Pozitia Istoricului Daniel Focşa referitor la „Legea Antilegionara”

Pozitia Istoricului Daniel Focşa referitor la „Legea Antilegionara”, postata la articolul: DINU C. GIURESCU: “Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre.”

Rog faceti un scurt articol si cu aceasta luare de pozitie a mea privitor la legea anti-legionara:

Subsemnatul, Daniel Focşa, istoric, îmi exprim indignarea şi stupefacţia în faţa adoptării unei legi – aşa-numita lege anti-legionară – care instituie din nou cenzura şi adevărul unic. Consider că această lege este incompatibilă cu cercetarea istorică, care se bazează pe documente şi pe cercetare onestă, pe dezbatere argumentată, adevărul fiind întotdeauna rodul acestora şi neputând fi prestabilit. O lege care interzice memoria unor intelectuali martiri ca Mircea Vulcanescu sau Nichifor Crainic nu poate fi decât o lege scelerată şi ruşinoasă, care ne întoarce înapoi în bezna dictaturii staliniste din anii 50. Mă raliez opiniei colegilor istorici care au înţeles să denunţe caracterul aberant al acestei legi, o lege cu adevărat anti-românească.

Daniel Focşa
istoric
3 august 2015
Bucureşti

Urmariti va rog si: Trădarea României prin „Legea Antilegionară!”

DINU C. GIURESCU: “Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre.”

DINU C. GIURESCU: “Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre.”

Dinu C GiurescuIniţiativa de a desfiinţa judeţele se înscrie într-un şir de acţiuni care sunt menite, pe de-o parte, să destrame unitatea teritorială a ţării şi, pe de altă parte, să şteargă identitatea noastră naţională.
Se anulează, cu o trăsătură de pix, toată această întocmire care are o vechime între 600 şi 700 de ani, intrată în conştiinţa noastră, a mea. Eu sunt din Vlaşca mai întâi, apoi din Argeş, şi pe urmă, evident, sunt din România, fiindcă Vlaşca şi Argeşul sunt parte din România.

Ce facem? Ştergem cu buretele, ştergem cu pixul – tot? Unde voi fi?

Din regiunea 1, cetăţeanul cu codul numeric personal cutare, pe care îl înscriu cu două-trei semne acolo, într-o listă şi, în felul acesta, am robotizat întreaga Românie. Eu nu mai aparţin unui judeţ, nu mai aparţin României.
Aparţin unor sigle, unor numere înscrise… E trist!

Aşadar, ce se întâmplă acuma cu desfiinţarea judeţelor se înscrie în două tendinţe foarte clare din ultimii ani. Pe de o parte destrămarea teritorială a României şi, pe de altă parte, ştergerea identităţii noastre ca români. Am să enumăr câteva argumente:

● Primul: regiunile de dezvoltare

Acel faimos proiect, din păcate al UDMR-ului: 50.000 Km², taie Transilvania în două, pe linia trasată de arbitrajul de la Viena din ’40. Acesta este un fapt.

● Al doilea: statutul minorităţilor care se pregăteşte.

Dacă se adoptă, prin formulă magică a asumării răspunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale, sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale în Transilvania care vor face tranziţia de la judeţele secuieşti, şi până la graniţa cu Ungaria.

● Al treilea argument: legea arhivelor

În speţă întoarcerea arhivelor la emitent!Dumneavoastră ştiţi ce înseamnă asta? Să le întorc unde?
Emitentul a fost până în 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le întorc? Eu cred că nu-şi dau seama oamenii de catastrofa pe care o pregătesc României.
Dacă le-aş propune Statelor Unite să întoarcă arhivele de la Arhivele Naţionale Central din Washington DC la diferiţii emitenţi, eu cred că s-ar uita şi ar spune probabil că este un act de trădare naţională, de destrămare a unităţii Statelor Unite.

● Al patrulea argument: legea educaţiei

Suntem educaţi după moda nouă europeană, în care 92% dintre elevii autohtoni au mai puţine drepturi decât 8% dintre elevii minoritari. E bine că au minoritarii drepturi, dar vreau ca şi majoritarii să aibă aceleaşi drepturi! Aceeaşi lege enumeră 22 de principii directoare, unul din principii este şi cultura, identitatea şi istoria românească, dar în lege nu se află nimic pentru promovarea acesteia.

ROMÂNIA FOR SALEMai mult decât atâta: finanţarea este favorizantă pentru minoritari: dacă sunt 10 elevi minoritari români într-un sat, desfiinţăm şcoala respectivă, iar dacă sunt zece minoritari într-un sat, facem o şcoală specială. Iată, deci, ce înseamnă legea educaţiei europene…
Nu mai vorbesc de autonomia universitară, care acolo e proclamată cu litere groase dar, în realitate, universităţile sunt supravegheate, acuma, cum nu au fost niciodată înainte, după bunul plac al rectorului şi al altora.

● Al cincilea argument: nu mai avem manual de istoria românilor

Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar înăuntru e tranşată, ca la abator, istoria românilor pe teme mari, pe care le înţelege un om care cunoaşte istoria românilor, dar nu unul care trebuie s-o înveţe, fiindcă principiul cronologic a fost desfiinţat.

● Al şaselea argument: eu pot să insult acuma drapelul ţării sau personalităţile marcante…
În lege nu mai există incriminare penală pentru acest lucru, pentru profanarea sau batjocorirea simbolurilor naţionale. Fac ce vreau şi ce păţesc? În cazul cel mai bun,dacă acţionează guvernul sau autoritatea, primesc o amendă.

● Al şaptelea argument: Am aflat cu stupoare că asociaţia culturală Forumul Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, nu primeşte un leu de la Guvern pentru acţiunile sale culturale.

● Al optulea argument: ora de istorie la televiziunea romană nu mai este
Nu mai există, pur şi simplu.

● În al nouălea rând
Desprinderea propagandistică, şi chiar mediatică, a celor două judeţe şi jumătate secuieşti.

● În al zecelea rând: reforma sistemului sanitar. Care poate să ducă foarte departe, spre dezastru…
Peste toate – şi cu asta am terminat – vine anularea Parlamentului. Asumarea răspunderii este o formulă extraordinară, ca să nu mai conteze Parlamentul. Marea Adunare Naţională era mult mai logică decât Parlamentul de astăzi. Spune Constituţia din ’65: „forţa conducătoare din Republica Socialistă România este Partidul Comunist Român” – monopolul puterii. Era clară puterea. Deputaţii votau aşa cum spunea Partidul.

Acuma nu! Avem un regim, chipurile, pluralist şi, în schimb, ne asumăm răspunderea încât orice lege poate să treacă în momentul de faţă, fiindcă Guvernul beneficiază de o majoritate aritmetică, care nu mai corespunde în niciun fel cu opţiunile şi cu sentimentele populaţiei.
Revin la judeţe. Acestea nu sunt o creaţie a lui Mircea cel Bătrân.

Judeţele erau acolo şi Mircea le-a întărit. Nu sunt o creaţie a lui Carol I sau a lui Alexandru Cuza Erau acolo. Domnitorul unirii şi fondatorul monarhiei le-au întărit doar.

Culmea este că Uniunea Europeană nu ne cere această desfiinţare a judeţelor. Este o mistificare grosolană, urâtă de tot, să spui oamenilor că UE ne cere aşa ceva. Dar nu este adevărat! Franţa şi-a menţinut zeci, sute de departamente, Germania la fel, Anglia la fel. Fiecare unitate teritorială cu numele ei este acolo, numai noile desfiinţăm.

Partea cea mai gravă e că vor să ne şteargă memoria, vor sa ne şteargă identitatea. Prin toate aceste răsturnări, prin toate aceste acţiuni de buldozer, pur şi simplu, vor să fiu ca frunza pe apă – căci frunza este acum un simbol – să nu mai ştiu ce e cu mine, să fiu un fel de cetăţean, aşa, al nimănui, care locuiesc într-o regiune desemnată printr-o cifră romană, şi care voi fi, încă o dată, înscris, printr-un indicativ numeric, într-o listă.

Acest tip de om nu are decât nevoi imediate: trebuie să se ducă la mall, să cumpere o maşină şi să călătorească, poate, în străinătate, şi să se îmbrace bine.
Asta este tot, dar în cazul ăsta România: adio! Aici este partea cea mai gravă. Prin desfiinţarea judeţelor îmi iei baza mea teritorială care de sute de ani există acolo. Bunicul meu s-a născut în Buzău, şi judeţul Buzău există şi astăzi.

De patru generaţii suntem buzoieni prin naştere. Ăla este primul loc. Îmi ştergi şi Buzăul? Ce fac Unde sunt născut? În raionul Stalin din Bucureşti?
Se vehiculează teoria că noi am ajuns în Transilvania prin secolul XII-XIII… Asta este o veche temă de propagandă: neputând să conteste majoritatea absolută a românilor, au început să spună: „da, dar voi aţi venit după noi, şi noi am fost primii ocupanţi” şi alte teorii din acestea.

Cât priveşte judeţele, să luăm două exemple: Maramureşul şi Bihorul. Sunt forme vechi de organizare pe care regatul maghiar, în momentul în care a încorpo-rat Transilvania, le-a preluat şi le-a transformat în comitatele regatului. Iar mai târziu, când Ungaria a făcut dualismul cu Austria, a reînfiinţat toate judeţele.

Judeţele din Transilvania sunt judeţele care s-au constituit de-a lungul vremilor. Atât de puternică era instituţia, încât Austro-Ungaria a extins această instituţie a comitatelor, echivalentă cu judeţele, pe toată Ungaria mare, aceea din 1867.

Tot ce am înşirat până acuma, acei paşi mai mari sau mai mici pentru destrămarea unităţii teritoriale şi a demnităţii româneşti, merg toate ca un şuvoi către o singură ţintă, suprimarea articolului 1 din Constituţie: România este stat naţional, unitar, suveran şi indivizibil. Asta le trebuie, asta vor să suprime. Şi o suprimă în momentul în care, în conştiinţa elevilor din liceu, dispare Istoria românilor ca materie de învăţământ, sau când cetăţenii dintr-o urbe nu mai au conştiinţa că sunt români.

Poate nici măcar că sunt bucureşteni sau braşoveni, ci aşa, nişte cetăţeni în derivă printr-o regiune de dezvoltare, numerotată cu 1,2,3, 4 sau 5.

Dacă doriţi să rememoraţi, sau să vedeţi pentru prima oară, cine au fost cei care au distrus judeţele României, să ne întoarcem în 1950, ca să vă arăt o lege adoptată de Marea Adunare Naţională, chiar în anul care reprezenta debutul obsedantului deceniu.
Aş spune cel mai urât, cel mai trist şi cel mai greu de suportat deceniu din istoria modernă a României. E vorba de Legea nr. 5 din 1950, cea care desfiinţa judeţele României, şi o făcea sub
conducere sovietică.

Astăzi, la Punctul de Întâlnire am adus un extras: „Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române.

În temeiul art. 38 din Constituţia Republicii Populare Române, văzând Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 935 din 31 august 1950, adoptă următoarea lege pentru raionarea administrativ-economică a teri-toriului Republicii Populare Române – Articolul 1”
… Fiţi foarte atenţi la acest articol 1, fiindcă argumentaţia comuniştilor sovietici din anii ’50 seamănă foarte mult cu ceea ce oferă astăzi ca motivaţie, actuala coalitie (regimul Băsescu – “USL” (n.n.) – UDMR).

Tot sub masca bunăstării economice şi a atragerii unor fonduri şi a cooperării dintre tot felul de persoane fizice şi juridice, sub aceeaşi motivaţie ne este propusă acum, ca şi atunci, desfiinţarea judeţelor.

Iată aşadar ce spune acest articol 1:

„Pentru asigurarea dezvoltării industriei şi agriculturii, în scopul construirii socialismului şi a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare şi la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, TERITORIUL ROMÂNIEI SE ÎMPARTE ÎN: REGIUNI; ORAŞE; RAIOANE. Regiunile din Republica Populară Română şi capitalele lor sunt:…”

Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbuşirii hotarelor noastre. E de spus numai că fiecare om trebuie să-şi dea seama că soarta lui personală, afară de beneficiarii regimului, depinde de ce se joacăacuma. Se joacă integritatea teritorială a României, se joacă stabilitatea ei, se joacă identitatea, sentimentului că eşti român, se joacă apărarea ţării.

Statul de astăzi nu mai apară România. Statul de astăzi apară pe altcineva, dar nu obştea românească.
De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie să spună NU. „Nu!” – la ceea ce se pregăteşte în momentul de faţă şi să revenim la tradiţiile noastre, să revenim la puterea noastră dintotdeauna.” – expunere.com

Totul despre distrugerea sistematica a Romaniei, puteti citi la categoria: Distrugerea Romaniei

Trădarea României prin „Legea Antilegionară!”

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat miercuri, 22 iulie 2015, chiar de ziua de naştere a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel Ciobotea, modificările la OG 31/2002 prin care apologia Mişcării Legionare şi negarea Holocaustului pe teritoriul României vor fi pedepsite cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, informează Ziarul Românesc.net. Memoria a numeroase figuri luminoase ale Bisericii naţionale, care au împărtăşit şi idealurile Mişcării Legionare, va fi lovită de aceasta “Lege”, se arată într-o analiză publicată ieri de portalul MĂRTURISITORII.

Textul integral al modificărilor se află pe pagina Camerei Deputaților. Iată câteva dintre noile prevederi legislative:

Prin organizaţie cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înţelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţii lor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist”.

Prin Mişcarea Legionară se înţelege o organizaţie fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de «Legiunea Arhanghelului Mihail»(sic! – n.n.), «Garda de Fier» şi «Partidul Totul pentru Ţară»”

„Art. 4. – (1) Confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.”

„Art.5. – Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război (chiar şi între ghilimele? – n.n.), precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”, mai arată sursa citată.

Recrudescenţă dorită a antisemitismului?

Iniţiatorul de facto al “Legii”, după cum stă scris în proiectul acesteia înaintat de senatorii Crin Antonescu, George Scutaru-DNA şi Andrei Gerea şi perfecţionat de deputatul-delator Ciprian Nica, este Institutul “Elie Wiesel” condus de Alexandru Florian, fiul ideologului comunist Radu Florian, institut introdus prin tertipuri subterane sub cupola Cancelariei lui Victor Ponta. Este interesant de observat că, deşi este organ guvernamental, care ar fi putut înainta “Legea” direct prin intermediul Guvernului, Alexandru Florian a ales o cale mai dosnică de transferare în “Lege” a obsesiilor sale de familie, anti-anticomuniste.

“Legea” respectivă va aduce fără îndoială o recrudescenţă a antisemitismului, stimulat sau închipuit, poate chiar şi dorit, având în vedere cine a creat “Legea” şi cine încearcă să o impună. Totodată, segmente importante ale patriotismului vor fi întărite de această aversiune.

Istoria nu se schimbă prin “Lege”

Portalul nostru, închinat martirilor şi mărturisitorilor români ortodocşi din secolul XX, dintre care mulţi, ca foşti membri ai Mişcării Legionare, sunt întinaţi de această “Lege”, a prezentat câteva poziţii clare privind ingerenţa de nepermis a Legislativului, stimulat de Institutul “Elie Wiesel”, în domeniul Istoriei, respectiv în rescrierea Istoriei, practică totalitaristă de care ţara noastră a mai avut parte în perioada stalinist-comunistă.

Presa online a prezentat un “Apel către Iohannis din partea Doamnei Măriuca Vulcănescu: Fiţi drept! VIDEO. O lege aberantă vrea să-l condamne din nou pe Mircea Vulcănescu, “criminalul de război” care a adus României 58 de tone de aur“, cu referire la statutul primit de martirul închisorilor comuniste de la ocupanţii sovietici, statut care îl face astăzi victimă directă a acestei “Legi”.

Simboluri ale României, în ţinta demolatorilor de la “Elie Wiesel”: Mircea Vulcănescu, Valeriu Gafencu, Ion Gavrilă Ogoranu

În acest sens, notăm că Mircea Vulcănescu a fost deja atacat de Institutul “Elie Wiesel”, nu mai departe de anul trecut, Alexandru Florian zbătându-se să îi dărâme statuia din Bucureşti, exact cum au făcut bolşevicii în perioada invadării României. Prin noua “Lege” se atentează la memoria lui Mircea Vulcănescu pe toate planurile, urmărindu-se neantizarea marelui filosof: străzi, licee, asociaţii neguvernamentale ce-i poartă numele vor fi obligate să-l radă. Sau cel puţin se va încerca acest abuz. Important este să se dea raspunsul legal pe măsură, conform Constituţiei României şi Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. Alte simboluri ale României autentice sunt deja pe “lista neagră” a lui Alexandru Florian: Petre Ţuţea, Radu Gyr, Mircea Eliade, Nichifor Crainic, Părinţii Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae, Arsenie Papacioc, Justin Parvu…

Valeriu Gafencu, un Sfânt al evreilor din închisorile bolşevice

O altă ţintă a directorului Institutului “Elie Wiesel” a fost şi rămâne martirul Valeriu Gafencu, supranumit de către evreul convertit la ortodoxie Nicolae Steinhardt “Sfântul Închisorilor”, erou anticomunist care a ales să-şi sacrifice viaţa salvând un coleg de temniţă, la fel ca Mircea Vulcănescu, dar în cazul din urmă jertfa s-a dat chiar pentru un evreu, aşa cum este, parţial, Alexandru Florian: Richard Wurmbrand. În încercarea de a-i fura titlul de Cetăţean de Onoare post mortem la Târgu Ocna, locul martiriului basarabeanului Valeriu Gafencu, Alexandru Florian a mers până la a minţi în public, în plenul adunării Consiliului Local. Ca şi în cazul atacului la memoria lui Mircea Vulcănescu, instanţa a dat dreptate apărătorilor celor doi martiri ai închisorilor comuniste.

Printr-o sentinţă definitivă, actul ilegal de anulare a deciziei unanime a Consiliului Local Târgu Ocna, emis la presiunile lui Alexandru Florian de la Institutul “Elie Wiesel”, a fost desfiinţat de Curtea de Apel Bacău, Sfântul Închisorilor fiind repus în drepturi, se arată pe internet.

Documente CIA: “Banditul legionar” Ion Gavrilă Ogoranu a colaborat cu NATO şi SUA

Dar ţinta despre care nu s-a scris prea mult până acum, de o importanţă covârşitoare în raport cu reprezentarea României pe plan mondial ca ţara care a avut cea mai îndelungată rezistenţă armată anticomunistă din spaţiul sovietic, este simbolul legendar al acesteia, Ion Gavrilă Ogoranu, fost membru al Frăţiilor de Cruce, organizaţia de tineret a Mişcării Legionare. Institutul “Elie Wiesel” a atacat, în lupta sa pentru desfiinţarea simbolurilor românismului, şi memoria luptătorului Ion Gavrilă Ogoranu.

Un comunicat emis anul acesta, respectiv în mai 2015, de Institutul în cauză, condamna un eveniment dedicat rezistenţei din Munţii Făgăraş, afirmând, cu ură proletară am putea spune: “Cu acest prilej au fost omagiați Ion Gavrilă Ogoranu și Valeriu Gafencu, legionari activi (şi azi – n.n.) în timpul și după Rebeliunea din ianuarie 1941. Astfel de evenimente publice, care promovează valorile sau memoria unor persoane care au fost membri ai unei mișcări politice fasciste, reprezintă un risc pentru consolidarea unei democrații civice la care aspirăm. Memoria celor care s-au opus regimului comunist nu se confundă cu memoria membrilor unei mișcări criminale și totalitare”, se mai susţine în comunicatul institutului ce poartă numele unui impostor al Holocaustului, plagiindu-se ideologia descrisă de George Orwell în “1984”.

Fundaţia Ogoranu a emis un răspuns doct la aceast atac vituperant, rămas, însă, fără ecouri similare în mass-media. De altfel, conform “Legii” această fundaţie va fi printre primele interzise, având în vedere că poartă numele unui “bandit legionar”. Dacă nu se va da raspunsul legal pe măsură, conform Constituţiei României şi Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

În fapt, Mişcarea de Rezistenţă Armată a lui Ion Gavrilă Ogoranu a beneficiat de sprijinul direct al NATO şi SUA, după cum arată numeroase documente CNSAS şi se demonstrează inclusiv într-un set de documente CIA desecretizate recent, publicate parţial, în premieră, de MĂRTURISITORII. Practic, aceste grupări ale rezistenţei armate, unele formate numai din legionari, câţiva instruiţi la baze ale NATO din Anglia, Franţa şi Germania, consemnează în Istoria României prima colaborare românească cu Organizaţia Pactului Nord Atlantic.

Realitatea: Rezistenţa anticomunistă se confundă în proporţie de 75% cu Mişcarea Legionară

În plus, Academia Română – Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismul, a arătat chiar cu prilejul emiterii “Legii” în cauză, printr-o poziţie oficială remisă Parlamentului României, la cererea Comisiei Juridice – în care subliniază şi că Mişcarea Legionară nu poate fi catalogată drept “fascistă” -, următoarele: “Componenta majoră a mişcării naţionale de rezistenţă anticomuniste din România a fost legionară, realitate ilustrată prin procentul major al deţinuţilor politici din perioada 1945-1964, apreciat la circa 75%”. Ca atare, chiar aşa este: în proporţie de 75% memoria celor care s-au opus comunismul se confundă cu memoria membrilor Mişcării Legionare, care, însă, nu pot fi cu toţii condamnaţi pentru vreo imaginară culpă comună, aşa cum ar putea fi condamnaţi, în contrapartidă, comuniştii, sau cum au făcut naziştii cu evreii. Fiecare om răspunde individual pentru faptele sale, în faţa instanţelor de pe pământ.

Desfiinţarea bărbăţiei şi spiritului de sacrificiu al neamului românesc

Practic, Institutul “Elie Wiesel” îşi propune, prin “şmecheria” interzicerii “prin Lege” a elogierii rezistenţei armate din munţi – fenomen unic prin amplitudinea lui – însăşi desfiinţarea bărbăţiei neamului românesc, prezentat adeseori de propaganda neobolşevică drept “o legumă”, “mămăligă care nu explodează”, “cal troian”, etc, şi aceasta în ciuda miilor de jertfe din munţi şi închisori, victime, din nou, de data această a unei legislaţii anticonstituţionale şi, în definitiv, antiumane. Dar victime neînvinse, pentru că locul lor ceresc nu poate fi golit prin legi pământeşti.

De notat că instituţii ca IICCMER şi CNSAS, deşi prin acestă “lege” le este atacat în mare parte chiar “obiectul muncii”, au preferat să tacă chitic, fără a contesta sau avertiza oficial asupra abuzurilor pe care le poate şi le va produce interpretarea ei. Spre deosebire de Vasile Paraschiv, şi dl. Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, la rândul său angajat guvernamental, la fel ca Alexandru Florian, nu a returnat preşedintelui Steaua României, în semn de protest faţă de acest afront la adresa camarazilor săi de temniţă.

Lecţia lui Vasile Paraschiv pentru Octav Bjoza

“Domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru înalta distincţie ce aţi hotărât să mi-o acordaţi astăzi, dar eu sunt obligat să refuz primirea ei de la un comunist, la fel ca toţi ceilalţi care ne-au condus ţara de la Revoluţie şi până azi, împotriva cărora eu am luptat din 1968 şi voi continua să lupt pe cale legală şi democratică până la ultima bătaie a inimii”, a spus Vasile Paraschiv la momentul conferirii decoraţiei, la Cotroceni, pe 1 Decembrie 2008. Acesta a continuat precizând că “eu nu sunt ca un câine, căruia dacă îi dai o felie de salam el nu mai latră, tace din gură şi te lasă să intri în curtea stăpânului şi să furi totul. Eu nu vreau de la dumneavoastră, domnule preşedinte, decoraţii, bani, funcţii etc. Eu vreau dreptatea şi adevărul pentru întregul nostru popor, adică exact ceea ce aţi promis dumneavoastră poporului nostru în noiembrie 2004 şi care pe mine m-a atras ca un magnet, dar din nefericire nu v-aţi respectat promisiunea făcută, m-aţi minţit şi m-aţi indus în eroare şi pe mine şi întregul nostru popor cu promisiuni pe care nu vi le-aţi respectat niciodată”, a declarat Vasile Paraschiv, la microfon, preşedintelui Băsescu, citind dintr-un discurs. După ce mai mulţi angajaţi de la Cotroceni au încercat să-i ia microfonul, Paraschiv a menţionat că se opreşte din citit pentru că, cu toate că este un om liber, i se interzice să vorbească. Toate sunt valabile, iată, şi azi, într-un procent sporit.

“Elie Wiesel” naşte monstrul “Big Brother” al internetului din România

O componentă deloc de neglijat a acestei “Legi” este mecanismul prin care se va încerca impunerea prin forţă a “corectitudinii politice” în spaţiul online. Se va crea un organism de tip “CNA-CNCD” al online-ului, un vis demult pritocit în laboratoarele reţelei Soros din România, dar nu numai, existând deja planul teoretic de realizarea a acestui obiectiv funebru ce ţinteste controlul total al cuvântului scris, al cuvântului liber. În fapt, din câte cunoaştem, aparatul de cenzură – în premieră, probabil, în istoria internetului –  este deja pus la punct. Sub pretextul luptei anti-rasiste, anti-extremiste, anti-legionare, anti-orice, site-uri şi bloguri care nu sunt aliniate presei deja controlate vor fi cenzurate, amendate şi, în final, eliminate, în cazurile celor asumate oficial sau/şi înregistrate în România. Aceasta dacă nu se va da raspunsul legal pe măsură, conform Constituţiei României şi Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

Ultimele Zile ale Rezistenţei Anticomuniste?

Pentru că zilele acestea se desfăşoară la Mănăstirea Sâmbăta de Sus manifestarea “Zilele Rezistenţei Anticomuniste” (poate pentru ultima oară), înfăţişăm azi, pentru a înţelege mai bine ce vrea să interzică Institutul “Elie Wiesel”, o parte din imaginile existente în Arhivele CNSAS despre Grupul Carpatin Făgărăşan şi conducătorul acestuia, “Moşu’”, aşa cum au fost prezentate la simpozionului “In memoriam Ion Gavrilă Ogoranu (1923-2006)“, a V-a ediţie, care a avut loc la Alba Iulia, în Sala Unirii, în luna mai a anului acesta (video Aici). O parte din fotografii sunt reproduse prin amabilitatea dlui Liviu Pleşa, consilier superior al Direcției Cercetare a CNSAS, cât şi a Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu.

“Elie Wiesel”, mai tare ca Securitatea – DOCUMENT INEDIT

Dar înainte de imagini, publicăm în premieră un document din Arhiva Securităţii, datând din iunie 1977 şi pus la dispoziţie de CNSAS (format PDF), şi anume NOTE privind concluziile şi învăţămintele ce se desprind din analiza cazului CÎRTIŢA (i.e. Ion Gavrilă Ogoranu). Sugerăm urmaşului ideologului stalinist Radu Florian să schimbe antetul Securităţii cu cel al Institutului “Elie Wiesel” şi să republice NOTA cu titlul ceva mai pompos de “Raport de monitorizare a antisemitismul la legionarii periculoşi de 14 ani de ieri, azi şi mâine”. “În concluzie – conchide NOTA de 12 file scrisă la un an după capturarea, prin trădare, a lui Ion Gavrilă Ogoranu- conducerea Ministerului de Interne a apreciat că organele de securitate, trăgând concluziile şi învăţămintele necesare din cazul CÎRTIŢA, vor întreprinde în viitor măsuri de perfecţionare a întregii lor activităţi, acţionând cu fermitate sporită pentru apărarea cuceririlor revoluţionare şi a valorilor de seama create de poporul român”. “Toate acestea – mai spun tovarăşii securişti – vor trebui să asigure cunoaşterea corespunzătoare a situaţiei operative din problemă, a poziţiei şi activităţii prezente a legionarilor, descoperirii, anihilării şi lichidării (sic) a oricăror încercări din partea acestora de a desfăşura acţiuni potrivnice statului nostru”.

Se pare că, după exact 38 de ani, Institutul “Elie Wiesel” a reuşit să tragă învăţămintele necesare din eşecul Securităţii de a-l prinde pe bătrânul luptător timp de 29 de ani şi s-a gândit cum să rezolve “problema”: ştergându-i memoria definitiv. Va reuşi, oare? Ne îndoim! Ce este interzis este cu atât mai căutat.

Unde eşti tu, Nixon, Doamne?

Conform Scrisorii Deschise pe care Ana Gavrilă Ogoranu i-a adresat-o bolşevicei Monica Macovei, soţul ei a fost salvat de la execuţie de către preşedintele american Richard Nixon, aşa cum un alt preşedinte american, Ronald Reagan, a intervenit, apoi, pentru salvarea vieţii “banditului legionar” şi pe deasupra şi preot ortodox Gheorghe Calciu Dumitreasa. E clar: trebuie să vină un Nixon sau un Reagan care să mai taie din avântul proletar al comisarilor bolşevici sub acoperire, adevăratele CÂRTIŢE care rod din interior statul numit România.

Integral la MĂRTURISITORII unde puteţi viziona imaginile şi un film cu Ion Gavrilă Ogoranu

Sursa: ziaristionline.ro

Urmariti va rog si:

RMGC a scos deja din țară 142.000 de tone de minereu aurifer

RMGC a scos deja din țară o cantitate uriașă de minereu aurifer

Vicepreședintele Comisiei pentru Roșia Montană și expert minier susține că RMGC a dus în Canada și Australia 142.000 de tone de material aurifer din Munții Apuseni • Reprezentanții companiei canadiene infirmă cifrele, însă nu neagă trimiterea minereurilor în afara granițelor • Livrarea a început cu mulți ani în urmă și a atins apogeul în timpul guvernării Boc • Autoritățile române au știut permanent de exploatarea zăcămintelor, însă totul s-a desfășurat în secret • Cele 142.000 de tone de material aurifer ar putea conține peste o tonă de aur și aproape patru tone de argint • Reprezentanții RMGC au confirmat, totodată, existența altor 46 de metale grele în Munții Apuseni

Senatorul Haralambie Vochițoiu, vicepreședinte al Comisiei pentru Roșia Montană și, totodată, inginer minier, a făcut mai multe dezvăluiri uluitoare. Acesta a declarat că, până în mandatul lui Emil Boc inclusiv, 142.000 de tone de material aurifer de la Roșia Montană au fost scoase din țară de către RMGC, sub pretextul unor analize efectuate în Australia și Canada. RMGC nu neagă, însă susține că ar fi vorba de cantități „incomparabil mai mici”, iar deputatul Florin Iordache, membru și el în comisie, l-a contrazis pe senatorul Vochițoiu, spunând că ar fi fost vorba doar de 140 de tone.

În schimb, vicepreședintele Comisiei speciale susține că aurul luat de canadieni a fost extras, sub pretextul explorării, inclusiv din filonul roman, mult mai bogat în aur și că avem de-a face, de fapt, cu o exploatare mascată. La cantitatea medie de 1,4 grame de aur la o tonă de steril, cât susțin cei de la RMGC că ar fi concentrația de aur, calculul arată că Gabriel Resources a scos până acum 200 de kilograme de aur și 600 kilograme de argint. Însă, ținând contul de declarațiile senatorului Vochițoiu, conform cărora s-a exploatat minereu steril din filonul roman, unde concentrația de aur este de 7,8-8,2 grame/tonă, RMGC a scos din țară peste o tonă de aur și aproape patru tone de argint, fără să cedeze statului român nimic.

În cursul vizitei de la Roșia Montantă, pe care parlamentarii din Comisia specială au făcut-o săptămâna trecută, o directoare de la RMGC a făcut, fără să vrea, o dezvăluire uluitoare, care, inițial, a trecut neobservată, dar a fost însă bine speculată de vicepreședintele Harlambie Vochițoiu, în principal datorită profesiei pe care acesta o are, respectiv expert minier. Directoarea a susținut că RMGC a scos din țară, pentru analize, o cantitate impresionantă de material aurifer. Pe planșele pe care reprezentanții Gold Corporation le-au arătat parlamentarilor, senatorul Vochițoiu a constatat că este vorba de 142.000 de tone de material steril, scoase din România, însă informațiile au fost până acum ținute la secret de canadieni. Grosul ar fi plecat din țară până în 2012.

VAPOR CU AUR

„Cifrele astea au fost scrise pe o planșă, care ni s-a arătat acolo. Numai că ei nu știau că au un inginer minier în față. Ne-au spus că au făcut zeci de mii de forări și atunci i-am întrebat: «Da, ați consumat mulți bani, foraje, de la suprafață până la 500 de metri, după aceea ați avut de lucru și în subteran», pentru că ei au luat și din subteran să facă probe. «Da, foarte multe, am lucrat mult, de atâția ani, vă dați seama». Zic: «Și unde ați dus probele astea?» Zice: «În Canada, în Australia». Zic: «Și cam cât așa?». «142.000 de tone. Și cu concentrație medie de 1,4 grame de aur, așa». Unde, cum, cine garantează că rezultatul probelor este ăla care ni se spune? Și atunci deja femeia săraca și-a dat seama, e o doamnă directoare, geolog (Cecilia Szentesy, n.red), care, eu sunt convins că nu are nicio treabă cu chestiunea asta, a zis: «Domne, am lucrat cu institute recunoscute internațional», dar, zice, «a fost foarte scump vaporul, vă dați seama că n-am câștigat nimic, n-a câștigat compania mare lucru». Ei au zis că au scos în baza licenței de explorare. Ei zic că astea sunt probe. Ei de-aia au și tăcut așa 17 ani. Ei mai explorau încă vreo 20 și terminau zăcământul. Eu asta nu înțelegeam, cum o companie privată bagă atâția bani într-o chestie incertă?! Să stai 17 ani să tot bagi bani, de undeva trebuia să vină. Bun, la un moment dat s-a zis că speculează pe bursă, dar cât să speculezi și pe bursă, te mai duci și în jos, și în sus. Apoi am înțeles. Cum să lași să plece sute de mii de tone de zăcământ cu aur în Canada sau Australia, fără să știi unde?”, a declarat, pentru ZIUAnews, senatorul Vochițoiu.

RMGC neagă, dar nu prea

Cătălin Hossu, persoana responsabilă de comunicare a celor de la RMGC, a susținut că cifrele prezentate de senatorul Vochițoiu nu sunt reale, însă nu a negat faptul că s-a scos material aurifer de la Roșia Montană: „Infirmăm cifrele avansate. Precizăm că mostrele de rocă necesare testelor metalurgice, trimise la un laborator în Australia, au fost incomparabil mai mici”.
Vicepreședintele Comisiei pentru Roșia Montană a fost contrazis și de colegul său, deputatul Florin Iordache, care a susținut că este posibil ca senatorul să fi înțeles greșit, și „a greșit la câteva zerouri”, fiind vorba, de fapt, de 140-150 de tone. „Ca să ia 150.000 de tone, ar fi trebuit să ia licența de exploatare”, a adăugat acesta. Însă tot despre o exploatare, una mascată, ce-i drept, a vorbit și Haralambie Vochițoiu, care și-a argumentat dezvăluirile nu pe apartenența sa politică, ci a vorbit prin prisma profesiei sale, de inginer minier, a calității de senator și vicepreședinte al Comisiei pentru Roșia Montană: “Vă dați seama că eu când văd pe o planșă cifre de exploatare le înțeleg foarte bine, știu să le citesc și nu mă încurc la zerouri.”

Scoaterea minereurilor, cu aprobarea statului

„Absolut tot programul de cercetare geologică, desfășurat sub licența de explorare sau sub cea de exploatare, a fost desfășurat cu respectarea în totalitate a legislației și sub stricta supraveghere a autorităților române competente”, a mai spus Cătălin Hossu. Practic, scoaterea celor 142.000 de tone de material steril a fost făcută cu aprobarea statului, lucru afirmat și de senatorul Vochițoiu. Totodată, acesta a făcut referire la cele 500 de note informative ale Serviciului Român de Informații, despre care spune că este posibil să fie legate și de acest aspect. Însă rămân multe întrebări legate de tranportarea minereurilor: „Să vedem vaporul, ce număr de vapor, care cursă, să vedem documentele vamale. Până acum nu știu de ce nu a pus nimeni aceste întrebări”, ne-a declarat senatorul Vochițoiu.

48 de metale grele, la Roșia Montană

O altă dezvăluire făcută, în exclusivitate pentru ZIUAnews, de vicepreședintele Comisiei speciale este aceea că reprezentanții RMGC au confirmat existența a 48 de metale grele în Munții Apuseni. „Când am ajuns acolo, primul lucru a fost să ne arate stația de epurare a apelor. O apă ieșea din mină, deci din exploatare, și de culoarea roșie, e adevărat, dar așa îi și zice, Roșia Montană, că, dintotdeauna, culoarea e roșie. Și ne-au arătat cum vine apa aia roșie. Prelucrând-o, scoteau o apă din care a și băut în fața noastră un alt domn director un pahar de apă. Zic: «Domne, apa asta e din mină, da? Deci spală zăcământul?!». «Da, Da, din zăcământ». Zic: «Uite ce stație inteligentă aveți, foarte performantă, atâtea metale grele să scoată din apă, să poți să bei matale». «Da, domne, 48 de metale grele, vă dați seama?»”, ne-a dezvăluit senatorul. – expunere.com

Urmariti va rog si:

Cultura romaneasca e sufocata de masoni si neaveniti! Un renumit actor dezvaluie mafia masonica si ritualurile secrete din teatrele romanesti!

Cultura romaneasca e sufocata de masoni si neaveniti!

Va recomandam un interviu exploziv in care un actor renumit face dezvaluiri senzationale despre mafia masonica si despre modul in care sunt murdarite teatrele romanesti prin transformarea lor in temple satanice. Astfel spectatorii romani ajung sa fie afectati si de ambianta energetica malefica a salilor de spectacol de parca nu le-ar fi fost de ajuns faptul ca zeci de piese de teatru sunt pline de simboluri, aluzii si chiar elemente din ritualistica masonica.

Pentru prima oara se dezvaluie romanilor faptul ca in teatrele din Romania se realizeaza in mod frecvent ritualuri masonice secrete,

adevarul despre coruptia generata de traficul cu grade masonice si de sumele exorbitante pe care masonii le achita drept „taxe” (de protectie). Din informatiile pe care le detinem adevarul este chiar si mai crunt decat cel prezentat in articol. In subsolurile unor sali de teatru din Romania se realizeaza chiar si ritualuri secrete rezervate unor grupuri restranse de masoni de grad inalt in cursul carora sunt omorate ritualic fiinte vii.
Mulţi dintre voi îl cunoaşteţi de pe scena teatrelor bucureştene unde cucereşte, de fiecare dată, ropote de aplauze. Alţii îl ştiţi din emisiunile de televiziune unde mai apare uneori. Este unul din cei mai iubiţi actori români şi, deşi ţine enorm la publicul său, recunoaşte deschis că deseori l-a dezamăgit şi nu i-a fost aproape aşa cum se cuvine.
A fost membru al masoneriei române timp de 8 ani şi spune că asta i-a adus un spor de celebritate şi o grămadă de contracte extrem de avantajoase pe care altfel niciodată nu le-ar fi obţinut.
Astăzi a acceptat să discute deschis despre viaţa domniei sale şi, mai ales, despre starea actuală a culturii în România.
Redacţia Toate artele

– Pentru început am vrea să spunem cititorilor că am stabilit de comun acord să vă păstraţi anonimatul. Înţelegem că veţi face o serie de mărturisiri care v-ar putea dăuna ulterior…
– Mie mai puţin mi-ar dăuna, am ajuns la vârsta la care nu prea îmi mai pasă de imaginea mea. Dar sunt corect şi nu vreau ca acest dialog să afecteze viaţa celor din jurul meu.
– Ne-aţi spus că aţi citit cele câteva articole ale noastre în legătură cu masoneria…
– Da, v-am citit şi vă citesc.
– Pentru asta aţi decis să ne contactaţi?
– Am decis să vorbim pentru că, în ce aţi publicat, sunt o serie de lucruri omise cu sau fără intenţie. Şi este bine ca ele să fie cunoscute.
– Haideţi să vorbim deschis… Sunteţi mason?
– Am fost. Am cerut intrarea „în adormire“ cum se spune la noi, acum câteva luni.
– Când aţi intrat în masonerie?
– În vara anului 2003.
– Care a fost motivul? Eraţi celebru, aveaţi un public care vă iubeşte…
– Într-adevăr, nu eram dintre cei care se înscriu tocmai pentru a atinge o anumită popularitate. Cei mai mulţi pentru asta intră în masonerie. Eu popularitate aveam, slavă Domnului… Aveam tot ce îmi trebuia. Dar mi s-a propus şi am acceptat.
– Cine v-a propus?
– Un vechi prieten.
– Este persoană publică?
– Da, este ziarist. El mi-a fost şi „naş“ la iniţiere.
– Cum vi s-a părut masoneria? Ştiaţi câte ceva despre ea?
– Ştiam ce ştie mai toată lumea. Nu citisem mare lucru concret dar aveam prieteni şi colegi, unii cu vechime în masonerie, şi de la ei am mai aflat câte ceva. Mi s-a părut fascinantă pentru că, la început, impresia asta ţi-o dă, de ceva elegant şi princiar. Însă apoi m-a dezamăgit…
– De ce?
– Întâi de toate pentru că vedeam cum se fac iniţierile şi mai ales cum sunt făcute recrutările… Ajunsesem să fim „fraţi“ până şi cu unii patroni de măcelării…
– Nu era un criteriu după care se aleg?
– Aparent da, există un criteriu care presupune ca acela ce este iniţiat să fie o persoană respectabilă, educată, potentă financiar… Însă apoi am observat că nu tu contezi ci persoana care te recomandă.
– Cu alte cuvinte important este „naşul“.
– Exact.
– Aminteaţi de faptul că cel iniţiat în masonerie trebuie să fie „potent financiar“. Cât contează partea asta şi de ce?
– Cum să nu conteze?! Păi daţi-vă seama: cotizaţia lunară într-o lojă masonică este de 300 de euro. Cotizaţia pentru diferitele evenimente organizate este de cel puţin 100 de euro pentru o persoană. Ca să faci parte dintr-un atelier ritual iar plăteşti. „Pasajele“ costă şi ele, în funcţie de grad, între 100 de euro pentru un Grad 4 şi 3 000 de euro pentru Gradul 33. Trebuie să scoţi de undeva banii ăştia…
– Păi şi poate un actor să plătească sumele astea? Că tot auzim că se plâng că au salarii mici, că nu sunt bani…
– Cei care au salarii mici să ştiţi de la mine că tac. Nu aceia se plâng. Din păcate…
– Şi cum reuşeaţi să vă achitaţi toate taxele astea?
– La început te descurci, te mai ajută şi ei…
– „Fraţii“?
– Da, loja. Se merge pe sistemul „o mână spală pe cealaltă…“. Ţi se înlesnesc tot soiul de contracte, de spectacole, de apariţii în presă… Vin bani mulţi din chestiile astea. O parte îi păstrezi, alta o dai înapoi celor ce te-au ajutat…
– Merită?
– Pentru unii da. Gândiţi-vă că eu de pildă, timp de 8 ani, am făcut turnee, spectacole, emisiuni la televiziune şi am văzut aproape toată lumea asta doar din aşa ceva. Credeţi că reuşeam asta singur?
– Dar nu-i un soi de compromis?
– Ba sigur că este. Şi trebuie să-mi fie ruşine de asta. Şi îmi este. D-aia m-am şi retras…
– De ce?
– Pentru că nu mi se pare corect să se mai întâmple aşa ceva, să mai particip la aşa ceva. Pentru că am văzut o mulţime de instituţii care ar trebui să servească arta românească şi care astăzi servesc tot soiul de neaveniţi şi loji masonice. Nu mi se pare corect ca în teatre şi instituţii de cultură să fie întâlniri masonice. Dar sunt?
– În Bucureşti?
– În Bucureşti şi în toată ţara asta. Sunt! La Operetă, la Teatrul Mic şi la Odeon se închiriază sălile mai tot timpul pentru întâlnirile lojelor. La Muzeul Ţăranului Român, care este condus de un mason, tot la fel. Asta nu aţi spus dumneavoastră în articole şi este foarte bine să se ştie…
– Nu spune nimeni asta…
– Uite, o spun eu acum. Teatrele româneşti dau sălile nu pentru spectacole ci pentru ţinutele rituale ale masonilor de pildă. Dacă vine la Florin Călinescu sau la doamna Dorina Lazăr un student să-i ceară sala pentru o acţiune o primeşte? Nu cred. Sau, dacă o primeşte, cât trebuie să scoată din buzunar?
– Dar pentru loja masonică nu se cer bani?
– Eu nu am văzut. Poate or da de-un fursec ceva… Dar atât. Este cumplit ce se întâmplă şi nimeni nu face nimic.
– Ce se poate face?
– Păi eu, publicul, m-aş duce să întreb: băi nene, d-aia plătim noi şi stăm cu orele la coadă la bilete? D-aia a murit bietul Horia Bernea, ca să se facă în Muzeul Ţăranului Român spectacole de doi bani puse de „fraţii“ de lojă ai domnului Virgil Niţulescu? Cred că se răsuceşte în mormânt bietul Bernea… Asta ar trebui făcut, nu să mergem ca cireada la emisiunile „fraţilor“ unde spunem bancuri de doi lei şi de dăm mari artişti. Ar trebui să ne trezim şi să respectăm publicul ăsta care ne-a făcut ce suntem.
– Mulţi ar spune că dumneavoastră acum scuipaţi mâna care v-a hrănit…
– Da, poate mulţi ar spune asta şi, într-un fel, ar avea dreptate. D-asta spun că mi-e ruşine şi că îmi cer scuze faţă de spectatorii mei. Pentru asta m-am retras… – stiri-extreme.ro

Totul despre Masonerie si ritualurile lor stanice, puteti citi la rubrica: Masonerie

Romania a pierdut dupa revolutie din punct de vedere economic, mai mult decat in timpul celor doua razboaie mondiale

Romania a pierdut in anii de capitalism salbatic mai mult decat in timpul celor 2 razboaie mondiale! Aproape ca nu-ti vine sa crezi aceste lucruri, dar potrivit unor studii facute de catre analisti americani, Romania a pierdut active in valoare de peste 1600 de miliarde de dolari. Industria, agricultura, infrastructura si unele ramuri strategice ale economiei si industriei romanesti au fost distruse in mare parte, toate acestea insumand peste 1600 de miliarde de dolari in doar 25 de ani.

Bombardarea triajului Gării de Nord (aprilie 1944)

Nici macar in cele doua razboaie mondiale Romania nu a mai suferit asemenea pierderi. Potrivit unui studiu al specialistilor de la academia militara, care demonstreaza cu cifre, ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, atat prin pierderile suferite prin distrugeri, bombardamente, jafurile armatelor germane si ruse, iar mai apoi prin despagubirile de razboi platite intre anii 1945-1965, costurile totale suportate de Romania pentru acest razboi se ridicda undeva la aproximativ 500 de miliarde de dolari, valoare echivalenta la cursul dolarului din zilele noastre.

Putem spune fara nici o frica de a ne insela ca Romania nu a pierdut dupa doua razboaie mondiale, cu toate distrugerile sau despagubirile de razboi platite, cat a pierdut in doar 25 de ani de jaf institutionalizat si sistematic din timpul asa numitului capitalism salbatic sau capitalism de cumetrie. Cum a fost posibil ca Romania sa piarda pe timp de pace aproape de trei ori mai mult decat in timpul celor doua razboaie mondiale?

Cat o sa mai lasam oare sa continuie jigodiile din fruntea tarii cu acest jaf de proportii astronomice? Intr-o tara cu atatea resurse naturale, bogatii minerale, in care avem toate formele de relief si aproape toate resursele pe care le-a dat Dumnezeu omenirii, nu avem voie sa existe saracie!

Romani, cat o sa mai induram indolenta si nesimtirea celor care au adus Romania la sapa de lemn si continua sa duca o politica sistematica de distrugere a acestei tari si a neamului romanesc? N-ar fi fost oare de exemplu, mai mult decat de ajuns sa facem Unirea cu Republica Moldova cu cele 1600 de miliarde de dolari? – glasul.info

Totul despre distrugerea sistematica a Romaniei, puteti citi la categoria: Distrugerea Romaniei

Predica Parintelui Mihai-Andrei Aldea despre uraciunile care se petrec in America, cat si despre distrugerea Romaniei bucata cu bucata

Pentru a intege cele descrise de parinte, urmariti va rog si:

Despre felul in care a fost si este deposedata Romania de catre imensele sale bogatii naturale

Informatie de ultima ora: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul.

In urma aparitiei acestui articol, indivizi fara scrupule au comandat si platit articole de dezinformare in Presa Centrala de la noi,(articole de dezinformare pe care le puteti citi aici). Dezinformatorii de serviciu au primit comanda sa incerce sa ascunda adevarul despre cum a fost jefuita Romania in ultimii 25 de ani. Acesti indivizi fara scrupule incearca din rasputeri sa ascunda adevarul despre Nicolae Ceausescu si despre jefuirea Romaniei. Dezinformarea si calomniile lansate in presa centrala ne arata cat de speriati sunt ca adevarul va iesi la lumina.

Observati cum acesti impostori va mint cu nerusinare in articole de dezinformare incercand sa va faca sa credeti ca Romania nu mai are resurse si ca nimeni nu a furat nimic in tara asta vreme de 25 de ani. Prin urmare, puteti vedea cu ochii vostri cum acesti oameni sunt capabili sa va minta in fata, in incercarea lor disperata de a va face sa nu dati crezare informatiilor din acest articol.

Activarea unei intregi masinarii de dezinformare la doar cateva zile de la aparitia acestui articol, ne arata spaima anumitor cercuri politice si de afaceri ca jaful nemarginit la care au supus Romania, vreme de 25 de ani, va iesi la iveala. Multi dintre cei care spoliaza Romania au intrat in trepidatie si au comandat rapid si pe bani grei in presa centrala de la noi, articole mincinoase, prin care sa va dezinformeze. Incercarea lor disperata este de a va face sa nu credeti cifrele si informatiile pe care vi le prezentam in continuare, ca sa nu vedeti, in ce hal fara de hal, a fost jefuita si spoliata tara noastra in ultimii 25 de ani.

1982 – Romania este supra-indatorata la FMI cu 11 miliarde de dolari. FMI santajeaza Romania sa-si vanda resursele

La sfârşitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependentă de Fondul Monetar Internaţional.

Ceausescu a folosit acesti bani ca sa industrializeze intreaga Romanie

Presată de FMI, țara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi urmând a fi nevoită să-și vândă resursele naturale cum s-a întâmplat 25 de ani mai târziu.

1985 – Ceausescu rupe acordul cu FMI, si hotaraste plata integrala a datoriei externe a Romaniei

Numai că Nicolae Ceauşescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotărând după 1985 să facă plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de FMI și a vânzărilor pe bursele internaționale ale unor active ale Statului Român.

Din cauza FMI-ului, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost distribuită pe cartelă.

1982 – 1989 FMI si Bancile Internationale creaza un blocaj financiar extern la adresa Romaniei

Propaganda și planul Est-Vest (Rusia-Occident) pentru debarcarea lui Ceauşescu se puseseră deja în mișcare.

Aşa se face că, începând din 1987, într-o țară aflată sub un blocaj financiar extern, s-a dezlănţuit o campanie intensă de diabolizare a lui Ceauşescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul că Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui Ceauşescu, care ar fi fost nimeni altul, decât Ion Iliescu.

Martie 1989 – Ceauşescu rupe incercuirea FMI si reuşeşte să ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populației

În martie 1989, însă, Ceauşescu reuşise să ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populației. În plus, România mai avea în băncile sale un plus de 3,7 miliarde USD şi creanţe de 7-8 miliarde USD.

Decembrie 1989 – Ceausescu este impuscat de Craciun de oamenii Moscovei

Oamenii Moscovei (Iliescu, Brucan, Kostyal, Militaru, Roman) il indeparteaza pe Ceausescu de la Putere si il executa in chip barbar de Craciun, pe 25 Decembrie 1989.

1990 – 2015 Banii Aurul si Industria Romaniei „se evapora” dupa Revolutiei. Milioane de romani ajung someri. Alte Milioane de romani sunt nevoiti sa emigreze

La această sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scurşi de la revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” aceşti bani?

Cine a făcut-o? Dacă România avea şi după 1989 în serviciile de informaţii şi în Parchete vreun român patriot, am fi aflat până acum. Există indicii că în noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidenţială de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinaţia Teheran.

Şi că avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cântărind 24 t. Într-adevăr, avionul figurează în fişele de evidenţă aeriană că s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dacă lucrurile sunt reale şi explicaţia poate fi una extrem de simplă.

1987 – 1989 – Ca sa evite dependenta de FMI – Ceausescu a vrut sa faca din Banca Română de Comerț Exterior o a doua Banca Mondiala impreuna cu chinezii, arabii si iranienii, banca care sa concureze FMI-ul si Banca Mondiala

Ceauşescu descoperise încă din 1987 că România avea în propria ogradă toate „comorile” care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI şi mai mult decât atât i-ar fi făcut concurenţă acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul şi Libia, într-o bancă care să acorde împrumuturi cu dobânzi mici, destinate ţărilor în curs de dezvoltare.

Banca în cauză se numea BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) prin intermediul căreia, întreprinderile de comerț exterior ale României derulaseră operaţiunile de aport valutar special, de pe urma cărora a fost rambursată datoria externă a ţării noastre.

FMI îşi permitea să acorde de câteva decenii împrumuturi, condiţionate de ingerinţele brutale în economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea.

1990-2010 – Hartile de Resurse Minerale ale Romaniei facute pe vremea lui Ceausescu, ajung in mainile strainilor

Hărţile cu zăcămintele minerale începuseră să fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” din anul 1971 şi erau permanent actualizate, aşa că Ceauşescu a aflat că din munţii României se extrăseseră până în 1987 circa 2.070 de tone de aur şi că România mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cât se exploatase până atunci şi care în 2013 a ajuns să valoreze 250 miliarde euro.

Numai că pe lângă aur, Ceauşescu ştia că în aceleaşi zăcăminte se află argint şi metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Şi conta mult, astazi metalele rare sunt evaluate la aproximativ 6.000 !!!!! de miliarde de euro. (pentru un calcul amanuntit, atasam in Anexa estimarile facute de ing. Apostol Doru, a carui estimare care nu cuprinde toate metalele rare, ne conduce la 6.300 miliarde de dolari).

La aceste cifre ametitoare trebuie adaugate si celelalte Rezervele minerale ale Romaniei : aurul, argintul, cuprul, carbunele, petrolul, gazele etc… Acestea sunt evaluate si ele la un total de alte cateva mii de miliarde de euro. Pentru cei carora li se pare greu de crezut ca valoarea resurselor minerale ale Romaniei ajunge la aceste cifre fabuloase ii rugam sa consulte Enciclopedia Resurselor Minerale din România, carte apărută recent sub patronajul AGIR şi al Societăţii Inginerilor de Petrol şi Gaze, care prezintă la pagina 28 aceste date uluitoare despre rezervele actuale ale subsolului ţării noastre.

Avem 2.800 de milioane de tone de lignit, care, la preţul de 50 de euro pe tonă, cât era vineri, ar însemna un ”potenţial naţional” de 140 de miliarde de euro.

Avem, de asemenea, 900 de milioane de tone de huilă, care, la preţul actual de 53 de euro pe tonă, ar da 47,7 miliarde de euro. Zăcămintele de cupru sunt estimate şi ele la 900 de milioane de tone, care, la preţul de 355 de euro pe tonă, ar reprezenta 319 miliarde de euro.

În tabelul menţionat urmează capitolele sare, aur şi argint, care ar reprezenta alte sute de miliarde de euro.

Asta fara sa mai adaugam rezervele inca uriase de petrol si gaze sau rezervele nou descoperite de petrol si gaze din platforma continentala a Marii Negre despre care unii spun ca le depasesc de cateva ori pe cele terestre. Întrebarea care se pune: noi de ce nu am ştiut până acum?

Despre cei platiti de catre profitorii locali si internationali sa dezinformeze si sa spuna ca cifrele nu sunt reale, in ciuda calculelor si estimarilor facute de expertii din domeniu, nu are rost sa vorbim aici caci asta e jobul lor sa dezinformeze, si sa castige bani murdari din asta. Cert este ca profitorii locali si internationali au intrat in trepidatie. Speriati ca milioane de romani au aflat care e valoarea reala a bogatiilor din subsolul Romaniei, ei s-au si grabit sa comande articole defaimatoare in legatura cu aceste dezvaluiri in cotidianele centrale din Romania.. Obscuri de peste Ocean s-au si apucat sa scrie la comanda ca totul este o minciuna. Aceste articole mincinoase sunt apoi propagate de cine trebuie ca sa apara in cotidianele cu cel mai mare tiraj din Romania. In realitate jefuitorii care-i comanda vor sa ne faca sa credem ca ne fac un bine luandu-ne pe nimic resursele minerale „pentru ca ele sunt si asa secatuite”. E plina presa centrala si locala de astfel de articole platite si comandate, prin care se-ncearca discreditarea si dupa moarte a lui Nicolae Ceausescu. De fapt, nu a lui Nicolae Ceausesu ci spaima lor e ca nu cumva, vazand si intelegand exemplu lui Ceausescu, romanii sa se trezeasca, sa afle in ce hal au fost jefuiti si sa-i goneasca odata pentru totdeauna pe acesti jefuitori internationali si locali.

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! – Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi

1975 – 1989 Ceausescu utiliza aurul si metalele rare in industriile romanesti de inalta tehnologie

În acei ani, aplicaţiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani şi sovietici la programele lor cosmice Apollo şi Soiuz abia începeau să apară pe piaţă. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele şi telefonia mobilă, au la bază microprocesoarele la fabricaţia cărora materia primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alături de aur în zăcămintele din Munţii Apuseni (minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi Săcărâmb).

După 1990 au apărut o mulţime de producători europeni de telefonie mobilă precum Nokia care au fost nevoiţi să importe aceste metale rare din Africa Centrală şi Australia, deşi România era mai aproape. Boom-ul producţiei la nivel mondial de calculatoare şi telefoane mobile s-a produs după 1990, când în România avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989.

Chiar şi aşa, Ceauşescu prevăzuse această dezvoltare şi construise împreună cu concernul american Texas Instruments, o întreagă platformă industrială dedicată electronicii, numită IPRS Băneasa, lăsând-o moştenire românilor. Care cu o minimă investiție , ar fi permis României să producă şi să deţină calculatore, telefoane mobile, reţele proprii de internet şi de telefonie. Numai că imediat după 1990, IPRS a fost dezmembrată cu bună ştiinţă pentru a fi transformată în investiţie imobiliară.

1990 – 2005 „Geologii”, „Hidrologii” si „Economistii” dezastrului Romaniei de dupa 1990, Iliescu, Predoiu, Stolojan si Constantinescu si-au batut joc de avutia tarii – mii de fabrici au dat faliment

Să nu fi ştiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultăţii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) și la Întreprinderea de Metale Rare din București –IMRB (1985-1990), îndeplinind din 1987 funcţia de CI-st al IMRB?

Să nu fi ştiut aceste lucruri preşedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelaţia nerentabilităţii mineritului în România, închizând jumătate din exploatările miniere?

Să nu-i fi spus măcar şeful cancelariei sale prezidenţiale, Dorin Marian şi el geolog de meserie?

Să nu fi ştiut nici măcar premierii Teodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu, proveniţi din Consiliul Planificării economice de dinainte de 1989? Şi nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR? Pe baza estimărilor specialiştilor săi, Ceauşescu şi-a făcut un plan de extracţie masivă până în anul 2040, astfel încât banca pentru investiţii în ţările în curs de dezvoltare, să beneficieze de un flux neîntrerupt de finanţare, acoperit în aur.

Continuă lectura

Distrugerea Romaniei sub deviza „România lucrului bine făcut”!

Am citit, cu mare dificutate, cele 58 de pagini ale “raportului prezidenţial” al lui Klaus Iohannis, intitulat „România lucrului bine făcut”, scrise într-un veritabil limbaj de lemn, luat, direct, din textele rapoartelor prezentate la plenarele şi congresele partidelor comuniste.

„România lucrului bine făcut” este o înşiruire de fraze sforăitoare, care nu ne spune nimic despre starea reală actuală a economiei şi societăţii româneşti şi nimic concret despre cum se va schimba această stare în cei 10 ani cât vrea să stea la Cotroceni autorul acestei mostre de demagogie electorală.

Nu aflăm nimic despre sărăcirea şi umilirea la care a fost supus poporul român în ultimii 25 de ani, nimic despre marea hoţie numită “privatizare”, despre modul în care poporul român a fost deposedat de avuţia productivă, de capitalul acumulat din munca lui de-a-lungul istoriei, nimic despre faptul că acest capital, în valoare de peste 500 miliarde de euro actuali, a fost trecut, pe nimic, în proprietatea guvernanţilor, uzurpatori şi trădători, şi a corporaţiilor transnaţionale, nimic despre cele peste 2.000 de miliarde de euro profituri realizate de acest capital şi însuşite de noii lui proprietari, nimic despre distrugerea a mai mult de o treime din acest capital, nimic despre distrugerea a peste 4 milioane de locuri de muncă, despre milioanele de români care au fost, astfel, obligaţi să-şi părăsească ţara şi familile, să lase milioane de copii în situaţia de a trăi fără mamă, sau fără tată, sau fără amândoi părinţii. Nimic despre fatul că datoria externă a României a ajuns la peste 100 miliarde de euro, ceea ce face ca serviciul acestei datorii să se ridice la peste 40 miliarde de euro, ÎN FIECARE AN, adică la aproape o treime din PIB-ul ţării, din toată avuţia creată de români în ţara lor, ÎN FIECARE AN. Nimic despre faptul că un pumn de oligarhi, reprezentând mai puţin de 5% din familiile româneşti, împreună cu câteva corporaţii transnaţionale, au ajuns să deţină în proprietate privată peste 90% din avuţia ţării, în timp ce 90% din familiile românilor trăiesc în sărăcie şi umilinţă, sunt lipsite de capital şi sunt obligate să trăiască din salarii şi pensii de mizerie.

Nu aflăm nimic despre faptul că românii au fost deposedaţi nu numai de fabrici, de uzine şi de bănci, dar şi de suveranitatea lor naţională, de statul lor naţional. Nimic despre faptul că, în România, democraţia este o farsă, că suveranitatea naţională, puterea poltică, nu este exercitată de popor, ci de oligarhi, care controlează şi capitalul naţional şi statul, că statul este instrumentul prin care oligarhii jefuiesc poporul şi îşi apără privilegiile, averile dobândite prin furt şi înşelăciune.

„România lucrului bine făcut” nu ne spune nimic despre modul în care poporului român i se va face dreptate, despre modul în care el, poporul român, va fi despăgubit pentru capitalul de care a fost deposedat prin aşa-zisa privatizare, ca şi de profiturile create de acest capital în ultimii 25 de ani. Nimic despre cum, cu ce bani, vor fi create cele 4 milioane de locuri de muncă, pentru a-i aduce acasă pe românii plecaţi în băjenie. Nimic despre cum, cu ce bani, va fi reindustrializată ţara şi va fi creată o agricultură care să asigure bunăstarea tuturor românilor. Nimic despre cum va fi oprită scurgerea de avuţie în afara tării, despre cum vom scăpa de datoria externă, despre cum vor deveni românii stăpâni în ţara lor, proprietari ai capitalului creat prin munca lor şi ai profiturilor realizate cu acest capital.

„România lucrului bine făcut” nu ne spune nimic despre cum vor ajunge românii să aibă un stat al lor, cu adevărat DEMOCRATIC, NAŢIONAL, un stat pe care să-l controleze ei, nu oligarhii şi corporaţiile transnaţionale, un stat care să apere drepturile şi interesele celor mulţi, nu ale oligarhilor şi corporaţiilor transnaţionale, un stat DE DREPT al poporului, nu un stat DE DREPT al oligarhilor.

„România lucrului bine făcut” a lui Klaus Iohannis nu va face niciun lucru bun, pentru România şi pentru poporul ei. Dimpotrivă.
La pagina 22 a vorbăriei prezentate drept program prezidenţial, Klaus Iohanis se dă de gol şi ne spune adevăratul său scop, ne spune ce va face el pentru România dacă va ajunge să-i decidă viitorul.

Iată ce scrie Klaus Iohannis, cu mânuţa lui:
“Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA.”

Sub masca grijii pentru independenţa energetică a ţării şi pentru comunităţile locale, Klaus Iohannis ne spune că, în timpul preşedinţiei sale, nu numai că va continua jefuirea resurselor naturale ale ţării de către corporaţiile private, autohtone şi străine, dar se va trece la o fază nouă, aceea în care poporul român va fi deposedat şi de dreptul de proprietate publică asupra bogăţiilor subsolului. Am fost deposedaţi de fabrici, uzine, bănci, am început să fim deposedaţi de terenurile agricole şi de păduri şi urmează, sub domnia lui Klaus Iohannis, să fim deposedaţi şi de bogăţiile subsolului.

Conform alineatului (3) al articolului 136 din Constituţia României, “Bunurile de interes public ale subsolului……fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”, iar conform alineatului (4) al aceluiaşi articol, “bunurile proprietate publică sunt inalienabile”, adică nu pot fi vândute, nu pot fi înstrăinate.
Klaus Iohannis, candidat la funcţia de Preşedinte al României, ştie, cu siguranţă, aceste prevederi ale Constituţiei României. Ştie, de asemenea, tot cu siguranţă, că, în SUA, proprietarul unui terten este şi proprietarul bogăţiilor de sub ale teren. De aceea, în SUA, cei care exploatează bogăţiile subsolului plătesc redevenţă proprietarului terenului, nu statului, adică poporului. În România, conform actualei Constituţii, singurul proprietar al bogăţiilor subsolului este poporul român, prin statul său naţional. Pentru a ajunge la situaţia de a plătii redevenţe proprietarilor terenurilor, “aşa cum se întâmplă în SUA”, va trebui modificată legislaţia, astfel încât proprietarii terenurilor să devină şi proprietarii bogăţiilor subsolului, aşa cum se întâmplă în SUA.

Aceasta este adevărata “viziune” a lui Klaus Iohannis asupra viitorului României. Vor continua vânzările şi retrocedările de terenuri şi păduri, o parte din ce în ce mai mare din teritoriul naţional al românilor va intra în proprietatea străinilor, bogăţiile subsolului vor fi declarate de interes PRIVAT, printr-o lege, sau printr-o ordonanţă de urgenţă, astfel încât vor trece şi aceste bogăţii în propeietatea străinilor. Să nu ne mai încurcăm cu contracte de concesiune, cu redevenţe şi tot felul de piedici în calea liberei dominaţii străine asupra coloniei numită România.
Iată ce ne pregăteşte Klaus Iohannis!

Klaus Iohannis încurcă rău de tot borcanele. România nu este SUA. Poporul român nu este popor american. Poporul român nu s+a format acum 200 de ani, din oameni veniţi de aiurea, care s+au autoîmproprietărit cu pământul luat de la indieni exterminaţi, cu ajutorul forţei. Poporul român este stăpân pe teritoriul lui naţional de la începutul lumii. Bogăţiile subsolului teritoriului naţional sunt ale întregului popor român. Ele au fost apărate cu sângele TUTUROR românilor. Ele nu pot face obiectul proprietăţii PRIVATE, “aşa cum se întâmplă în SUA”. Ele aparţin TUTUROR romanilor şi trebuie exploatate în beneficiul TUTUROR românilor. În vecii vecilor. Aşa cum scrie în CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR. – Constantin Cojocaru

Alte lucruri interesante si totodata triste despe actulalul presedinte puteti gasi la categoria: Klaus Iohannis

iar totul despre distrugerea sistematica a Romaniei, puteti citi la categoria: Distrugerea Romaniei

Mihai Răzvan Ungureanu este ca și numit director al Serviciului de Informații Externe, după ce Klaus Iohannis l-a nominalizat în această funcție

Fostul premier are un „bagaj” de acuzații, fapte și declarați, care ar trebui să ridice un semn de întrebare în privința fidelității sale față de interesele poporului român.

În 1989, pe când avea doar 21 de ani, Mihai Răzvan Ungureanu ocupa deja cea mai înaltă funcție pe care un tânăr de vârsta sa o putea ocupa: MRU era membru supleant al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Deși a recunoscut acest aspect, MRU a afirmat că funcția era „strict formală, care nu presupunea participarea la decizia politică propriu-zisă”. Cu toate acestea, pe când avea doar 17 ani, MRU scria materiale elogioase în Scânteia Tineretului la adresa regimului Ceaușescu, ceea ce ar explica ascensiunea sa fulminantă spre vârful PCR. Totul se întâmpla în 1985, anul în care părintele Gheorghe Calciu era expulzat din țară pentru criticile aduse regimului, iar disidentul Gheorghe Ursu era omorât în bătaie de către forțele de represiune.

După 1989, Mihai Răzvan Ungureanu a cunoscut o ascensiune fulminantă. Astfel, în 1993, ajunge secretar xecutiv al Asociației Internaționale a Studenților în Istorie, Budapesta – Bruxelles (1990-1993).În 1993 a susținut masteratul în Studii Ebraice la Centrul Oxford pentru Studii Ebraice din cadrul colegiului St. Cross al Universității Oxford.

Între 1996 și 1998 este membru  board-ului științific al Fundației Soroș pentru o Societate Deschisă, Iași – București,  membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie, etc.

În 1998, MRU a fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor  Externe de către ministrul Andrei Pleșu. Ieșeanul a deținut această funcție timp de trei ani.

În 2004, Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit în funcția de Ministru al Afacerilor Externe, în Guvernul Tăriceanu. Imediat, cerea instalarea portretului Anei Pauker în sediul Ministerului.

La doar un an de la numire, Mihai Răzvan Ungureanu susținea și promova o ordonanță de urgență, prin care România renunța la moștenirea lui Emanoil Gojdu, în favoarea Ungariei. Moștenirea este evaluată la 1 miliard de euro. Din fericire, Biserica Ortodoxă Română s-a opus vehement adoptării acestei ordonanțe și în martie 2008, Senatul României a respins adoptarea acestui acord.

Menționăm că averea Gojdu fusese naționalizată de regimul comunist din Ungaria încă din 1992.

În 2006, într-un interviu acordat ziarului austriac „Die Presse”, MRU afirma:

Trebuie să priviți România aproape ca și un nou land federal. România este tot atât de importantă pentru economia Austriei ca și sângele pentru corp

MRU și-a dat demisia din Guvernul Tăriceanu în februarie 2007, iar în noiembrie a fost propus de președintele Băsescu pentru conducerea Serviciului de Informații Externe. La aflarea veștii, fostul purtător de cuvânt al SRI, Nicolae Ulieru, a reacționat dur.

„A fost adus de Pleşu secretar de stat în Ministerul de Externe, a rămas secretar de stat şi în Guvernul Năstase, apoi a fost numit ministru de externe de către liberalul Călin Popescu Tăriceanu, recuzat de acesta pentru că nu i-a dat nişte documente, şi după ce a fost recuzat de premier, preşedintele l-a numit şeful SIE.Eu, când am auzit numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la SIE, am avut o tresărire. Am spus „oare preşedintele chiar nu ştie cine e omul ăsta, sau SRI nu l-a informat?

Ulieru a mai spus că SRI a fost împiedicat să-l racoleze pe MRU de către un serviciu secret străin.

„Mihai Răzvan Ungureanu a avut, ca istoric la Iaşi, o poveste, un scandal care l-a scos din anonimat. El a făcut o conferinţă de presă în care a denunţat faptul că un ofiţer de la secţia judeţeană al SRI a încercat să îl racoleze. Şi ca urmare a acestei conferinţe de presă s-a constituit o celulă de criză în careul SRI, care a hotărât să îl demită pe ofiţerul respectiv, iar purtătorul de cuvânt din vremea aia, Nicolae Ulieru, să dea un comunicat care să condamne practicile nelegale ale acelui ofiţer. Relevanţa e următoarea, că acel ofiţer nu a fost un ageamiu. El a încercat recrutarea lui Mihai Răzvan Ungureanu pe nişte motive foarte întemeiate. Iar sacrificarea acelui ofiţer a fost făcut la dorinţa expresă a unui serviciu străin şi stat străin”, a spus Ulieru, cel mai longeviv purtător de cuvânt din istroria SRI.

În 2012, MRU a fost numit la conducerea Guvernului României, funcție pe care a îndeplinit-o timp de 78 de zile.

Cât a fost premier, Ungureanu a reușit să semneze acordurile petroliere „pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti”, după cum informa la vremea respectivă, agenția Mediafax. Mai mult, Ungureanu a clasificat respectivele acorduri, ele rămânând la fel și astăzi.

Pe 13 martie 2012, deputatul Ion Stan afirma în plenul Parlamentului că MRU a avut un rol cheie în nepedepsisrea celui care l-a ucis pe muzicianul Teo Peter.

„Soldatul, protagonistul unei relaţii sexuale cu o minoră, fiica unui membru al Consulatului SUA, care a fost determinat să preia fapta asupra sa. Dar, pentru asta, martorul-cheie trebuia „să nu mai fie găsit”. Mihai-Răzvan Ungureanu, de la cârma MAE şi a SIE, a făcut tot ce trebuia ca martorul să nu fie identificat şi prezent la proces, iar urmarea a fost nedovedirea nu atât a acuzaţiilor, cât mai ales a persoanei care s-a aflat la volan în momentul producerii accidentului”.

Oficial, Teo Peter a fost lovit de o mașină condusă de Christopher Van Goethem, soldat american de la Ambasada SUA din București aflat în stare de ebrietate. Extrădat în SUA, soldatul a fost găsit nevinovat. În documentele wikileaks, Ambasadorul SUA este înregistrat spunând că Van Goethem nu va „executa nicio zi de închisoare în România. Între timp, deputatul Ion Stan a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru fapte de corupție. Decizia nu este definitivă.

În 2014, pe fondul protestelor masive ale Românilor împotriva exploatării gazelor de șist, MRU declara:

„Roșia Montană înseamnă locuri de muncă, e o prioritate. Nu sunt ecologistul de vârsta nouă care și-a reinventat propria identitate politică.Mă interesează să existe o brumă de responsabilitate.Sunt dispus să merg cu oricine la Roșia Montană și la Roșia Poieni, să vadă cum arată niște răni ale pâmântului. Eu nu sunt adeptul niciunui proiect, sunt adeptul unor rezultate. Proiectele care aduc locuri de munca ma interesează, le sustin.

Am avut discuții cu miniștrii responsabili și am cerut foarte clar: Spuneți-mi unde s-a blocat, și unde e un aviz negativ, de ce e negativ, și închidem totul.”

Avântul său în susținerea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) se poate explica prin faptul că unul din inițiatorii proiectului, controversatul Mark Rich, a sponsorizat o parte din studiile în străinătate ale lui MRU. Mark Rich este dat în urmărire internațională.

De asemenea, MRU a susținut și a reușit privatizarea companiei strategice Cuprumin, companie de stat aflată pe profit la acea dată. Compania a fost vândută la un preț de 200 de milioane de euro. Zăcământul de cupru pe care CupruMin îl putea exploata era evaluat la 4,5 MILIARDE de euro. Compania care a cumpărat Cuprumin, Roman Coppper, se înființase cu un an înainte.

Tot în calitate de premier, MRU s-a opus legii înființării unui muzeu al Comunismului pentru că „s-ar crea un paralelism instituțional nejustificat” între noua instituție și IICCMER. IICMER era condus la vremea respectivă de Andrei Muraru, ieșean ca și MRU.

Grupul de Investigații Politice sesiza Parchetul General legătură cu conflictul de interese în care s-a aflat fostul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a cărui familie a primit 170.000 de euro în 2009 şi 2010 de la firma austriacă OMV AG. „În decembrie 2007 Mihai Răzvan Ungureanu a fost numit director al SIE, funcţie de demnitate publică asimilată rangului de ministru. Începând cu 2009, firma OMV a devenit principala sursă de venit a familiei Ungureanu, Daniela Ungureanu încasând de la aceasta câte 85.000 de euro pe an (7000 de euro pe lună), de aproape 6 ori mai mult decât încasa Mihai Răzvan Ungureanu de la SIE”, se spunea atunci.

Președintele Traian Băsescu arăta că „nu este legal ca, în perioada când o persoană este şeful SIE (Serviciul de informaţii externe), soţia sa să fie angajată a unei firme din străinătate!”

De asemenea, fostul ambasador al României la Moscova, Dumitru Prunariu, îl acuza pe fostul premier că pe vremea când a fost ministru de externe, a trimis un ordin prin care îi cerea să nu se mai intereseze de tezaurul României aflat la ruși.

„La numirea mea ca ambasador în Federaţia Rusă în 2004, reprezentanţi ai Parlamentului României au insistat pe o misiune permanentă a noastră legată de Federaţia Rusă, şi anume urmărirea problemei TEZAURULUI ROMÂNIEI. Total surprinzător şi de neînţeles pentru mine nici acum, în aprilie 2005 am primit ordin scris de la MAE, trimis de dl Leuştean în numele lui Mihai Răzvan Ungureanu, să nu mai abordez în nici un fel şi sub nici o formă problema Tezaurului”, spunea fostul astronaut. – activenews.ro

Iata a dupa ce la SRI este pus tot un evreu la SIE vine un al doilea. Razvan Ungureanu nu este altul decat un vandut interselor straine, chiar agent al unur servicii straine dupa cum spun multi, poate chiar MOSAD si totodata omul lui George Soros care este responsabilul cu mai toate maidanele importante din ultimul timp care s-au petrecut in lume, ultimul fiind cel din Ucraina.

Pentru a intelege mai bine citit articolele:

Urmariti va rog si:

Anti-Romanul Razvan Ungureanu – Romania si Holocaustul

Iar planul de acaparare al Romaniei de catre evrei, despre care vorbea un fost senator al Romaniei pare sa prinda tot mai mult contur:

Un fost senator vorbeşte: pentru cine este depopulată România !

Numai Dumnezeu si Maica Sfanta ne mai poate salva!