Despre felul in care a fost si este deposedata Romania de catre imensele sale bogatii naturale

Informatie de ultima ora: Dusmanii tarii vor sa ascunda adevarul.

In urma aparitiei acestui articol, indivizi fara scrupule au comandat si platit articole de dezinformare in Presa Centrala de la noi,(articole de dezinformare pe care le puteti citi aici). Dezinformatorii de serviciu au primit comanda sa incerce sa ascunda adevarul despre cum a fost jefuita Romania in ultimii 25 de ani. Acesti indivizi fara scrupule incearca din rasputeri sa ascunda adevarul despre Nicolae Ceausescu si despre jefuirea Romaniei. Dezinformarea si calomniile lansate in presa centrala ne arata cat de speriati sunt ca adevarul va iesi la lumina.

Observati cum acesti impostori va mint cu nerusinare in articole de dezinformare incercand sa va faca sa credeti ca Romania nu mai are resurse si ca nimeni nu a furat nimic in tara asta vreme de 25 de ani. Prin urmare, puteti vedea cu ochii vostri cum acesti oameni sunt capabili sa va minta in fata, in incercarea lor disperata de a va face sa nu dati crezare informatiilor din acest articol.

Activarea unei intregi masinarii de dezinformare la doar cateva zile de la aparitia acestui articol, ne arata spaima anumitor cercuri politice si de afaceri ca jaful nemarginit la care au supus Romania, vreme de 25 de ani, va iesi la iveala. Multi dintre cei care spoliaza Romania au intrat in trepidatie si au comandat rapid si pe bani grei in presa centrala de la noi, articole mincinoase, prin care sa va dezinformeze. Incercarea lor disperata este de a va face sa nu credeti cifrele si informatiile pe care vi le prezentam in continuare, ca sa nu vedeti, in ce hal fara de hal, a fost jefuita si spoliata tara noastra in ultimii 25 de ani.

1982 – Romania este supra-indatorata la FMI cu 11 miliarde de dolari. FMI santajeaza Romania sa-si vanda resursele

La sfârşitul anului 1982, România atingea vârful datoriei externe de 11 miliarde USD, fiind dependentă de Fondul Monetar Internaţional.

Ceausescu a folosit acesti bani ca sa industrializeze intreaga Romanie

Presată de FMI, țara noastră ar fi urmat să intre în blocaj financiar şi încetare de plăţi urmând a fi nevoită să-și vândă resursele naturale cum s-a întâmplat 25 de ani mai târziu.

1985 – Ceausescu rupe acordul cu FMI, si hotaraste plata integrala a datoriei externe a Romaniei

Numai că Nicolae Ceauşescu a luat FMI-ul prin surprindere, hotărând după 1985 să facă plata tuturor datoriilor externe înainte de termen, România nemaintrând în capcana tranzacţiilor bursiere întinsă de FMI și a vânzărilor pe bursele internaționale ale unor active ale Statului Român.

Din cauza FMI-ului, mare parte din producţia agricolă şi industrială a ţării a trebuit să ia calea exportului, creând deja cunoscutele cozi la produsele alimentare. Agentul termic a fost raţionalizat şi benzina a fost distribuită pe cartelă.

1982 – 1989 FMI si Bancile Internationale creaza un blocaj financiar extern la adresa Romaniei

Propaganda și planul Est-Vest (Rusia-Occident) pentru debarcarea lui Ceauşescu se puseseră deja în mișcare.

Aşa se face că, începând din 1987, într-o țară aflată sub un blocaj financiar extern, s-a dezlănţuit o campanie intensă de diabolizare a lui Ceauşescu prin intermediul presei occidentale. Posturile de radio Europa Liberă şi Vocea Americii au lansat în premieră zvonul că Gorbaciov stabilise un înlocuitor al lui Ceauşescu, care ar fi fost nimeni altul, decât Ion Iliescu.

Martie 1989 – Ceauşescu rupe incercuirea FMI si reuşeşte să ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populației

În martie 1989, însă, Ceauşescu reuşise să ramburseze integral datoriile cu sacrificii mari din partea populației. În plus, România mai avea în băncile sale un plus de 3,7 miliarde USD şi creanţe de 7-8 miliarde USD.

Decembrie 1989 – Ceausescu este impuscat de Craciun de oamenii Moscovei

Oamenii Moscovei (Iliescu, Brucan, Kostyal, Militaru, Roman) il indeparteaza pe Ceausescu de la Putere si il executa in chip barbar de Craciun, pe 25 Decembrie 1989.

1990 – 2015 Banii Aurul si Industria Romaniei „se evapora” dupa Revolutiei. Milioane de romani ajung someri. Alte Milioane de romani sunt nevoiti sa emigreze

La această sumă s-ar fi adăugat şi exporturile României din 1989 care au fost de 6 miliarde USD. Arhivele oficiale, coafate în cei 24 de ani scurşi de la revoluţie, nu mai pot justifica azi decât existenţa a 2 miliarde USD. De ce s-au „volatilizat” aceşti bani?

Cine a făcut-o? Dacă România avea şi după 1989 în serviciile de informaţii şi în Parchete vreun român patriot, am fi aflat până acum. Există indicii că în noaptea de 14/15 decembrie 1989, de la flotila prezidenţială de la Otopeni ar fi decolat un avion Il-18, care a executat un transport special, cu destinaţia Teheran.

Şi că avionul ar fi avut la bord lingouri de aur cântărind 24 t. Într-adevăr, avionul figurează în fişele de evidenţă aeriană că s-a întors gol din Iran, pe 4 ianuarie 1990. Dacă lucrurile sunt reale şi explicaţia poate fi una extrem de simplă.

1987 – 1989 – Ca sa evite dependenta de FMI – Ceausescu a vrut sa faca din Banca Română de Comerț Exterior o a doua Banca Mondiala impreuna cu chinezii, arabii si iranienii, banca care sa concureze FMI-ul si Banca Mondiala

Ceauşescu descoperise încă din 1987 că România avea în propria ogradă toate „comorile” care-i permiteau să nu mai depindă vreodată de FMI şi mai mult decât atât i-ar fi făcut concurenţă acestui organism. Un prim pas fiind acela de a se asocia cu China, Iranul şi Libia, într-o bancă care să acorde împrumuturi cu dobânzi mici, destinate ţărilor în curs de dezvoltare.

Banca în cauză se numea BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) prin intermediul căreia, întreprinderile de comerț exterior ale României derulaseră operaţiunile de aport valutar special, de pe urma cărora a fost rambursată datoria externă a ţării noastre.

FMI îşi permitea să acorde de câteva decenii împrumuturi, condiţionate de ingerinţele brutale în economia ţărilor creditate, datorită rezervei de 2.996 tone de aur, de care dispunea.

1990-2010 – Hartile de Resurse Minerale ale Romaniei facute pe vremea lui Ceausescu, ajung in mainile strainilor

Hărţile cu zăcămintele minerale începuseră să fie introduse pe calculator în România, la sediul Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje „Geofizica” din anul 1971 şi erau permanent actualizate, aşa că Ceauşescu a aflat că din munţii României se extrăseseră până în 1987 circa 2.070 de tone de aur şi că România mai avea 6.000 tone aur, adică de trei ori cât se exploatase până atunci şi care în 2013 a ajuns să valoreze 250 miliarde euro.

Numai că pe lângă aur, Ceauşescu ştia că în aceleaşi zăcăminte se află argint şi metalele rare, extrem de valoroase precum arseniu, galiu, germaniu, molibden, titan, vanadium, wolfram etc. Şi conta mult, astazi metalele rare sunt evaluate la aproximativ 6.000 !!!!! de miliarde de euro. (pentru un calcul amanuntit, atasam in Anexa estimarile facute de ing. Apostol Doru, a carui estimare care nu cuprinde toate metalele rare, ne conduce la 6.300 miliarde de dolari).

La aceste cifre ametitoare trebuie adaugate si celelalte Rezervele minerale ale Romaniei : aurul, argintul, cuprul, carbunele, petrolul, gazele etc… Acestea sunt evaluate si ele la un total de alte cateva mii de miliarde de euro. Pentru cei carora li se pare greu de crezut ca valoarea resurselor minerale ale Romaniei ajunge la aceste cifre fabuloase ii rugam sa consulte Enciclopedia Resurselor Minerale din România, carte apărută recent sub patronajul AGIR şi al Societăţii Inginerilor de Petrol şi Gaze, care prezintă la pagina 28 aceste date uluitoare despre rezervele actuale ale subsolului ţării noastre.

Avem 2.800 de milioane de tone de lignit, care, la preţul de 50 de euro pe tonă, cât era vineri, ar însemna un ”potenţial naţional” de 140 de miliarde de euro.

Avem, de asemenea, 900 de milioane de tone de huilă, care, la preţul actual de 53 de euro pe tonă, ar da 47,7 miliarde de euro. Zăcămintele de cupru sunt estimate şi ele la 900 de milioane de tone, care, la preţul de 355 de euro pe tonă, ar reprezenta 319 miliarde de euro.

În tabelul menţionat urmează capitolele sare, aur şi argint, care ar reprezenta alte sute de miliarde de euro.

Asta fara sa mai adaugam rezervele inca uriase de petrol si gaze sau rezervele nou descoperite de petrol si gaze din platforma continentala a Marii Negre despre care unii spun ca le depasesc de cateva ori pe cele terestre. Întrebarea care se pune: noi de ce nu am ştiut până acum?

Despre cei platiti de catre profitorii locali si internationali sa dezinformeze si sa spuna ca cifrele nu sunt reale, in ciuda calculelor si estimarilor facute de expertii din domeniu, nu are rost sa vorbim aici caci asta e jobul lor sa dezinformeze, si sa castige bani murdari din asta. Cert este ca profitorii locali si internationali au intrat in trepidatie. Speriati ca milioane de romani au aflat care e valoarea reala a bogatiilor din subsolul Romaniei, ei s-au si grabit sa comande articole defaimatoare in legatura cu aceste dezvaluiri in cotidianele centrale din Romania.. Obscuri de peste Ocean s-au si apucat sa scrie la comanda ca totul este o minciuna. Aceste articole mincinoase sunt apoi propagate de cine trebuie ca sa apara in cotidianele cu cel mai mare tiraj din Romania. In realitate jefuitorii care-i comanda vor sa ne faca sa credem ca ne fac un bine luandu-ne pe nimic resursele minerale „pentru ca ele sunt si asa secatuite”. E plina presa centrala si locala de astfel de articole platite si comandate, prin care se-ncearca discreditarea si dupa moarte a lui Nicolae Ceausescu. De fapt, nu a lui Nicolae Ceausesu ci spaima lor e ca nu cumva, vazand si intelegand exemplu lui Ceausescu, romanii sa se trezeasca, sa afle in ce hal au fost jefuiti si sa-i goneasca odata pentru totdeauna pe acesti jefuitori internationali si locali.

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! – Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi

1975 – 1989 Ceausescu utiliza aurul si metalele rare in industriile romanesti de inalta tehnologie

În acei ani, aplicaţiile de larg consum ale tehnologiei utilizate de americani şi sovietici la programele lor cosmice Apollo şi Soiuz abia începeau să apară pe piaţă. Video playerele/recorderele, camerele de filmare video, calculatoarele şi telefonia mobilă, au la bază microprocesoarele la fabricaţia cărora materia primă sunt metalele rare aflate din abundenţă, alături de aur în zăcămintele din Munţii Apuseni (minele Roşia Montană, Almaş, Baia de Arieş, Bucium, Brad şi Săcărâmb).

După 1990 au apărut o mulţime de producători europeni de telefonie mobilă precum Nokia care au fost nevoiţi să importe aceste metale rare din Africa Centrală şi Australia, deşi România era mai aproape. Boom-ul producţiei la nivel mondial de calculatoare şi telefoane mobile s-a produs după 1990, când în România avusese deja loc scurt-circuitul din decembrie 1989.

Chiar şi aşa, Ceauşescu prevăzuse această dezvoltare şi construise împreună cu concernul american Texas Instruments, o întreagă platformă industrială dedicată electronicii, numită IPRS Băneasa, lăsând-o moştenire românilor. Care cu o minimă investiție , ar fi permis României să producă şi să deţină calculatore, telefoane mobile, reţele proprii de internet şi de telefonie. Numai că imediat după 1990, IPRS a fost dezmembrată cu bună ştiinţă pentru a fi transformată în investiţie imobiliară.

1990 – 2005 „Geologii”, „Hidrologii” si „Economistii” dezastrului Romaniei de dupa 1990, Iliescu, Predoiu, Stolojan si Constantinescu si-au batut joc de avutia tarii – mii de fabrici au dat faliment

Să nu fi ştiut aceste lucruri cel care conduce „de facto” SIE, generalul Silviu Predoiu, absolvent al facultăţii de Geologie care a lucrat ca inginer geolog la ICE Geomin (1984-1985) și la Întreprinderea de Metale Rare din București –IMRB (1985-1990), îndeplinind din 1987 funcţia de CI-st al IMRB?

Să nu fi ştiut aceste lucruri preşedintele-geolog Emil Constantinescu, cel care a avut revelaţia nerentabilităţii mineritului în România, închizând jumătate din exploatările miniere?

Să nu-i fi spus măcar şeful cancelariei sale prezidenţiale, Dorin Marian şi el geolog de meserie?

Să nu fi ştiut nici măcar premierii Teodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu, proveniţi din Consiliul Planificării economice de dinainte de 1989? Şi nici Ion Iliescu fost membru CPEx al PCR? Pe baza estimărilor specialiştilor săi, Ceauşescu şi-a făcut un plan de extracţie masivă până în anul 2040, astfel încât banca pentru investiţii în ţările în curs de dezvoltare, să beneficieze de un flux neîntrerupt de finanţare, acoperit în aur.

1989 – Aurul si metalele rare extrase de Ceausescu si valorificate in industria romaneasca produceau 8 miliarde de euro pe an

Aşadar, Ceauşescu intenţiona ca în decurs de o jumătate de secol să extragă la greu aur şi metale rare româneşti, care să-i asigure un fond anual de cel puţin 8 miliarde USD pe care România să-l ruleze prin intermediul BRCE (care avea ea însăşi un capital de peste 10 miliarde USD), investindu-l în construcţia de obiective economice şi de infrastructură în afara graniţelor, cu proiecte concepute de arhitecţii români, cu mână de lucru constituită din muncitori şi ingineri români şi cu utilaje şi maşini proiectate şi produse în România.

Unde? În primul rând în China şi în statele prietene acesteia din Asia de Sud-Est, în Iran şi în statele musulmane aliate acestuia din Africa şi Orientul Apropiat şi pe cont propriu în America de Sud. Adică exact ceea ce face China acum cu Victor Ponta şi Traian Băsescu care stau cu mâna întinsă la cerşit pentru posibile investiţii de 8 miliarde de euro.

Marturia lui Stefan Andrei – despre Banca Mondiala pe care Ceausescu vroia s-o faca cu Arabii, Iranul, China, Libia si alte tari in curs de dezvoltare

Avem marturia istorica, facuta dupa anii ’90, de Stefan Andrei – Ministrul de Externe al lui Nicolae Ceausescu, care a povestit despre aceasta initiativa a lui Nicolae Ceausescu si despre negocierile pe care le-a purtat Romania cu China, Iranul, Egiptul, Libia, Iugoslavia, Tarile Golfului si alte tari in curs de dezvoltare pentru crearea unei Banci Mondiale a Tarilor in Curs de Dezvoltare.

S-a spus, de asemenea, că una dintre cauzele execuţiei Ceauşeştilor ţinea de răzbunarea cercurilor financiare internaţionale. Ceauşescu plănuia fondarea unei bănci mondiale, la Bucureşti, cu credite mici pentru ţările în curs de dezvoltare. O lovitură grea ar fi fost aceasta pentru marii bancheri.

Întrebat cât adevăr se află în aceste ipoteze, Ştefan Andrei a relatat următoarele: „Când am fost în Kuweit, conducătorul Kuweitului i-a spus lui Ceauşescu: «Poate facem împreună o bancă». «Da, ar trebui să facem o bancă, a zis Ceauşescu, dar să fie o bancă mai altfel, să mai fie şi cu alţii, nu doar între România-Kuweit». Iar şeicul Kuweitului a promis că va aduce şi alte ţări arabe, inclusiv Arabia Saudită.

„Ce-a mai discutat Ceauşescu în 1989, nu ştiu (n.red. in 1989 Stefan Andrei nu a mai fost implicat in deciziile lui Ceausescu). Dar în Kuweit, atunci, Ceauşescu a spus: «Da, să facem una cu o dobândă foarte redusă, să fie numai pentru ţări în curs de dez­voltare şi să fie numai pentru dezvoltare, nu pentru consum». Iar şeicul a găsit foarte bună ideea aceasta de a veni în ajutorul ţărilor în curs de dezvoltare”.

Desigur, admite Ştefan Andrei, proiectul era periculos. „Este un fapt că poziţia lui Ceauşescu faţă de FMI, faţă de BIRD şi, în general, faţă de capitalul financiar a trezit nemulţumirea cercurilor financiare, a explicat interlocutorul. Dacă toa­te ţările n-ar mai lua credite, băncile ar muri. Lecţia României de a renunţa la FMI, la BIRD după ce ei ne-au primit în 1972… Nu întâmplător, când noi am luat poziţie faţă de FMI, faţă de BIRD şi faţă de capitalul financiar, în general, în «Wall Street Journal» a apărut un articol în care se spunea că Nicolae Ceauşescu a topit Bibliile să le facă hârtie igienică. La câteva zile după poziţia noastră” – a mai povestit Stefan Andrei.

In ciuda acestei marturii, a unui martor direct implicat in acele negocieri, detractorii lui Ceausescu, incearca sa minta si sa ne spuna ca aceasta initiativa nu a existat.

Trebuie să recunoaștem că acest plan, conceput de mintea nu prea şcolită a lui Ceauşescu, un om neobişnuit de patriot pentru poporul lipsit de recunoştinţă, din mijlocul căruia s-a ridicat, era genial. Şi poate fi numit Testamentul lui Ceauşescu. Interesant ar fi să urmărim ce s-a întâmplat cu „comoara” respectivă, după asasinarea lui Ceauşescu.

1990 – 2005 Sistemul bancar romanesc destructurat jefuit si vandut strainilor. Jaful de la Bancorex facut sub privirea ingaduitoare a lui Isarescu

BRCE, care după revoluţie şi-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în 1999, după ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenită din falşi dizidenţi şi chiar suspecţi de terorismul practicat după Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989.

2006 – Privatizarea BCR facuta tot pentru straini

Sub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbţie în Banca Comerciala Romana (BCR) şi la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR împreună cu premierul Tăriceanu a obligat poporul român să plătească suma de 3,75 miliarde euro către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre avute de Bancorex.

Cum din privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de plătit acestora încă 1,5 miliarde euro. Dacă prin absurd la conducerea României ar fi nimerit din greşeală vreun om cât de cât patriot ca Ceauşescu şi i-ar fi trăsnit prin cap să aplice Testamentul lui Ceauşescu, i-ar fi fost imposibil, căci îi lipsea una din rotiţele mecanismului conceput de el, banca românească.

1991 – 2015 Isarescu cel care a distrus sistemul bancar romanesc, cel care a oprit productia interna de aur si cel care a instrainat aurul tarii in anii 1999 – 2000

Din septembrie 1990 şi până azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Băncii Naționale a României a fost Mugur Isărescu. Cel care a fost până în decembrie 1989 cercetător la Institutul de Economie Mondială, obținând titlul de doctor în economie, ca urmare a participării la cursuri organizate în SUA.

În perioada ianuarie–septembrie 1990, Isărescu a funcţionat ca reprezentant comercial al ambasadei României la Washington. În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele internaţionale.

Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale. România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul românesc.

2002 – 2013 Isarescu a mutat rezerva de aur a Romaniei in afara tarii

Doar o întâmplare a făcut ca într-o conferinţă de presă a PRM să fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania.

În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de Ceauşescu României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor, lipsind astfel România de a doua rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu.

1999 – Berceanu a dat licenta de exploatare a aurului la straini prin Franck Timis

Pentru a desăvârşi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenţa de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş.

1999 – 2015 – Statul roman de azi nu a mai scos nici un gram de aur, ci a dat tot aurul la straini

De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt 8 firme străine licenţe de explorare şi exploatare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni. Fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu.

Legea minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%. Aşadar şi ultima rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu pentru supravieţuirea României a fost deja vândută.

(sursa : http://inforor.com/)

Ceausescu se-ntoarce in mormant. El a lasat tara fara datorii iar Datoria Romaniei a crescut in doar 25 de ani de la ZERO la peste 100 de miliarde de euro. Numai intre anii 1998-2012 datoria Romaniei a crescut de peste 9 ori. Graficul de mai jos merge doar pana in 2012. Dar la sfasitul lui 2014, datoria Romaniei depasise demult 100 de miliarde de euro. Si asta fara ca vreo investitie majora sa fie facuta in Romania, in ultimii 25 de ani, de catre guvernantii tradatori de tara

CEREM NATIONALIZAREA TUTUROR RESURSELOR NATURALE ALE ROMANIEI ! – Initiativa Legislativa care are nevoie de 500.000 de semnaturi – Semneaza si tu !

ANEXA: Inginerul Apostol Doru – prezinta calculul celor 6.300 de miliarde de dolari de la Rosia Montana

Mare Atentie ! Speriati de aflarea adevarului, detractorii internationali si locali au si comandat articole de dezinformare in presa de mare tiraj de la noi. Aceste articole sunt comandate si scrise la ordin si va prezinta CIFRE FALSE ca sa va faca sa credeti ca Romania nu poseda aceste bogatii

VA RUGAM COMPARATI CIFRELE Inginerului Apostol Doru de mai jos cu cele mincinoase prezentate de colportorii si dezinformatorii platiti sa faca asta …Cifrele mincinoase ale dezinformatorilor le gasiti aici VA RUGAM sa le comparati cu cele de mai jos si sa vedeti cum acesti indivizi fara scrupule incearca sa va minta si sa va dezinformeze in fata.

Roşia Montană – o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolar

Studiul meu va fi un amalgam de simbolistică, cifre exacte, întrebări şi semnale de alarmă, fiind în acelaşi timp şi un denunţ penal adresat autorităţilor statului.

Roşia Montană este o bibliotecă. Iar o bibliotecă are 3 preţuri:

Preţul hârtiei din care sunt făcute cărţile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii. „Puţin, foarte puţin”, aşa se spunea într-o reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărţi de istorie, de economie, de ştiinţă, de filosofie, de bune maniere…

Preţul de achiziţie al cărţilor. Cine a cumpărat vreodată o carte, ştie că acestea nu sunt ieftine.  Iar ca să-ţi faci o bibliotecă, efortul financiar este considerabil.

Cunoştinţele conţinute. Oricine are o bibliotecă acasă, ştie că nu a citit toate cărţile pe care şi le-a cumpărat. Şi aici nu este vorba despre faptul că nu aţi reusit să memoraţi un dicţionar sau vreo enciclopedie. Cartea se citeşte pentru informaţie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepreţuit, este de sorginte divină. Cărţile sunt izvor de cunoaştere, iar suma lor, biblioteca, ne formează ca oameni, şi este izvor pentru alte cărti.

Deci ce facem cu biblioteca Roşia Montană?

O dăm la „fier vechi”, aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii, resursele naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?

O preţuim pentru că o avem şi o valorificăm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred că este motivant să te gândeşti la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. Ştiti cum se scrie în cifre? Sau cât înseamnă? Să vă ajut: 6.300 miliarde de dolari (şasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu că ştiaţi.

O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doar taxe pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.

De ce 6,3 trilioane de dolari?

Pentru că în multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roşia Montană se menţionează şi cantităţile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susţinute de inginerul geolog şef Aurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare şi alte date de identificare.

Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferenţiate pe culori, după cum urmează:

– culoare roşie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;

– culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;

– culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se ştie că însoţesc minereurile de aur şi argint.

Folosesc noţiunea de elemente deoarece este ştiut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziţionale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide şi actinide.

Vă prezint şi tabelul cu buletinul de analiză din care am extras elementele ce vor fi evidenţiate cu culoarea galbenă.

Chimismul apei limpezite (cu steril detoxificate)

Proba(2) TN001 Standard Proba(2) TN001 Standard
RM1 RM2 RM3 RM1 RM2 RM3
Cianuri totale(3) 1,13 5,09 3,29 0,1 Mangan 0,3 0,8 ‹ 0,1 1
Cianura slab disociabila(3) 0,37 0,77 0,22 Molibden 0,4 0,3 0,4
Thlocianat 70 69 91 Sodiu 725 900 705
Cianat 390 390 350 Niobiu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1
Tiosaruri ‹ 2 ‹ 2 2,50 Neodim ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01
Amoniac 6,6 7,3 25 2 Nichel 0,20 0,40 0,20 0,5
Aur 0,0085 0,043 0,0165 Fosfor ‹ 1 ‹ 0,5 ‹ 1
Argint ‹ 0,05 ‹ 0,05 ‹ 0,05 0,1 Plumb ‹ 1 ‹ 1 ‹ 1 0,2
Aluminiu ‹ 0,2 0,2 0,20 5 Praseodim ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005
Arsenic 0,30 ‹ 0,2 0,20 0,1 Rubidiu 0,35 0,35 0,50
Bor 0,20 0,2 0,40 Sulf 660 1.030 962
Bariu ‹ 0,05 ‹ 0,05 ‹ 0,05 Sulfat(1) 1.980 3.090 2.886 600
Beriliu ‹ 0,02 ‹ 0,05 ‹ 0,02 Antimoniu 0 0,28 0,06
Bismut ‹ 0,02 ‹ 0,02 ‹ 0,02 Scandiu ‹ 0,5 ‹ 0,1 ‹ 0,5
Calciu 401 675 707 300 Seleniu ‹ 5 ‹ 5 ‹ 5 0,1
Cadmiu ‹ 0,5 ‹ 0,1 ‹ 0,5 0,2 Silicon 8 6 8
Ceriu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 Samariu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01
Cobalt 0,40 0,40 0,80 1 Staniu ‹ 0,2 ‹ 0,2 ‹ 0,2
Crom ‹ 0,2 ‹ 0,2 ‹ 0,2 1 Strontiu 1,4 2,1 2,1
Cesiu ‹ 0,02 ‹ 0,02 ‹ 0,02 Tantal ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005
Cupru 0,10 0,10 0,10 0,1 Terbiu ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005
Disprosiu ‹ 0,01 ‹ 0,05 ‹ 0,01 Telur ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1
Erbiu ‹ 0,01 ‹ 0,05 ‹ 0,01 Toriu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01
Europiu ‹ 0,002 ‹ 0,05 ‹ 0,002 Titan ‹ 0,2 ‹ 0,2 ‹ 0,2
Fier 0,20 1,4 1,0 5 Taliu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,03
Galiu ‹ 0,2 ‹ 0,1 ‹ 0,2 Tuliu ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005
Gadoliniu ‹ 0,05 ‹ 0,05 ‹ 0,05 Uraniu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01
Germaniu ‹ 0,5 ‹ 1 ‹ 0,5 Vanadiu ‹ 0,5 ‹ 0,5 ‹ 0,5
Hafniu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 Wolfram ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1
Mercur ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 0,05 Ytriu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01
Potasiu 142 136 132 Yterbiu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01
Lantan ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 Zinc ‹ 0,2 ‹ 0,1 ‹ 0,2 0,5
Litiu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 Zirconiu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1
Magneziu 5,4 14,4 8,2 100
Nota: (1) Calculat pe baza presupunerii că sulful total este sulfat.Unităţi în mg/lRezultatele sunt în condiţii de laborator şi pot să nu fie la fel în practică.

‹ Indică nedetectabil în limitele metodei de testare.

Tabelul 1

Pentru preţurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care tranzacţionează unele dintre ele, oprindu-mă lahttp://www.chemicool.com/ . Trebuie făcută precizarea că acestea sunt nişte preţuri orientative, medii, ele suferind o fluctuaţie în sus sau în jos pe bursă, în funcţie de cerere şi ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub formă de oxizi, săruri sau alte forme de prezentare sau paletizare şi transport, ştiut fiind faptul că o puritate scăzută înseamnă şi un preţ scăzut. Dar aceasta este o altă discuţie care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode şi cantităţi de livrare, în funcţie de standarde şi de cerinţele specifice clienţilor şi ofertanţilor, de posibilităţile de rafinare, cantităţi şi multe alte criterii. De asemenea, contează starea aproape pură, deoarece are preţul cel mai ridicat şi mai aproape de realitate, ştiut fiind faptul că de pildă, lemnul în picioare în pădure are un preţ, iar cel prelucrat sub formă de cherestea are alt preţ. Bineînţeles că dacă se prezintă şi sub formă de mobilă, preţul acestuia creşte mult mai mult.

Nr. crt. Număr atomic Element Simbol chimic Pret USD / 100 grame Pret USD / 1 gram Cantitate per tona minereu Valoare element per tona minereu
1 3 Litiu Li 27 0,27
2 4 Beriliu Be 748 7,48
3 21 Scandiu Sc 1.400 14
4 22 Titan Ti 661 6,61 1.000 6.610
5 23 Vanadiu V 220 2,20 2.500 5.500
6 24 Crom Cr 32 0,32 50 16
7 27 Cobalt Co 21 0,21 30 6,30
8 28 Nichel Ni 7,7 0,07 30 2,31
9 31 Galiu Ga 220 2,20 300 660
10 32 Germaniu Ge 360 3,60 20 72
11 33 Arsen As 320 3,20 5.000 16.000
12 34 Seleniu Se 61 0,61
13 37 Rubidiu Rb 1.200 12
14 38 Strontiu Sr 100 1
15 39 Ytriu Y 430 4,30
16 40 Zirconiu Zr 157 1,57
17 41 Niobiu Nb 18 0,18
18 42 Molibden Mo 44 0,44 10 4,40
19 44 Rutheniu Ru 1.400 14
20 45 Rhodiu Rh 13.000 130
21 46 Paladiu Pd 5.833 58,33
22 47 Argint Ag 120 1,20 10 12
23 48 Cadmiu Cd 46 0,46
24 55 Cesiu Cs 1.100 11
25 57 Lantan La 800 8
26 58 Ceriu Ce 380 3,80
27 59 Praseodim Pr 470 4,70
28 60 Neodim Nd 420 4,20
29 62 Samariu Sm 360 3,60
30 63 Europiu Eu 135.000 1.350
31 64 Gadoliniu Gd 450 4,50
32 65 Terbiu Tb 4.040 50,40
33 66 Disprosiu Dy 450 4,50
34 68 Erbiu Er 540 5,40
35 69 Tuliu Tm 7.000 70
36 70 Yterbiu Yb 1.400 14
37 72 Hafniu Hf 120 1,20
38 73 Tantal Ta 450 4,50
39 76 Osmiu Os 7.700 77
40 77 Iridiu Ir 4.200 42
41 78 Platina Pt 13.000 130
42 79 Aur Au 5.540 55,40 1,5 83,10
43 80 Mercur Hg 48 0,48
44 81 Taliu Tl 48 0,48
45 83 Bismut Bi 39 0,39 20 7,80
46 90 Thoriu Th
47 92 Uraniu U
TOTAL 28.973,91 USD / tona minereu
TOTAL lipsesc date despre concentraţie sau preţuri (thoriu, uraniu)
TOTAL lipsesc date despre prezenţă şi concentraţie

Tabelul 2

Surpriză? Sunt elemente de care nu ştiaţi? Şi eu am păţit chestia asta şi a trebuit să le verific în Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. Şi pentru mai multă claritate, am întocmit un tabel cu utilizări ale acestor elemente. În paranteză fie spus, senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este vorba despre „48 de metale grele”, fără a preciza care sunt acestea.

Element Utilizari
Litiu – aliaje de lagăre (împreună cu sodiul și calciul)- dezoxidant, desulfurizant și degazant pentru cupru– prepararea tritiului 3H, intră în compoziţia agenţilor de răcire din reactoarele nucleare

baterii și acumulatori electrici

– lubrifianţi pentru temperaturi înalte

Beriliu – transparenţa la raze X îl recomandă pentru fabricarea ferestrelor şi a tuburilor pentru radiaţii X- în industria aerospaţială pentru sateliţi şi vehicule spaţiale- în reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau reflector pentru neutroni

– aliaje speciale de Cu pentru scule, proiectile

Scandiu – aliaje de aluminiu-scandiu pentru componente din industria aerospaţiala, echipamente sportive şi de pescuit- în rafinarea petrolului (izotopul 45Sc ca agent de urmărire)- ca îngrăşământ
Titan – aliaje de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice şi uşoare în industria aerospaţiala (motoare cu reacţie, proiectile, nave spaţiale)- costume de scafandru autonome pentru adâncimi mari- uz militar

– procese industriale (chimie şi petro-chimie, uzine de desalinizare, hârtie)

– medicină (proteze şi implanturi ortopedice şi dentare, instrumentar)

– bijuterii, telefoane mobile, automobile, industria agro-alimentară

– pigment TiO2 pentru vopsea albă

Vanadiu – aliaje de oţel şi titan pentru scule de mare viteză, motoare de avion, aeronautică- aliaje cu galiu pentru magneţi şi superconductori- catalizator pentru anumite reacţii chimice
Crom – îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului la coroziune, duritate şi rezistenţa la rupere- galvanizare, catalizator pentru anumite reacţii chimice, coloranţi, colorarea verzuie a sticlei, detergenţi
Cobalt – izotopul radioactiv60Co este utilizat la radioterapia cu raze gamma- îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului, componente pentru aeronautică şi motoare, galvanizare- pigmenţi albastru şi galben pentru colorarea ceramicii şi a sticlei

– aliaje cu Samariu pentru magneţi permanenţi

Nichel – aliaje de oţel inoxidabile- baterii NiCd şi acumulatori Ni-MH- magneţi permanenţi
Galiu – termometre medicale (din cauza toxicităţii mercurului)- spectacole de ”magicieni” (linguri care se topesc în palmă)- semiconductori, leduri şi diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi
Germaniu – semiconductori, tranzistori şi circuite integrate- spectroscopie şi detecţie infraroşie- catalizatori şi aliaje
Arsen – semiconductori, leduri şi diode laser, fotoconductori- ignifugarea lemnului, insecticide, tăbăcărie- măreşte duritatea aliajelor, muniţia de vânătoare (plumbul pentru alice)

– pirotehnie (focuri albe – indian), coloranţi (galben regal pentru vopsele de ulei)

Seleniu – catalizator pentru multe reacţii chimice- industria sticlei, pentru decolorarea ei sau colorarea în roşu- celule solare şi fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea curentului electric, copiatoare, luxmetre, explozibili

– îmbunătăţeşte lucrabilitatea aliajelor de Cu şi oţel

– şampoane anti-mătreaţă

– medicamente pentru creştere şi disfuncţii reproducătoare

Rubidiu – fotocelule, tehnica vacuumului- artificii (culoare roşie)- sticlărie şi ceramică

– datarea rocilor cu 87Ru

Strontiu – pirotehnie (culoare roşu aprins) şi rachete de semnalizare- ceasuri atomice- producerea tuburilor catodice pentru televiziunea color

– pasta de dinţi, terapia cancerului cu 90Sr care este radioactiv

Ytriu – pietre zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto şi video, becuri economice- îmbunătăţeşte duritatea aliajelor de aluminiu şi magneziu- izotopul radioactiv 90Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) se foloseşte la tratarea diferitelor tipuri de cancer

– fabricarea superconductorului YBCO (la – 178 OC)

– filtre pentru microunde, comunicaţii pentru sateliţi

– fabricarea televizoarelor color (culoarea roşie)

– camere de ardere pentru motoarele de rachetă

Zirconiu – stomatologie şi implantologie, bijuterii- moderator pentru reactoarele de fisiune- catalizator în multe reacţii chimice

– în aliaj cu Li se foloseşte pentru absorbţia CO2

Niobiu – obţinerea oţelurilor inoxidabile, criogenice şi refractare- motoare de avion şi echipamente rezistente la temperaturi înalte- obtinerea de superconductori

– bijuterii

Molibden – creşte duritatea şi elasticitatea oţelului, rezistenţa termică şi la coroziune- fabricarea avioanelor şi rachetelor, lubrifianţi pentru temperaturi ridicate- catalizator în industria petrolieră

– fabricarea tranzistoarelor, lampi cu halogeni, medicină nucleară şi lămpi röntgen

Rutheniu – este folosit pentru creşterea durităţii platinei şi paladiului- în aliajele de titan, un adaus de 0,1 % măreşte considerabil rezistenţa la coroziune- un aliaj de Ru-Mo are proprietăţi de supraconductor

– este folosit la contactele electrice din întrerupătoarele de Pt şi Pd

– catalizator pentru multe reacţii chimice

– bijuterii, computere

– izotopul radioactiv106Ru este folosit în tratamentele cu citostatice a bolilor tumorale

Rodiu – element de aliere pentru platină- catalizator pentru anumite reacţii chimice- strat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice şi bijuterii

– contacte electrice

Paladiu – catalizatori pentru automobile şi pentru industria petrolieră- instrumente chirurgicale, contacte electrice, bijuterii, ceasuri- purificarea hidrogenului (absoarbe de până la 900 de ori volumul propriu de hidrogen)
Argint – este folosit în electrotehnică şi electronică- numismatică, bijuterii, industria fotografică, oglinzi- stomatologie, instrumente medicale, proteze, utilizare germicidă
Cadmiu – baterii NiCd- aliaje pentru lagăre- electroplacare

– pigmenţi, televizoare alb-negru şi color

– celule fotovoltaice (împreună cu Te)

Cesiu – izotopul radioactiv133Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri atomice, fiind etalon pentru Sistemul Internaţional de Unităţi la baza definirii etalonului pentru secundă- substanţă de umplutură pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua găurirea din timpul forării- izotopul radioactiv133Ce este folosit în medicină, măsurători şi hidrologie

– generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termică în energie electrică

– aparate pentru recunoaşterea optică a caracterelor, fotomultiplicatori, camere video, materiale fotosensibile, detectoare de radiaţii gama şi raze X, magnetometre, lasere de mare energie, lămpi fluorescente, redresoare cu vapori

– utilizări în biologia moleculară, catalizatori în chimie

– izotopul radioactiv133Ce poate fi folosit în dispozitive de dispersie radiologică (”bombe murdare”) – atenţionare de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică

Lantan – este folosit pentru acumulatorii NiMH utilizaţi la automobilele hibride ( o baterie pentru Toyota Prius necesită aproximativ 10 kg de La)- catalizator în cracarea petrolului- ochelari pentru infraroşu, lentile pentru telescoape
Ceriu – aliaje de aluminiu, amnare, pietre de brichete- catalizatori pentru automobile- medicamente pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor celor arşi şi imunosupresive
Praseodim – este folosit la fabricarea magneţilor permanenţi de mare intensitate pentru motoare şi generatoare electrice folosite la maşinile hibride şi turbine eoliene- este folosit pentru acumulatorii NiMH folosiţi la automobilele hibride- aliaje pentru motoare de avion

– ochelari pentru sudori şi suflătorii de sticlă

– aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă

– pigmenţi pentru sticlă şi emailuri

– stroboscoape

Neodim – magneţi permanenţi pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale, jucării, motoare, turbine eoliene, sisteme audio- lasere pentru tratarea cancerului şi epilare, pentru tăierea şi sudarea oţelurilor- ochelari de protecţie pentru suflătorii de sticlă

– pigmenţi pentru sticlă şi emailuri

– aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă

Samariu – magneţi permanenţi pentru microelectronică, generatoare eoliene, radare- catalizator pentru unele reacţii chimice- lasere cu raze X

– datare radioactivă

– izotopul 149Sm este adăugat în barele de siguranţă din reactoarele nucleare

– izotopul radioactiv153Sm este folosit în tratarea mai multor tipuri de cancer

– superconductori

Europiu – tuburi fluorescente, monitoare- absorbant în reactoarele nucleare- elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
Gadoliniu – îmbunătăţeşte rezistenţa la temperaturi înalte şi la oxidare a oţelurilor- aplicaţii în domeniul microundelor, monitoarelor- substanţe de contrast pentru imagistica de rezonanţă magnetică
Terbiu – monitoare TV şi display-uri pentru smartphone- substanţe de contrast pentru lumina ultravioletă- elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobacnote

– filme pentru înregistrări magneto-optice

– magneţi pentru motoare electrice folosite la maşinile hibride şi generatoare eoliene

– microfoane, fibră optică

Disprosiu – materiale absorbante pentru reactoare nucleare- senzori, microfoane, traductori- fabricarea CD-urilor şi a hard-disk-urilor

– lămpi de mare putere pentru cinematografie

– laseri

Erbiu – bare de control în reactoare nucleare- pigmenţi pentru sticlărie- filtre fotografice absorbante pentru lumina infraroşie

– lasere medicale

Tuliu – surse portabile de raze X- lasere, aliaje speciale cu alte metale rare- elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
Yterbiu – surse portabile de raze X- îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului inoxidabil- laseri

– catalizatori în industria chimică

– detectori seismici

Hafniu – bare de control pentru reactoare nucleare folosite la submarine- lămpi stroboscopice, catozi pentru echipamente electronice- aliaje speciale pentru aplicaţii aerospaţiale, motoare de rachetă

– procesoare pentru computere

Tantal – filamente pentru tuburi vidate- condensatoare şi rezistenţe de mare putere- instrumente şi implanturi chirurgicale şi dentare

– oţeluri refractare

Osmiu – aliaje foarte dure împreună cu alte metale platinice- implanturi cardiace, scanări de amprente, vârfuri de peniţe
Iridiu – fabricarea creuzetelor- aliajele IrPt sunt folosite la confecţionarea termoelementelor- aliajele IrOs sunt folosite la fabricarea vârfurilor de peniţe

– contacte electrice de mare putere

– izotopii radioactivi sunt folosiţi în radioterapia cancerului

Platina – confecţionarea bijuteriilor- echipamente de laborator, medicină dentară- contacte electrice, magneţi permanenţi

– catalizatoare pentru autovehicule şi alte procese din chimie

Aur – bijuterii, numismatică, broderii, coroane dentare- preparate culinare extravagante- scuturi pentru sateliţi, acoperiri pentru vizierele costumelor spaţiale

– microelectronică, tehnică fotografică

– izotopul radioactiv198Au este folosit în tratarea anumitor forme de cancer

Mercur – termometre, barometre, manometre, tensiometre, filtre acusto-optice- cercetări ştiinţifice, stomatologie, electrochimie, amalgame, cosmetică, fungicide- explozibili brizanţi

– pigmenţi, semiconductori

– extragerea aurului, argintului şi a platinei

– lămpi redresoare de curent alternativ, lămpi pentru raze ultraviolete

Taliu – raticide şi insecticide- semiconductori, sticlă optică pentru infraroşii, celule fotovoltaice- detectoare de radiaţie gamma
Bismut – medicină, cosmetică- detectoare şi sisteme de stingere a incendiilor- muniţie
Thoriu – combustibil pentru reactoare nucleare- ThO2 este folosit pentru materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte- lentile şi echipamente ştiinţifice
Uraniu – uraniul sărăcit se foloseşte la blindaje şi proiectile de uraniu sărăcit, ecrane pentru radiaţii, containere de transport pentru materiale radioactive- combustibil pentru reactoare nucleare- bombe nucleare de diferite tipuri

Tabelul 3

În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roşia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Cel puţin aşa reiese din planul exploatării prezentat în tabelul de mai jos.

Planul exploatării miniere pe cariere (milioane tone)
Anul Cariera Cetate Cariera Cîrnic Cariera Orlea Cariera Jig Total
Minereu Steril Minereu Steril Minereu Steril Minereu Steril Minereu Steril
0 1,3 7,0 0,3 0,1 1,6 7,1
1 4,2 6,1 15,0 7,2 19,2 14,5
2 3,2 6,2 17,2 8,5 20,4 14,6
3 5,0 6,4 13,5 10,1 18,5 16,5
4 11,0 9,9 4,9 9,2 15,9 19,1
5 0,5 0,2 15,3 19,0 15,8 19,2
6 14,5 20,5 14,5 20,5
7 13,1 21,9 13,1 21,9
8 1,0 6,0 5,3 7,1 4,1 2,2 3,2 6,3 13,5 21,5
9 1,5 6,3 11,1 16,2 12,5 22,5
10 2,7 15,2 3,5 2,1 3,4 0,3 4,3 3,6 13,9 21,1
11 11,9 15,3 0,2 5,9 0,8 0,8 12,9 22,1
12 2,3 2,9 13,1 14,1 15,4 17,0
13 4,1 3,3 11,4 4,3 15,6 7,6
14 15,1 16,2 15,1 16,2
Total 63,9 102,0 113,6 121,9 32,2 26,8 8,3 10,7 218,0 261,5
Notă: Valorile totale sunt rotunjite.

Tabelul 4

Sunt prezentate şi date estimative privind cantităţile de aur şi argint. Bineînţeles, aici nu sunt incluse situaţiile în care se vor găsi filoane de aur şi argint, care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantităţile de aur şi argint obţinute.

Rezerve exploatabile
Zăcământ Minereu (milioane tone) Conţinuturi de metal Metal recuperabil Raportsteril:util
Aug/t Agg/t Aut Agt
Cetate 63,9 1,49 5,66 95,1 361,7 1,60
Cîrnic 113,6 1,62 9,74 184,0 1106,5 1,07
Orlea 32,2 1,18 2,23 38,0 71,8 0,83
Jig 8,3 1,62 10,65 13,4 88,4 1,29
Total 218,0 1,52 7,47 330,5 1628,4 1,20

Tabelul 5

Şi acum să facem o scurtă recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat. În tabelul 2, valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului şi a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Bineînţeles, vor fi unii care vor spune că nu am menţionat nimic despre costurile de extracţie, de prelucrare, carburanţi, energie electrică, costul cianurilor şi al explozibililor, salarii şi tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor şi valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1. Adică din acei 6 dolari, statul roman va plăti costurile necesare mentenantei exploatării dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectaţi de cianurile folosite şi metalele grele rezultate etc.

Dar să nu mă pierd într-o dizertaţie inutilă (pentru moment). Având valoarea unei tone de minereu şi ştiind cantităţile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:

28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone  = 6.316.312,38 milioane USD

sau = 6.316,312 miliarde USD

sau = 6,316 trilioane USD

Uimire! Înseamnă că proiectul Roşia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! Şi asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor evidenţiate pe fond galben (Tabelul 1) şi nici pe cele evidenţiate cu culoare albastră. Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. Şi poate s-ar dubla sau tripla această valoare. Dar eu nu pot decât să fac speculaţii. În schimb, aş prefera să pun întrebări.

Cum mi-aş proteja această imensă sumă de bani? La această valoare, aproape că nu ar mai conta costurile de exploatare, salarii, redevenţe, taxe, carburanţi, energie electrică, şpăgi, promovare în media şi acţiuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacă ar fi cea asumată prin proiect sau accidentală. Este ca şi cum aş face o simplă operaţie matematică: cât înseamnă un infinit împărţit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împărţit la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru că de atât timp ar avea nevoie un om ca să câştige aceasta sumă, indiferent de pregătire, loc de muncă sau naţionalitate. În valoare absolută, nu ar conta dacă eşti miner român la Roşia Montană sau broker american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieţi, iar celălalt doar de o sută de mii. Şi nu încercaţi să faceţi calculele, pentru că am ales aleator numărul de vieţi. Aş putea să le schimb între ele şi tot nu ar conta, pentru că în timp ce minerul doar munceşte şi câştigă, celălalt poate să mai şi piardă într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.

Am adus aminte de şpăgi şi acţiuni de lobby? Cu banii aceştia aş putea cumpăra orice guvern, aş putea cumpăra o majoritate dintre parlamentari (indiferent cărui partid aparţin) care să-mi creeze un cadru legislativ favorabil. Aş putea cumpăra oricâţi consilieri locali sau gazetari şi orice om s-ar putea intersecta cu interesele mele şi m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aş putea cumpăra oricât timp de emisie aş dori la orice televiziune sau radio şi oricât spaţiu publicitar în orice spaţiu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între 2 şi 4 miliarde de dolari.

Dar eu aş face altceva cu banii aceştia. Pentru că eu sunt român şi patriot. Cu banii aceştia cred că ne-am putea permite ca ţară (din punct de vedere financiar şi tehnologic) să ne exploatăm singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se găsesc în minereurile de la Roşia Montană. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite (din punct de vedere financiar dar nu şi tehnologic) o Staţie Spaţială Românească, o bază permanentă pe Lună şi una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare şi dezvoltare. Şi tot ne-ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite câteva mii de kilometri de autostradă (din punct de vedere financiar şi tehnologic) şi asfaltarea tuturor şoselelor şi străzilor din ţară, cu tot cu spăgile aferente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare naţionale (şi din punct de vedere financiar dar şi tehnologic). Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât să nu mai fie nevoie să ne cumpărăm aspirină şi pansament la intrarea în spital, să nu mai fie nevoie să dăm şpagă doctorilor, iar ei să nu mai fie nevoiţi să o ia. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite să ne reparăm şcolile, să le dotăm laboratoarele, să ne plătim profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face Roşia Montană Valley, aşa cum americanii au Sillicon Valley. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi aş mai putea continua lista cu nişte pensii decente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi s-ar crea sute de mii de locuri de muncă. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Aştept propuneri pentru modalităţi de cheltuire a altor sume de bani. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.

(..)

Dar în situaţia în care valoarea proiectului Roşia Montană este de cel puţin 6.300 miliarde de dolari s-ar putea spune că ”viitorul sună bine”. Dacă facem raportul între această sumă şi populaţia României de 20.121.641 persoane (conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011) rezultă o valoare de aproximativ 313.000 USD/persoană. E drept că această valoare s-ar raporta la durata de exploatare, dar tot nu e o sumă de neglijat.

Întrebarea evidentă este de ce nu exploatăm noi ca ţară aceste bogăţii fabuloase? De ce trebuie să fim slugi în loc să fim stăpâni? În situaţia în care ne vom exploata noi aceste rezerve am putea să aducem în economie cel puţin 10 miliarde de dolari anual pentru următoarele sute de ani. Dar asta înseamnă că trebuie să naţionalizăm aceste rezerve în interesul statului român.

fluierul.ro

Urmariti va rog si:

Cititi cu mare atentie si luati seama!!! Material complet despre distrugerea Romaniei dupa 1989

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Despre felul in care a fost si este deposedata Romania de catre imensele sale bogatii naturale&8221;

  1. Iata motivele pentru care SUA si Israel , au pus labele pe Romania , cu ajutorul lepadaturilor din guvernele de pana acum si cu presedintii , cei trei mari tampiti si ticalosi .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s