Urmariti va rog si:
Alte rugaciuni orodoxe frumoase si folositoare, puteti citi sau asculta la categoria: Rugaciuni.
Verdingkinder înseamnă “copil care nu valorează nimic”, adică un copil care e mort social. Aşa au fost denumiţi oamenii între 0 şi 18 ani care au fost răpiţi de statul elveţian din familiile lor şi trimişi în ferme agricole sau în alte instituţii pentru a munci forţat. Această practică a fost esenţială acumulării de capital de către clasa de mijloc capitalistă, cu ajutorul statului iar ţinta ei structurală era distrugerea oricărei forme de asistenţă socială. Această politică este azi reprodusă în politica de răpire legală a copiilor imigranţilor din familiile lor şi deportarea părinţilor – acesta fiind “secretul” atât de lăudatei economii elveţiene.
“David Gogniat a auzit două bătăi în uşă. Erau doi poliţişti: “I-am auzit ţipând şi mi-am dat seama că s-a întâmplat ceva. M-am dus să văd ce: mama mea îi împinsese pe scări pe cei doi poliţişti.”
“Apoi a fugit în camera mea şi a trântit uşa. În ziua următoare, au venit 3 poliţişti. Unul a ţinut-o pe mama şi ceilalţi doi m-am luat pe mine.”
Când avea 8 ani, David a fost răpit de poliţie şi dus la o fermă.
În primii ani de viaţă el, fratele său mai mare şi surorile lor au trăit singuri cu mama lor. Erau săraci, dar copilăria lor era fericită… până într-o zi. În 1946, când a venit de la şcoală, a văzut că fratele şi surorile sale dispăruseră de acasă.
După un an, a dispărut şi el. A fost dus la o fermă. În fiecare zi era trezit la 6:00. Muncea înainte să se ducă la şcoală şi după ce se întorcea de la şcoală. Muncea până după orele 22:00. Acest om, care impune fizic, arată atât de vulnerabil la 70 de ani când îşi aminteşte câtă bătaie a mâncat şi la ce violenţe a fost supus de bărbatul care l-a “adoptat” cu forţa. „L-aş descrie ca pe un tiran… Îmi era frică de el. Era foarte irascibil şi mă lovea mereu din te miri ce,” spune David.
Odată, când mai crescuse, îşi aminteşte că a izbucnit, l-a apucat pe „tatăl” său adoptiv său de gât, l-a lipit de perete şi era cât pe ce să-l lovească. Bărbatul l-a ameninţat: “Dacă mă loveşti, o să te închid în spitalul de psihiatrie.” David s-a oprit.”
„Faptul că mama a organizat răpirea propriilor ei copii şi i-a luat la Berna arată cât de mult s-a luptat toată viaţa cu autorităţile,” spune Gogniat. Când mama lui a murit, a făcut o descoperire şocantă. A găsit hârtii care arătau că le trimitea bani “familiilor adoptive” pentru cheltuielile celor 4 copii care fuseseră luaţi cu forţa de la ea pentru a munci ca sclavi pentru aceste familii.”
Gogniat, fratele său şi cele două surori erau “copii luaţi pe contract”- verdingkinder.
Istoricul Loretta Seglias spune că “motivele economice” erau cele care determinau de cele mai multe ori răpirea copiilor din familii pentru a putea fi puşi să muncească forţat, ca sclavi, în agricultură, dar, şi mai important, erau furaţi doar copii săraci.
“Până la al doilea război mondial, Elveţia nu era o ţară bogată, şi mulţi oameni trăiau în sărăcie.” Agricultura nu era mecanizată, aşa că fermierii au cerut sclavi – oameni obligaţi să muncească fără a fi plătiţi, fiind conştienţi că pentru a nu muri nu puteau refuza.
Fermele aveau nevoie de oameni care să poată munci cu braţele lor, dar era mai greu ca adulţii să fie răpiţi şi constrânşi, aşa că au cerut minori.
Ţinteau în special copiii săracilor. Statul a inventat pretexte – religioase şi morale – pentru a putea răpi minorii din familiile sărace şi a-i da cu forţa în sclavie viitorilor stăpâni, numiţi în acte “părinţi adoptivi”.
Dacă un copil rămânea orfan, dacă unul dintre părinţi nu era căsătorit, mai ales dacă erau săraci, comunităţile interveneau şi cereau autorităţilor să ia copiii din acele familii.
“Intenţionat au luat copiii din familiile sărace şi i-au dus în alte familii sau instituţii ca să-i înveţe cu munca astfel încât să se poată întreţine singuri, ca adulţi”, spune Seglias. (sursa) (Adică să nu apeleze niciodată la asistenţa socială.)
„Această politică socială îndreptată împotriva săracilor a fost inginerie socială, spune Seglias, un eufemism care maschează motivul ei economic real şi cumva o face să sune cât se poate de inocent. E una să spui „inginerie socială” şi alta să spui „înrobirea copiilor pentru crearea clasei de mijloc”.
Dar chiar şi ea admite violenţa şi brutalitatea statului în răpirea copiilor: „Dacă părinţii îndrăzneau să se opună, erau pedepsiţi de stat. “Erau aruncaţi în închisoare sau închişi în anumite spitale, unde erau obligaţi să muncească forţat. Erau multe modalităţi de-a-i face pe părinţi să se nu se mai opună răpirii copilului lor.” Naziştii procedau la fel în Europa de Est, pe unii părinţi cărora le răpeau copilul îi omorau.
„În Elveţia,până în 1970, ce nu era considerat moral era pedepsit. Dacă nu te încadrai perfect în normele morale, erai trimis în arest sau erau închis într-un spital de psihiatrie, fără să fi comis vreo crimă sau să fi făcut ceva rău.”
Copii-sclavi scoşi la mezat, sub protecţia poliţiei, chiar şi după 1945
Nu doar că erau răpiţi de stat, dar erau şi vânduţi în pieţe, la fel ca orice animal. Chiar şi în 1946, în piaţa publică din Berna au fost vânduţi 10.000 de copii-sclavi, la fel cum erau vândute orice animale care puteau fi exploatate la munci grele. Luarea în sclavie a copiilor a încetat oficial în anii 1970, dar, chiar şi în 1981, mai existau copii luaţi din familii şi folosiţi ca sclavi-muncitori de către cei din clasa de mijloc.
Imaginile reprezintă vânzarea în public a copiilor sclavi în pieţele din Elveţia
În 1800, Elveţia a adoptat o lege care stabilea dreptul părintelui de a-şi creşte copilul. Dacă unii părinţi nu puteau “respecta” acest drept – adică mureau, divorţau sau erau prea săraci – statul şi comunitatea decideau ca acel copil să fie luat din familia sa naturală cu forţa.
Până la primul război mondial, explică istoricul Marco Leuenberger, doar în cantonul Berna, 10% dintre minorii sub 14 ani erau folosiţi ca sclavi-muncitori la ferme. În Germania aceasta era o practică obişnuită: începând din secolul 19 până în primele decenii ale secolului 20, copiii săraci erau furaţi şi duşi la ferme, în special în Alpi. De obicei erau furaţi iarna. Mulţi nu supravieţuiau transportului şi mureau de epuizare. Cei care supravieţuiau erau duşi în pieţele publice din sate şi vânduţi fermierilor, la fel ca orice marfă.
Urmariti va rog si:
„Lectia de istorie” de Radu Pietreanu
Totul despre distrugerea sistematica a Romaniei, puteti citi la categoria: Distrugerea Romaniei
Îmblânzeşte inimile noastre rele, Născătoare de Dumnezeu, şi stinge necazurile venite de la cei care ne urăsc, şi toată strâmtorarea sufletului nostru dezleag-o, că privind la sfântă icoana ta ne umilim de împreună-pătimirea şi milosârdia ta către noi, şi sărutând rănile tale ne spăimântăm de săgeţile noastre ce te sfâşie. Nu ne lăsa, Maică Preamilostivă, să pierim în împietrirea noastră, că tu eşti cu adevărat îmblânzirea inimilor rele. Amin – doxologia.ro
Alte rugaciuni orodoxe frumoase si folositoare, puteti citi sau asculta la categoria: Rugaciuni.
Parlamentul României a respins, definitiv, proiectul de lege privind “parteneriatele civile”, cu ajutorul majoritații. Totul a inceput prin proiectul de lege care a fost inițiat de deputatul Remus-Florinel Cerne și care propunea legalizarea unei forme de căsătorie civilă, între persoane de același sex.
A fost a doua oară când Parlamentul s-a confruntat cu o astfel de cerere, după cea din 2013, și aceea respinsă.
Remus-Florinel Cernea, a susținut că legea ar fi buna “niciun cetățean nu trebuie să fie discriminat”, iar parteneriatul civil “este o formă de recunoaștere a uniunilor celor care nu se căsătoresc, deopotrivă cupluri formate din persoane de sex diferit sau din persoane de același sex”.
Răspunsul a venit apăsat din partea deputatul Ovidiu-Cristian Iane, fost coleg cu Remus-Florinel Cernea la Partidul Verde. Acesta a afirmat că acest demers ar putea fi folosit drept unealtă pentru alte demersuri privind persoanele de același sex chiar și căsătoriile homosexuale respectiv adopțiile de copii.
“Stimați colegi, faptul că susținem drepturile LGBT – și sunt țări care în Europa susțin aceste drepturi, evident – nu înseamnă neapărat că trebuie să susținem și parteneriatul civil, pentru că până la urmă aceste drepturi și libertăți sunt și în funcție de tipul de societate în care trăim, iar la noi, aici, există o societate care are un alt grad de moralitate, în special religioasă.
Pe de altă parte, în ceea ce privește acest demers, ca să zic așa, ar putea fi precursorul unor alte demersuri la fel de periculoase care creează o societate în care eu nu vreau să-mi cresc copiii. Și apoi ce? Poate să urmeze adopția, ulterior, nu? Poate să urmeze orice altă formă care in alte țări este chiar promovată. Eu nu vreau să trăiesc într-o societate în care un copil să fie, nu știu, să nu aibă înțelesul cuvântului de mamă și tată în adevăratul sens al cuvântului, pe care eu îl cunosc de când sunt mic”, a spus Iane.
Mai mult, acesta afirma că dacă Parlamentul ar fi adoptat propunerea lui Remus Cernea privind definirea definilor ca persoane non-umane, atunci ar fi existat și propunerea de căsătorie între un om și un astfel de animal.
“Și ca să închei, ca să închei, mulțumesc, domnule președinte, dacă am fi trecut, mi-aduc aminte de o altă inițiativă – cu delfinul persoană non-umană, dacă am fi trecut această inițiativă, am fi asistat probabil, și cu acest parteneriat civil, la o căsătorie, în viitorul apropiat, între o persoană de sex oricare și un delfin”, a spus Iane.
Reamintim că la sfârșitul lui noiembrie, în Monitorul Oficial al României a apărut un proiect de lege constituțională ce definește căsătoria ca fiind o uniune liber consimțită între un bărbat și o femeie. Inițiativa constituțională urmărește modificarea articolului 48, alineat 1 din Constituția României. Astfel, din „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”, noul articol constituțional se va transforma în „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.” – interstiri.ro
Urmariti va rog si:
Nemţii s-au săturat de cancelarul Angela Merkel şi de politica CDU privind primirea de imigranţi musulmani. Tot mai mulţi germani se revoltă pe inactivitatea statului german, incapabil să-şi apere cetăţenii de agresiunile imigranţilor musulmani. S-a creat fenomenul miliţiei civile.
Populaţia germană vrea să-şi facă singură dreptate imediat după ce atacurile sexuale de la Koln au ajuns să fie puternic mediatizate. S-a întâmplat şi fenomenul de care le era teamă autorităţilor germane – civilii şi-au pus gând să se organizeze într-o miliţie şi să patruleze străzile pentru a proteja populaţia germană.
În Dusseldorf, peste 3.000 de bărbaţi s-au înscris în această miliţie civilă. Desigur, cu toţii ştim că Germania are nişte antecedente care au marcat istoria secolului XX, şi nu este de mirare că pe fondul unei simpatii tot mai mari a extremei de dreapta, autorităţile încearcă să păstreze spiritele cât mai calme. Dar ce se va întâmpla dacă lucrurile vor scăpa de sub control, dacă populaţia civilă simte că nu este suficient de bine protejată în faţa unui val de astfel de atacuri? Vor ieşi miliţienii civili cu bâtele în stradă? Analistul Christian Tămaş crede că da, titrează Adevărul.ro. “Şansele sunt destul de mari, dacă Germania, care găzduieşte cel mai mare număr de migranţi, nu va reuşi să-şi redefinească rapid legislaţia nu atât pentru a sancţiona, cât, mai ales, pentru a preveni atacurile de tipul celor de luna trecută. Iar acest lucru este valabil şi pentru celelalte ţări europene care se confruntă sau se vor confrunta cu fenomenul migraţiei musulmane. Ceea ce va trebui evitat cu orice preţ este extinderea sentimentelor xenofobe anti-musulmane în rândul popoarelor europene, deoarece acest lucru este susceptibil de a duce la o extremizare şi mai accentuată a poziţiilor musulmanilor care trăiesc pe continentul nostru”, a explicat analistul.
Patrulele anti-islamiste se pot vedea deja pe străzile oraşului Dusseldorf, fapt ce aduce o stare de securitate nemţilor, neîncrezători în poliţia oficială subordonată politicii de islamizare a cancelarului Angela Merkel. Marius Sălăjean – napocanews.ro
Neam sanatos nemtii, daca conducerea este corupta, s-au organizat ei sa-si apere conationalii. Asta inseamna sa fie o tara unita.
Si asa cum am spus in mai multe randuri, conflictele intre imigranti si populatia bastinasa se vor inmultii. Acum, daca militienii lui Merkel le vor lua partea imigrantilor, o sa fie nebunie. Iar exemplul lor poate fi urmat si de alte state cu genul acesta de probleme. E interesant cum va evolua treaba.
Iar in ceea ce-i priveste pe romani, daca acceptam ca mizerile sioniste sa ne bage pe gat cotele de imigranti, dupa ce am vazut ca s-a intamplat recent in Germania, ne meritam soarta.
Tot ce trebuie sa stiti despre migratia masiva din ultima vreme, puteti afla citind articolele de la categoria: Criza imigrantilor
În sfârşit BOR a ieşit din letargia impusă de presa mainstream şi statul laic. În preajma Crăciunului s-a dat semnalul unei renaşteri creştine a României venite din partea laicatului şi mirenilor ortodocşi la apelul ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul Banatului, Ioan Selejan, a anunţat, la sfârşitul slujbei de Crăciun de la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, lansarea unei iniţiative civice de modificare a Constituţie, constând în strângerea de semnături cetățenești care să ducă la revizuirea legii fundamentale, adică să se prevadă expres că căsătoria e o uniune liber consimţită dintr-un bărbat şi o femeie. După ce premierul grec ateu şi neomarxist Tsipras, aliat cu presa mainstrean i-a păcălit pe grecii ortodocşi şi pe mulţi români naivi, adoptând prin lege căsătoriile gay, fără referendum, acum BOR suflă şi în iaurt.
Mai multe mitropolii ortodoxe şi mai multe ONG-uri din Coaliţia pentru Familie și-au anunțat sprijinul pentru inițiativa ierarhului Banatului, iar preoții din toată țara au început, efectiv, să strângă semnături de la cetățeni în sprijinul modificării Constituției. Însuși Patriarhul Daniel a ieșit la rampă, declarînd că “Trebuie să susţinem efortul Bisericii de a apăra familia naturală, tradiţională, universala şi de a rezista în fata unor modele noi de familie, care consideră ca uniunea fireasca barbat-femeie ar fi doar un model printre altele”. Deja a început campania de strângere a celor 500 de mii de semnături pentru modificarea Constituţiei, a Capitolului II, Drepturile şi libertăţile fundamentale, Articolului 48 privind Familia: „(1) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”. Se doreşte schimbarea art. 48 prin introducerea sintagmei că „căsătoria se întemeiează pe uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie”.
Acţiunea mirenilor ortodocşi nu este anti-gay, ci afirmativă, adică susţinerea familiei tradiţionale formată din uniunea dintre un bărbat şi o femeie, care numai aşa poate duce la procreere şi naşterea de prunci. Dacă rămâne actualul aliniat din Constituţie, „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi” se poate risca ca un guvern şi un parlament corupt şi ateu să adope o lege că doi bărbaţi sau două femei să se poată căsătorii, că sunt „soţi”. Ambiguitatea Constituţiei României naşte controverse, aşa că propunerea Coaliţiei pentru Familie şi a BOR de modificare a Constituţiei e firească şi întăreşte familia tradiţională. Potrivit inițiativei civice de modificare a Constituției, articolul 48 ar urma să fie formulat astfel: ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părintilor de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”. Vedem unde au dus politicile împotriva familiei în Norvegia şi în alte state occidentale, care au devenit instrumente diabolice împotriva familiei şi drepturilor omului.
Norvegia e azi un stat neo-comunist ateu diabolic pentru că la timpul potrivit nu a avut nimeni iniţiativa să oprească avalanşa reglemetărilor împotriva familiei şi a creştinismului impuse de autorităţile neo-marxiste de la Oslo. Norvegia e un stat stalinist demn de romanul „1984” al lui Orwell. Eu nu doresc ca România să se transforme într-o ţară în care statul ucide familia şi spiritul creştin în numele unui neo-bolşevism libertin. Uniunea Europeană se transformă într-un moloh ateu care zdrobeşte libertatea omului şi Biserica, fapt ce creează premisele islamizării continentului pe viitor.
Aşa că duminică, după Liturghie, am semnat la biserica mea parohială din cartierul muncitoresc clujean Mărăşti pentru modificarea art. 48 din Constituţia României. Trebuie să fim foarte atenţi cum semnăm, pentru că în 2008 Curtea Constituţională a respins o astfel de iniţiativă pe motive de vicii de procedură. Se semnează listele pentru referendumul schimbării art. 48 din Constituţie, numai pe raza unde aveţi domiciliu şi la persoanele autorizate de Coaliţia pentru Familie, cu sprijinul BOR. Pentru promovarea iniţiativei legislative este nevoie de cel puţin 500.000 de semnături, care vor trebui să fie strânse în următoarele şase luni. Odată validate, listele de semnături vor introduce proiectul de lege în dezbaterea Parlamentului, care apoi îl va supune la vot. Dacă proiectul de amendare a Constituţiei va trece la vot, se va organiza un referendum pentru modificarea art. 48 din Constituţie.
Slovenia a respins prin referendum căsătoriile gay, după ce parlamentul adoptase o lege favorabilă. Deci acum e momentul să se arate puterea poporului român creştin în faţa ofensivei de destructurare a familiei tradiţionale şi de demantelare a BOR de către forţe obscure care vor un popor obedient, fără conştiinţă şi fără Dumnezeu, care să muncească ascultător în slujba intereselor bancare şi corporatiste ale Bruxellului, în vederea instituirii unui stat totalitar neo-marxist ateu. Este pentru prima dată când societatea civilă creştină se impune în România propunând cu adevărat un proiect de societate conservatoare şi pentru normalitate.
Astfel, România intră în rândul ţărilor conservatoare central europene: Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia, care reprezintă adevărata Europă profundă, originară, liberă şi mândră de istoria spiritualităţii creştine. Noua Europă nu vrea Bruxelles, un fel de Molenbeek sau Saint Denis islamist la pătrat, nici un Oslo care l-a ucis pe Dumnezeu şi a implementat statul stalinist „1984”, ci păstrarea caracterului şi identităţii milenare greco-romane şi creştină a bătrânului continent. Eu am semnat pentru modificarea Constituţiei în favoarea familiei tradiţionale şi pentru o Românie suverană, independentă şi creştină. Voi ce faceţi?
Ionuţ Ţene
Urmariti va rog si:
Vremuritulburi 