxia. Recunosc, uneori puneam întrebări legate de Dumnezeu, de Biserică, fără să primesc răspunsuri mulţumitoare, pentru că părinţii, la vremea şcolăritului, nu s-au bucurat de ora de religie în programa şcolară, iar bătrânele nu învăţaseră carte de fel. Cu toate acestea, mi-au inspirat dragostea pentru Biserică, pentru valorile sfintei noastre Ortodoxii. De aceea, mergeam adesea în locaşul de cult, aflat chiar lângă şcoală, uneori chiar sărind gardul, furişându-mă la o dumnezeiască liturghie, dacă în cursul săptămânii era o sărbătoare mare. Slavă Domnului că am avut o învăţătoare şi o parte din profesori credincioşi, deşi regimul le impunea manifestări atee. Îmi amintesc câtă bucurie m-a cuprins când, într-o duminică, m-am întâlnit cu învăţătoarea mea la biserică. Se închina atât de frumos, deşi vă închipuiţi că nu putea face aceasta niciodată de faţă cu noi, în condiţiile anilor’ 82, când propaganda ateo-comunistă se înălţase pe „culmile gloriei”.

Pe atunci, nu înţelegeam de ce bunul meu dascăl nu ne vorbea la ore şi despre Dumnezeu. Abia mai târziu am înţeles cât de greu i-a fost să-şi ascundă credinţa. În timpul gimnaziului, mi-am pus în carnetul de note o iconiţă, după cum văzusem una la tata în portmoneu. Cerându-mi carnetul într-una din zile ca să-mi treacă o notă, profesoara a observat-o. M-a ridicat în picioare, dojenindu-mă aspru pentru cutezanţa mea. Am stat supărat toată ziua. Nu izbuteam să accept că dumneaei – de altminteri, un pedagog remarcabil – nu credea în Cerescul Părinte. Vă mărturisesc că Domnul mi-a oferit o bucurie nespusă legată de mărturisirea credinţei acestui cadru didactic. Cutremurul de la sfârşitul lui mai 1990 ne-a surprins în şcoală. Profesoara, deşi în urmă cu un an manifesta un „vizibil” indiferentism religios, acum, cuprinsă de spaimă, se ruga, făcându-şi cruce. Ne spunea că, la Iaşi, copilul dânsei era singur, iar apartamentul se afla undeva pe la etajul şase. A doua zi ne-a împărtăşit bucuria de a fi găsit totul în ordine acasă, iar copilul întreg, sănătos.

Plecând la liceu, am menţinut legătura cu şcoala din sat. Mă cuprinsese un soi de invidie că acum colegii mei mai mici aveau bucuria de a sta de vorbă în mediul şcolar cu preotul din sat, că puteau participa nestingheriţi la slujbe. Ba încă-i văzusem pe elevii din primele clase mergând cu doamna învăţătoare la biserică, în Postul Mare, pentru a se spovedi şi împărtăşi.

Gândindu-mă la ce se întâmplă astăzi, la cei care se arată atât de deranjaţi de prezenţa educaţiei religioase în şcoli, cuget la faptul că, de-a lungul istoriei bimilenare a poporului român, nici măcar în vremuri de mare restrişte nu am îndrăznit să-L izgonim pe Dumnezeu din preocupările şi planurile noastre. Acum de ce-am face-o? Nu este aceasta o încercare disperată de a despărţi destinul neamului românesc de Cer?

S-au scris multe despre rolul educaţiei religioase, despre prezenţa preotului în şcoli, despre echilibrul adus în viaţa tinerilor de astăzi de către ora de religie. Nu aş vrea să repet astfel de lucruri. Este atât de evidentă importanţa educaţiei religioase la vârsta şcolară, încât numai cei orbiţi de orgolii, aflaţi ei înşişi într-o degringoladă spirituală, ba chiar morală, nu pot sau nu vor s-o înţeleagă.

Peste toate, vă îndemn să priviţi în ţările occidentale care L-au izgonit pe Dumnezeu din viaţa lor: or fi ele mai prospere economic, dar, din punct de vedere spiritual, trăiesc o moarte evidentă. Și atunci ne amintim de spusele Mântuitorului Hristos: „ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?”. De aceea ora de religie în şcoli nu reprezintă o dorinţă utopică a Bisericii, ci o necesitate, nu doar de ordin religios, ci şi social, etic şi chiar istoric. Dacă manifestăm indiferenţă faţă de modul cum cresc duhovniceşte vlăstarele acestei naţii, vom constata că, peste câteva generaţii, se va vorbi despre credinţă la timpul trecut, despre un popor ateu.

Multe persoane publice, artişti ori profesori de renume s-au angajat în sfânta misiune de a arăta poporului necesitatea orei de educaţie religioasă în şcoli. Slavă Domnului că există încă astfel de laici, care înţeleg rostul şi rolul credinţei în viaţa omului, dar şi în existenţa unui popor! Vă propun un exerciţiu de imaginaţie: ce-ar fi spus oare Eminescu, dacă ar fi fost contemporan cu noi, legat de această problemă? Dar Creangă, care atât de mult s-a trudit să treacă prin şcolile vremii pentru a ajunge sacerdot? M-am întrebat deja acelaşi lucru, căutând un răspuns în ceea ce ne-au lăsat ei ca moştenire, în cugetările lor. Bunăoară, Eminescu, „omul deplin al culturii române”, a recunoscut rolul primordial al Bisericii Ortodoxe în formarea noastră nu doar spirituală, ci şi culturală: „Biserica ortodoxă este păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit şi a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil; ea ne-a ferit în mod egal de înghiţirea printre poloni, unguri, tătari şi turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea şi ritualurile ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu e”.

Ion Creangă, după nefericitul conflict cu autorităţile eclesiastice de la Iaşi, în urma căruia a fost caterisit, nu şi-a pierdut credinţa, nici nu a renegat importanţa primordială a educaţiei religioase. Iată cum îi îndemna pe preoţii de la sate prin intermediul unui articol emoţionant, scris după anul 1872, deci după depunerea sa din rândul clericilor: „preotul să se concentreze şi asupra şcolii; să intre în mijlocul copiilor, să le spună câte-o rugăciune frumoasă, să-i înveţe a păstra dragoste şi supunere către toţi oamenii. Copii, la reîntoarcerea acasă, vor spune părinţilor, ce frumos le-a vorbit părintele. Copii la şcoală trebuie să înveţe a ceti, a scrie şi a se ruga lui Dumnezeu. De aceea, părinţilor, nu întârziaţi a-i da la învăţătură, căci prin învăţătură ei se vor face şi mai buni la inimă şi mai luminaţi la minte”. doxologia.ro

Ceea ce urmaresc aceste satane care ataca constant Biserica Ortodoxa si promovarea ortodoxiei in scoli, sunt doar cozile de topor ale lumii, adica cei decazuti din Sfanta Biserica Ortodoxa, cei care au urmat caile apusului si care acum vor sa introduca aceasta decadere spirituala in care se afla vestul si in tarile ortodoxe, singurele stanci ramase in calea vrajmasului care incerca din rasputeri sa acapreze intrega lume.

Cititi cu atentie articolul de mai jos:

Binecuvantarea de a te naste si de a trai intr-o tara ortodoxa

Iar legat de ora de religie, alte subiecte interesante puteti urmari in postarile urmatoare:

Arhimandrit Sofian Boghiu despre masonerie si vremurile de pe urma

martie 4, 2015 vt Arhimandrit Sofian Boghiu, Vremurile din Urma Arhimandrit Sofian Boghiu, Vremurile din Urma

Să ne facem datoria crestină până la capăt! Masoneria este o miscare universală care are mijloace de a te obliga să taci.

Si întrucât nu se mai pot lua măsuri împotriva ei, nu avem altceva de făcut decât să ne păstrăm credinta si să-L mărturisim pe Dumnezeu până în ultima clipă a vietii noastre. Căci va veni Antihrist si desigur că el va avea libertatea aceasta de a face fel de fel de minuni, de scamatorii ca să-i însele pe oameni.

Multă lume va fi de acord cu el, încât majoritatea celor care vor lua măsuri împotriva acestei miscări vor fi suprimati. Vor rămâne mai departe doar cei care trăiesc pentru viata aceasta. Căci nu toti vor fi împotriva masoneriei, când va intra ea în actiune. Așa încât eu nu mă pot lupta cu lumea ca să fie de acord cu mine. Eu îmi fac datoria de crestin. Că toată lumea stie cum să facă un bine, dar nu-i convine totdeauna acest lucru pentru că asta obligă la niste sacrificii, iar omul este dispus să rezolve cât mai simplu problemele vietii. Dacă masoneria îti va da un număr cu care vei putea cumpăra orice, vei putea să mănânci, vei putea să te îmbraci, să petreci, să călătoresti unde vrei, foarte multă lume va fi de acord: “Gata, dragă, multumesc!” Atunci lumea va fi împărtită: fiecare îsi va alege ceea ce-l va interesa. Cei care vor alege să sufere orice numai să fie alături de Hristos vor fi o turmă mică, asa cum spune Scriptura. Este un cuvânt în Evanghelie în care Mântuitorul se întreabă dacă va mai fi credintă pe pământ…

– “Când va veni Fiul Omului, va mai găsi credintă pe pământ?”

– Da, da… Toate aceste probleme vor fi, dar mântuirea, credinta si atasamentul fată de Mântuitorul vor rămâne la alegerea fiecăruia.

– După 1990 au apărut în limba română două cărti scrise de monahi atoniti: ‘‘La apusul libertătii” si ‘‘Apocalipsa 13“. În esentă în ele se sustine că toate aceste procese de creare a Noii Ordini Mondiale sunt de fapt semnele evidente ale instalării treptate a unei dictaturi globale; iar această dictatură va culmina în cele din urmă cu întronarea Antihristului. Cei doi monahi atoniti ne atentionează pe baza unor argumente în general pertinente că lucrurile evoluează spre un control deplin al întregii populatii prin tehnicile moderne si sofisticate retele de supraveghere. Adică ne îndreptăm spre cea mai cumplită si subtilă înrobire a oamenilor care a existat până acum în istorie. Vi se par exagerate asemenea afirmatii?

– Nu! Nu mi se par exagerate! Omenirea, prin felul cum gândeste si se comportă astăzi, merge către un sfârsit. Dezordinea care există acum în lume Îl supără pe Bunul Dumnezeu. Mă gândesc în primul rând la necredinta, la lepădarea de Dumnezeu în care ne aflăm, ca si la faptele noastre, păcatele noastre înnoite, păcate pe care Biblia le condamnă total si pe care Guvernul le aprobă. Facem ceea ce nu-I place, sunt sigur că nu-I place lui Dumnezeu. De pildă, să-i spun pe nume unui păcat care acum este foarte întins (si protejat de legi) în mai multe tări: homosexualitatea. Am amintit înainte de cele două cetăti din Vechiul Testament unde acest groaznic păcat era la mare cinste; au fost arse, nu a mai rămas nimic din ele. De aceea, gândindu-mă si la un asemenea fapt istoric, cred că lumea se îndreaptă către acest sfârsit, poate inevitabil. S-ar mai putea amâna sfârsitul dacă ar începe o mare pocăintă si îndreptare, ceea ce însă este mai greu, nu se vede asa ceva. Eu nu cunosc prea bine toate dedesubturile politice, dar fără îndoială că în lumea de acum, care merge pe calea cea largă a plăcerilor si a patimilor, trebuie să existe cineva, un fel de conducător, care îi antrenează pe oameni la această grabă spre autodistrugere. Există institutii care nu spun pe fată că politica lor este distrugerea umanitătii, fiindcă atunci nu ar mai asculta nimeni de ele. Aceste institutii conduc popoarele către dezastru, dar spun că le conduc spre libertate (o libertate asa cum o înteleg unii oameni, nu asa cum este ea în realitate).

Încă o dată spun: lumea s-ar putea reînviora dacă am face un efort să ne pară rău cu adevărat pentru păcatele noastre; dacă ne-am pocăi cu totii, de la rege până la ultima slugă, asa cum s-a întâmplat cu cetatea Ninive din Vechiul Testament.

– Sunt si alte semne care să arate că vremurile de astăzi ar putea fi cele de pe urmă?

– Nu mai este nevoie de alte semne din moment ce există în zilele noastre acest mars către rău. De aceea cred că au dreptate cei care au scris cărtile despre care ati întrebat.

– Cu alte ocazii, la aceleasi întrebări ati dat niste răspunsuri mai rezervate…

– Între timp s-au schimbat mai multe lucruri.

Eu cred că, cu cât vom înainta spre sfârsitul lumii, cu atât Dumnezeu va interveni mai mult în partea aceasta, unde vor rămâne putini cu El. La început or să fie multi habotnici si multi tineri care se vor apropia de El, dar până la urmă vor rămâne foarte putini de partea Domnului Hristos. Cei care vor rămâne crestini până la capăt vor fi putini, dar vor fi mai hotărâti si mai statornici în credintă. Va fi multă dispută, multă îndoială, multă nesigurantă si lepădare de Dumnezeu. Multi vor da toate pentru una, adică vor renunta la averi, la masini pentru a-si păstra credinta. Ei nu vor mai avea decât atât cât le va trebui ca să supravietuiască, ca să nu moară de foame; iar altii vor trăi în huzur. Crestinii vor fi scormoniti, iscoditi, ca să se stie totul despre ei. O să fie multă intimidare si multă frică, dar în rândurile celor care-L vor mărturisi pe Hristos până la sfârsit va fi si optimism si mult curaj“ – ganduridinierusalim.com

Arhimandrit Sofian Boghiu, Smerenia si dragostea, însusirile trăirii ortodoxe, Editura Fundatia Traditia Românească, Bucuresti, 2002.

Pentru o mai buna intelegere a celor descrise mai sus, urmariti va rog cu atentie categoriile: Vremurile din urma si Masonerie