Cum se trăia in Libia pe vremea lui Gaddafi vs Dupa instalarea Democratiei Americane

Au trecut aproximativ doi ani de când a început aşa numita „primăvara arabă”

Libia, sub loviturile aeriene ale NATO, raidurile insurgenţilor liberali şi islamişti, s-a transformat din Jamahirie în „tânără democraţie”.

Să vedem ce nu le-a convenit libienilor, de ce l-au omorât pe liderul lor Muammar al-Gaddafi.

1.Libia lui Gaddafi nu avea nici o datorie faţă de nimeni în lume.

2. Preţul unui litru de benzină era de 0.14$

3. Preţul unei pâini era de 0.15$

4. Învăţământul şi spitalizarea erau gratuite.

5. Tinerii căsătoriţi primeau în dar 64000$ pentru a-şi procura apartament.

6. Fiecare familie libiană avea propria casă.

7. Pentru fiecare membru, familia libiană primea anual 1000$ subvenţii.

8. Pentru fiecare copil nou născut, familia primea 7000$, ajutor material.

9. Ajutorul de şomaj 730$ lunar.

10. Orice libian, dacă era admis la oricare facultate din lume, primea 2500 euro de la stat plus întreţinere plus un automobil.

11. Salariul unei asistente medicale era de minim 1000$.

12. Automobilele în ţară erau vândute numai la preţ de fabrică.

13. La deschiderea propriei afaceri,  Jamahiriya Libiană oferea un ajutor material de 20000$, într-o singură tranşă.

14. Nu exista impozit pe imobil, la apartamente şi casele de locuit.

15. Impozitele mari erau interzise prin lege.

16. Cetăţenii libieni primeau creditele fără dobândă din partea statului.

17. Energia electrică era gratuită pentru populaţie.

18. În toată ţara era dezvoltată o reţea de magazine pentru familiile cu mulți copii, în care alimentele de bază erau vândute la un preţ simbolic.

19. Pentru vânzarea produselor alimentare cu termenul expirat – amenzi astronomice.

20. Pentru falsificarea preparatelor medicale – pedeapsa cu moartea.

21. Vânzarea şi consumul de alcool – interzis prin lege.

22. Intermedierea în vânzarea imobilelor – interzisă prin lege.

23. După venirea la putere a lui Gaddafi, din Libia au fost alungate marile corporaţii.

24. Doar după preluarea puterii de către Gaddafi, negrii din sudul Libiei au primit drepturi cetăţeneşti.

25. În 40 ani de „dictatură” populaţia ţării a crescut de trei ori, iar mortalitatea infantila s-a micşorat de nouă ori.

26. Speranţa de viaţă a crescut de la 51,5 la 74,5 ani.

27. Gaddafi a luat decizia de a scoate Libia din sistemul bancar mondial şi alte 12 tari arabe erau gata să-i urmeze exemplul.

Acum Libia nu mai are nimic, în afară de „democraţie”. – iontcaci.info

Cam pentru toate aceste „rele” prezentate mai sus a fost asasinat Gaddafi. Dar media centrala nu vă va spune niciodata aceste lucruri.

Sa vedem si o poza in link-ul de mai jos:

Lybia inainte si dupa instalarea „deomocratiei” Americane

Siria este un alt exemplu de tara foarte sigura si in care se traia foarte bine, a ajuns aproape in aceasi situatie cu Libia.

Urmariti va rog si:

Si inca o poza interesanta:

Irak-ul inainte si dupa venirea Americanilor

Si acestea sunt doar cateva exemple, pentru ca peste tot pe unde au intrat americanii, s-a ales praful si pulberea.

Publicitate

ISIS provoaca un nou masacaru asupara CRESTINILOR ucigand 30 de etiopeni crestini in Libia

„Multumim” din nou elitei care conduce SUA pentru crearea si sutinerea acestei organizatii criminale!

Singurul lucru bun e ca se umple cerul de mucenici. Curand vom fi in si noi in aceasi situatie, alegerile vor fi doar ale noastre. Iar aici nu ma refer ca ISIS va veni si asupra noastra, ci in altfel de siuatii vom fi pusi, dar la fel de dramatice.

Pentru cine mai are dubii ca SUA se afla la originea formarii acestui grup satanic, urmariti va rog articolele:

Iar scopul final este:

Armata de o sută de mii de jihadiști din Irak a fost creata sa atace Rusia?

21 Aprilie Sfintii zilei de astazi. Pomenirea pătimirii sfântului sfinţitului mucenic Teodor cel din Perga Pamfiliei şi a celor împreună cu el

În această lună, în ziua a douăzeci şi una, pomenirea sfântului sfinţitului mucenic Ianuarie episcopul, şi cei împreună cu dânsul Procul, Soson şi Faust diaconii, Dezidcriu citeţul, Eutihie şi Acution.

Aceşti sfinţi au fost daţi la multe chinuri în zilele împăratului Diocleţian şi a lui Timotei guvernatorul Carnpaniei, şi mai pe urmă neînfricoşându-se nici plecându-se poruncilor păgâneşti, li s-au tăiat capetele. Iar arhiereul Ianuarie a fost băgat în cuptor, şi scăpând din el, i s-au tăiat vinele, şi tăindu-i-se şi lui capul cu sabia şi-a primit sfârşitul.

Tot în această zi, pomenirea pătimirii sfântului sfinţitului mucenic Teodor cel din Perga Pamfiliei şi a celor împreună cu el.

În împărăţia lui Antonin stăpânind guvernatorul Teodot în Perga Pamfiliei, alegea la rânduiala ostăşească pe tinerii cei frumoşi şi tari cu trupul, spre slujba împărătească. Cu aceştia au luat şi pe acest fericit Teodor, frumos la vedere, şi la guvernatorul Teodot l-au dus; care a pus pe el ca şi pe ceilalţi tineri semnul cel ostăşesc. Iar sfântul Teodor semnul acela îndată l-a aruncat de la sine, zicând: „Eu însemnat sunt din pântecele maicii mcle, cu Împăratul meu cel ceresc, cu Domnul Iisus Hristos, şi nu voiesc să fiu ostaş la alt împărat.” Şi l-a întrebat pe el guvernatorul: cărui împărat te-ai făcut ostaş? Răspuns-a sfântul: „M-am făcut ostaş Aceluia ce a făcut cerul şi pământul.” Şi îndată guvernatorul cunoscând că e creştin, i-a zis: „Au nu vei aduce zeilor noştri jertfe?” Răspuns-a sfântul: „Eu demonilor celor necuraţi jertfă niciodată n-am adus, nici voi aduce.” Atunci a poruncit guvernatorul ca să-l bată pe el; şi bătându-l foarte, iarăşi la întrebare l-a pus inainte, şi i-a zis: „Acum, oare, pleca-tu-te-ai, şi mai cu blândeţe ne vei răspunde nouă, şi te vei închina zeilor?” Răspuns-a sfântul: „De ai fi cunoscut şi tu pe Dumnezeul ce te-a făcut pe tine, singur ai fi voit ca să te închini Aceluia.” Şi a poruncit guvernatorul ca să aprindă un foc, şi să aducă o tigaie mare de fier, şi să topească multă smoală, pucioasă şi ceară, şi să pună în tigaie pe mucenicul gol, şi să toarne peste dânsul cele topite. Şi făcându-se aceasta, deodată a făcut Dumnezeu o minune preaslăvită. Pentru că un vuet mare ridicându-se, şi făcându-se cutremur, a crăpat pământul în două în acel loc, unde se afla focul şi tigaia, şi apă multă din crăpătura pământului a izvorât, şi a stins focul şi tigaia, iar sfântul mucenic cu totul a rămas sănătos, şi către guvernator a zis: „Iată vezi că nu al puterii mele este lucrul acesta, ci al lui Hristos Dumnezeului meu, Căruia eu slujesc; iar tu de voieşti ca să cunoşti puterea zeilor tăi, clădeşte alt foc şi tigaia iarăşi o arde, şi porunceşte ca pe unul din ostaşii tăi să-l întindă pe ea în numele zeilor tăi, şi atunci vei vedea puterea lor, şi tăria cea întru toate a Dumnezeului meu o vei cunoaşte.”

Iar ostaşii cei ce-i stau înainte auzind acestea, au zis către guvernator: „Nu, domnule, să nu faci nouă aceasta, ci mai ales papilor zeilor să le faci aşa. Pentru că mai degrabă va asculta tigaia pe popa, ca şi pe Teodor, şi nu-l va arde pe acela, precum şi pe dânsul.” Iar guvernatorul îndată poruncind să cheme pe un popă, l-a întrebat pe el: „Cum îţi este numele?” Răspuns-a popa: „Dioscor îmi este mie numele.” Zis-a către dânsul guvernatorul: „Cu ce fel de vrajă şi buruiană se ung creştinii, şi intră cu îndrăzneală în foc, şi nearşi rămân, precum şi Teodor acum de foc nevătămat este?” Răspuns-a Dioscor: „Creştinii nu sunt vrăjitori, ci numele lui Hristos este aşa de puternic, încât unde este chemat Acela, acolo toată buruiana si basmele cele vrăjitoreşti se strică, şi demonii se cutremură.” Zis-a guvernatorul: „Au doară, mai tare este Hristos decât Dia al nostru?” Răspuns-a Dioscor: „Dia şi ceilalţi zei cu dânsul sunt idoli surzi şi nesimţitori, şi te rog pe tine, nu mă sili pe mine ca să mă sui pe tigaie, ci de voieşti ca să ştii puterea lui Dia, pe acela singur mai ales să-l pui pe foc.” Zis-a guvernatorul: „Şi cine poate să facă aceasta? Pentru că cine va îndrăzni să pună pe zeu în foc?” Zis-a Dioscor: „Porunceşte-mi mie, şi eu voi face aceasta. Şi de se va împotrivi mie Dia, atunci îl voi crede pe el, că este Dumnezeu, şi poate să se apere pe sineşi de foc.” Zis-a guvernatorul: „Cu adevărat de acum nu mai eşti tu popă de vreme ce unele ca acestea asupra zeilor grăieşti.” Răspuns-a Dioscor: „Am fost popă, asemenea ţie întru credinţă păgânească, însă văzând acum pe fericitul Teodor neclintit de chinurile ce i se dau de la tine şi de foc nears, am cunoscut puterea lui Hristos, şi neputinţa mincinoşilor zei am înţeles-o, şi m-am întărit întru credinţa lui Hristos, şi voiesc astăzi să mă fac împreună ostaş cu Teodor.” Zis-a către dânsul guvernatorul: „Dacă aşa grăieşti Dioscor, apoi suie-te pe tigaie, ca şi Teodor.” Atunci Dioscor căzând către mucenicul lui Hristos, a zis: „Robule al lui Hristos, adevăratului Dumnezeu, Teodore, roagă-te pentru mine”; şi s-a rugat sfântul pentru Dioscor. Apoi au dezbrăcat de Dioscor, şi pe tigaia cea încinsă întinzându-l, tare a strigat: „Mulţumesc ţie, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul lui Teodor, că cu robii Tăi mă rânduieşti pe mine; primeşte cu pace sufletul meu.” Şi acestea zicând şi-a dat duhul, şi a luat într-un ceas cununa muceniciei ca şi tâlharul pe cruce raiul.

După săvârşirea fericitului Dioscor, pe sfântul Teodor l-a aruncat în temniţă. După aceea în altă zi, de picioare împiedicându-l şi de un cal sălbatic legându-l, l-au târât pe uliţele cetăţii, gonind foarte tare calul; calul, fără de rânduială purtându-se, peste prăpastii căzând s-a zdrobit, şi a pierit, iar mucenicul cu nevăzută puterea lui Dumnezeu păzindu-se, şi din legătură dezlegându-se, a rămas întreg şi fără de vătămare, toţi mirându-se de o minune ca aceea. Iar doi din ostaşi: Socrat şi Dionisie, cei ce legaseră pe sfântul de cal, povesteau o vedenie oarecare minunată. Că în timp ce alerga calul, au văzut o căruţă de foc din cer pogorându-se la mucenic, care pe mucenicul cel târât l-a luat în sineşi şi-l trăgea, şi l-a pus pe acela în divan întreg. Aceşti doi ostaţi spunând aceasta la toţi, au strigat: „Mare este Dumnezeul creştinilor.” Aceasta auzind guvernatorul, a poruncit ca şi pe aceia împreună cu sfântul Teodor în temniţă să-i închidă, şi a gătit trei zile un cuptor, cu foc mare încindându-l. După aceea în cuptorul acela a aruncat pe mucenicul şi pe amândoi ostaşii ce crezuseră în Hristos, pe Socrat şi pe Dionisie, şi îndată niste rouă dumnezeiască s-a pogorât de sus, şi i-a rourat pe dânşii, şi văpaia a răcorit-o, şi şedeau sfinţii în mijlocul cuptorului ca în mijlocul unui vânt răcoros şi vorbeau unul cu altul.

Atunci şi-a adus aminte sfântul Teodor de fericita maica sa, care mai înainte cu trei ani se robise de cei de alt neam, şi în ţară străină cu alţi mulţi fusese dusă, şi s-a rugat pentru dânsa lui Dumnezeu zicând: „Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule al minunilor, arată-mi mie pe maica mea, precum Tu ştii, cu dumnezeiască puterea Ta. Pentru că doresc ca să o văd pe ea, iar Ţie toate Îţi sunt cu putinţă; arată-mi mie pe aceea, ca şi ceilalţi să cunoască măririle Tale.” Aşa sfântul rugându-se, se stingea văpaia încet, fiindcă încă şi ploaie cu rugăciunile mucenicului se pogorâse, şi a stins cuptorul, şi se plecau sfinţii spre somn întru dânsul, şi acum era noapte. Şi în vis îngerul stând înaintea sfântului Teodor, i-a zis: „Nu te mâhni Teodore pentru maica ta, că iată o vei vedea pe ea”; şi deşteptându-se sfântul din somn, a spus prietenilor săi vedenia cea din vis. Şi încă el aceea spunând a stat în mijlocul cuptorului maica sfântului, care se numea Filipia, şi văzând pe fiul său cel iubit, s-a bucurat şi l-a sărutat cu dragoste, şi pe ostaşii cei ce erau împreună cu dânsul, şi le-a spus de unde şi cum a venit, cu nevăzută mână purtându-se. Iar sfântul mucenic Teodor la cer mâinile ridicându-şi, mulţumirea cea cuvenită a dat lui Dumnezeu. Iar a doua zi guvernatorul din somn sculându-se a zis către ai săi: „Mi se pare mie că n-a rămas în cuptor nici un os al lui Teodor şi al ostaşilor celor aruncaţi împreună cu dânsul.”

Acestea grăind el, unul din străjerii cei ce păzeau cuptorul, a mers la guvernator spunân-du-i că mucenicii sunt vii în cuptor, şi că focul încă de seara s-a stins de tot, din pricina unei ploi care s-a vărsat de sus peste cuptor, stingându-l, şi că maica lui Teodor din robie fără de veste venind, şade în cuptor ca într-o cămară cu fiul şi cu ostaşii vorbind despre Dumnezeul lor. Aceasta auzind guvernatorul s-a spăimântat şi sculându-se a mers la cuptor, şi chemând pe fericita Filipia, a zis către dânsa: „Oare, tu eşti maica lui Teodor?” Răspuns-a fericita: „Eu sunt.” Zis-a către dânsa guvernatorul: „Învaţă pe fiul tău ca să se închine zeilor, ca să nu piară el şi pe tine fără fiu să te facă.” Iar ea a răspuns: „Fiul meu, precum de dânsul mai înainte de zămislirea lui de la Domnul meu înştiinţare am luat, răstignit va fi de tine, şi va jertfi lui Dumnezeu jertfă de laudă.” Zis-a guvernatorul: „De vreme ce tu singură ai hotărât fiului tău moarte pe cruce, aşa să fie.” Şi îndată a poruncit ca pe sfântul Teodor să-l răstignească, iar sfintei Filipia cu sabia să-i taie capul, iar pe ce doi ostaşi, pe Socrat şi pe Dionisie, să-i împungă cu suliţele. Şi aşa sfinţii mucenici ţi-au luat cununile. Iar sfântul Teodor trei zile pe cruce spânzurând viu, după aceea către Domnul s-a dus. Atunci oarecare din dreptcredincioşi, luând trupurile sfinţilor, le-a învălit cu cinstite giulgiuri cu aromate, şi la loc însemnat le-a pus cu cinste, slăvind pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe un Dumnezeu în Treime slăvit în veci. Amin.

Tot în această zi, pomenirea sfintei muceniţe Filipia maica sfântului Teodor, care de sabie s-a săvârşit.

Sfanta mucenita AlexandraTot în această zi, pomenirea sfintei muceniţe Alexandra împărăteasa şi a slugilor ei Apolo, Isachie şi Codrat.

Alexandra muceniţa lui Hristos Dumnezeu era soţie împăratului Diocleţian; deci văzând ea că sfântul Gheorghe era chinuit în felurite chipuri spre moarte, dar că în chip minunat rămâne viu şi sănătos, s-a înfăţişat împăratului, în vreme ce aducea el jertfă idolilor, s-a mărturisit pe sine creştină înaintea împăratului. De aceea a fost pusă în închisoare; după acestea dându-se hotărâre ca să fie tăiaţi Gheorghe şi Alexandra, aflând ea aceasta în închisoare s-a rugat lui Dumnezeu, şi şi-a dat sufletul. Iar Apolo şi Isachie şi Codrat, fiind slugi împărătesei Alexandra, şi văzând-o pe ea că a dispreţuit vremelniceasca şi stricăcioasa împărăţie şi pe muritorul împărat, şi că, crezând în Hristos, a şi murit pentru El, au crezut şi ei în Hristos. Şi înfăţişându-se cu îndrăznire au mustrat pe împăratul numindu-l călcător de lege şi sălbatic, şi că nu i-a fost milă de însăşi femeia sa, cu care a făcut copii. Mâniindu-se împăratul pentru aceasta, a poruncit ca să-i pună la închisoare, şi aceasta făcându-se, gândea el toată noaptea eu ce moarte îi va pierde, iar dimineaţa scoţându-i din temniţă, pentru Codrat a poruncit să fie tăiat; iar Apolo şi Isachie, iarăţi să fie puşi la închisoare, şi să fie ucişi cu foamea; care după câteva zile fiind istoviţi de foame, şi-au dat sufletele lor Domnului.

Tot în această zi, pomenirea celui între sfinţi părintelui nostru Maximian, patriarhul Constantinopolului.

Acest sfânt Maximian era din Roma veche, fiu de părinţi bogaţi şi de bun neam; din oarecare trebuinţe lăsând Roma s-a dus la Constan-tinopol, unde strălucind cu starea şi cinstea vieţii lui, şi cunoscut fiind ca isteţ cu mintea şi foarte învăţat, a fost hirotonisit preot de fericitul întru pomenire patriarhul Sisinie. Ajungând el până în vremea ereticului Nestorie, care a fost în urma preasfântului Sisinie, a fost prohirisit patriarh în Constantinapol, prin alegerea împăratului şi a tot poporul. Şi bine păstorindu-ţi turma sa doi ani şi cinci luni, şi Biserica nevătămată de sminteli păzind-o, s-a odihnit în Domnul.

Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Atanasie Sinaitul.

Acest între sfinţi părinte al nostru lăsând lumea şi cele din lume şi luându-şi crucea sa pe umeri, după cuvântul Domnului, a urmat lui Hristos cu osârdie; şi dorind de mai mare nevoinţe de fapte bune, s-a dus la Ierusalim, şi închinându-se la cinstitele locuri şi cu credinţă sărutându-le s-a suit la Muntele Sinaiului; şi acolo aflând monahi foarte desăvârşiţi în sihăstreasca petrecere, a rămas împreună cu ei supunându-li-se şi slujindu-le. Deci, făcându-se foarte smerit cugetător, a luat de la Dumnezeu darurile cunoştinţei şi multei înţelepciuni. Prin care scriind vieţi ale sfinţilor părinţi, şi cuvinte de suflet folositoarc alcătuind, ajungând la adânci bătrâneţi s-a mutat către Domnul.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Sursa: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/aprilie/aprilie21.htm

Statele Unite tot mai aproape de mult doritul conflict cu Iranul. Portavionul USS Theodore Roosevelt mutat in apele din apropierea Yemenului

Marina americana va trimite portavionul USS Theodore Roosevelt în apele din apropierea Yemenului, ca răspuns la presupusele livrări de arme ale Iranului către rebelii Houthis.

U.S. Moves Warship to Confront Iran Near Yemen

Portavionul American USS Theodore Roosevelt

Navele de război sunt pregătite pentru a bloca Iranul să ajungă la țara aflată pe partea de sud a Peninsulei Arabe.

Săptămâna trecută, Iranul, conform relatărilor a trimis o flota cuprinzand in jur de nouă nave catre Yemen. Oficialii americani de apărare au caracterizat misiunea ca un efort de a-i înarma pe Houthis.

În ianuarie rebelii Houthi au acaparat palatul prezidențial din capitala, Sana’a, l-au indepărtat pe președintele Abdu Rabu Mansour Hadi, care este susținut de catre Statele Unite și Arabia Saudită. În luna martie, Arabia Saudită și aliații săi din zona Golfului au început efectuarea de lovituri aeriene împotriva gruparii Houthis.

Sâmbătă Iranul a considerat acuzațiile care i-au fost aduse de catre Arabia Saudită, cum că înarmează rebelii Shia, ca fiind „ridicole”.

Șeful Statului Major al Forțelor Armate iranianiene, generalul-maior Hassan Firouzabadi a contracarat prin a spune că Arabia Saudită utilizeazaă arme americane în loviturile aeriene împotriva rebelilor.

„Oferim asistentă Arabiei Saudite pentru a-si proteja propriul teritoriu cat si pentru a-i ajuta să desfășoare operațiuni care sunt menite să ducă în cele din urmă la o soluționare politică in Yemen”, a declarat joi Secretarul Apararii Ashton Carter .

„Am văzut dovezi care arată că iranienii furnizeazaă  arme și alte tipuri de sprijin armat către Houthis în Yemen”, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest a mai precizat urmatoarele când a fost întrebat despre manevrele navale. „Acest sprijin va contribui doar la o mai mare violență în această țară. Acestea sunt exact genul de activități destabilizatoare pe care le avem în minte atunci când suntem ingrijorati cu privire la activitățile destabilizatoare ale Iranului în Orientul Mijlociu. ”

SUA vrea să prevenină ca Houthis să primiească ajutor armat, cum ar fi rachete sol-aer pentru a rezista bombardamentelor efectuate de către Arabia Saudită.

La începutul acestei luni forțelele navale din Marea Roșie au inspectat o navă sub pavilion panamez, dar nu au găsit muniție. – infowars.com

Sa comentam acum un pic, cam cum sta treaba in legatura cu situatia din Yemen.

Acesti rebeli care l-au dat jos pe presedintele Yemenului si care sunt vazuti ca niste teroristi de presa centrala, nu sunt altceva decat niste revolutionari care s-au saturat ca tara lor sa fie condusa de un om care reprezinta interesele SUA in defavoarea intereselor nationale. Cam ce se intmpla dragii mei si la noi, cum era Basescu, cum este Iohannis, numai ca ei nu sunt ca noi care inghitim si spunem, asta este, ei chiar iau atitudine.

Sincer? Nici nu stiu cum e mai bine, ca ei, ca noi? De ce spun asta? Pentru ca se pare ca toti cei care se impotrivesc americanilor sfarsesc tragic, de obicei cu razboi civil. La fel s-a intamplat si in Egipt, si in Libia, si in Irak, si in Afganistan, si in fosta Yugoslavie, si in Ucraina, deci peste tot, indiferent de zona, ca e Asia, Africa sau Europa.

Atata timp cat lumea este condusa de acesti oligarhi mondiali, oligarhi care nu dau doi bani pe suveranitatea statelor, ci fac totul numai in interes personal, e greu sa faci ceva fara sa se sfarseasca tragic.

Pentru a intelege mai bine situatia descrisa mai sus, urmariti va rog cu atentie documentarele de mai jos:

Iar Yemenul totodata nu este decat un pretext pentru ca SUA si Israelul sa gasesca un nou motiv pentru a isca un conflict contra Iranului, tinta lor majora,

Urmariti va rog si:

Dumnezeu cu mila!