În această lună, în ziua a treia, pomenirea Sfântului Prooroc Sofonie.
Sfântul Prooroc Sofonie – al cărui nume se tâlcuieşte „straja Domnului” său „cunoscătorul celor ascunse” -, fiul lui Husi, din seminţia lui Simeon, a fost al noulea dintre „proorocii mici”. A trăit la Ierusalim la începutul domniei regelui Iosia (640-609 î.Hr.).
A primit harul proorociei şi a proorocit despre căderea şi pustiirea Ierusalimului şi despre necazurile cele mari ce vor veni peste iudei. A mai proorocit că neamurile vor ajunge popor ales al lui Dumnezeu; că ruşinare va fi pentru cei necredincioşi şi mărire pentru cei drepţi; că Hristos Domnul va fi Judecător şi împărat a toată suflarea cuvântătoare şi că va răsplăti fiecăruia după faptele lui. A murit în casa lui şi a fost îngropat în ţarina lui, aşteptând învierea cea mare de apoi. Sfântul Prooroc Sofonie se asemăna la înfăţişarea trupului cu Sfântul Ioan Teologul, numai că avea barba puţin mai rotundă.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului sfinţitului Mucenic Teodor, arhiepiscopul Alexandriei.
Locuitorii din Alexandria Egiptului, şi mai cu seamă elinii şi necredincioşii, s-au purtat aspru şi crud cu sfinţii. Din pricina aceasta pe mulţi i-au făcut mucenici. Unul dintre aceştia a fost şi Sfântul Teodor. Când a aflat poporul alexandrinilor că el mărturiseşte pe Hristos, că slujeşte Lui şi că învaţă pe elini să creadă în El, au tăbărât cu mânie asupra lui şi au pus mâna pe el. Mai întâi l-au chinuit cumplit, apoi au împletit o cunună de spini şi l-au încununat cu ea; l-au bătut peste ochi, au râs de el şi l-au batjocorit. În urmă a fost aruncat în mare. Dar pentru că a ieşit sănătos din mare, i-au tăiat capul, din porunca dregătorului.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Teodul, care a fost eparh.
Cuviosul Teodul a trăit pe vremea împăratului Teodosie cel Mare. Era patrician şi avea dregătorie de eparh al pretorilor. Era căsătorit şi ducea viaţă nepătată. Scârbit de jafurile şi de lăcomia dregătorilor, şi-a părăsit dregătoria. După moartea soţiei sale a împărţit la săraci averea sa cea mare, şi s-a dus la Edesa. Acolo s-a făcut monah, şi pentru viaţa lui sfântă a fost învrednicit cu daruri dumnezeieşti. Că nu se hrănea cu mâncare tare, ci numai duminica se împărtăşea cu cinstitul Trup şi Sânge al Domnului nostru Iisus Hristos şi cu puţină anaforă.
A fost însă tulburat de gânduri şi se ruga lui Dumnezeu să-i arate cu cine din cei ce au bineplăcut lui Dumnezeu se aseamănă el. Şi a auzit un glas care i-a spus că este asemenea în împărăţia lui Dumnezeu cu un comediant, Cornelie, care locuia în Damasc. Ducându-se la Damasc, a găsit pe Cornelie, şi căzând la picioarele lui, l-a rugat să-i spună cu de-amănuntul viaţa lui. Cornelie i-a răspuns că e păcătos şi nu se ştie cu vreo faptă bună. Bătrânul însă stăruia cu lacrimi şi cu rugăminţi. Şi Cornelie, lăsându-se convins, i-a spus: „Eu, părinte, din fragedă vârstă, am trăit printre comedianţi şi printre jucătorii de teatru şi multă vreme de acolo mi-am câştigat hrana cea de toate zilele. Târziu de tot şi cu greutate, dându-mi seama de multele răutăţi şi cugetând la răsplătirea judecăţii ce va să fie, m-am lăsat de toate răutăţile şi am căutat să duc, pe cât am putut, o viaţă curată şi să fac milostenii.
Astfel, de multă vreme, părinte sfinţite, o femeie de bun neam, bogată şi virtuoasă a fost căsătorita de ai ei cu un oarecare bărbat, desfrânat şi risipitor, care a cheltuit nu numai averea femeii sale şi pe a lui, ci a mâncat şi alţi mulţi bani, luaţi cu împrumut. Pentru aceasta împrumutătorii lui l-au băgat la închisoare pentru multă vreme, pricinuind femeii lui nemângâiată întristare. Pe femeia aceasta am întâlnit-o eu, i-am aflat durerea şi mi s-a întristat sufletul. Cu lacrimi în ochi am întrebat-o: „Cât de mare e datoria, femeie?”. „Patru sute de galbeni” mi-a răspuns ea. Atunci am vândut nişte giuvaieruri şi cele mai frumoase haine ale mele, şi am strâns patru sute de galbeni. Am pus banii în mâinile femeii, grăindu-i aşa: „Ia banii aceştia, femeie, şi du-te în pace! Scoate-ţi bărbatul din închisoare şi te roagă din toată inima iubitorului de oameni Dumnezeu ca să mă miluiască în ziua judecăţii”.
Teodul a ascultat totul şi s-a minunat foarte şi a mulţumit lui Dumnezeu. A mai trăit câtva vreme, apoi s-a dus la Domnul cu bune nădejdi.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Ioan Sihastrul, episcopul Coloniei.
Cel între sfinţi părintele nostru Ioan s-a născut în cetatea Nicopole din Armenia, în al patrulea an al împărăţiei preabinecredinciosului împărat Marcian, adică în anul 454. A învăţat Sfintele Scripturi, iar după moartea părinţilor lui a împărţit toată averea la săraci şi a zidit o mănăstire în numele Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu. În această mănăstire a trăit el împreună cu alţi zece monahi. Pentru că a ajuns vestit din pricina virtuţii sale, a fost hirotonit episcop al Coloniei. Vreme de nouă ani s-a îndeletnicit cu punerea în bună rânduială a treburilor bisericeşti.
După ce a săvârşit bine toate, s-a dus la Ierusalim. Ajuns acolo, s-a închinat Sfintelor Locuri, apoi s-a dus la Lavra Sfântului Sava. Fericitul Sava l-a primit fără să ştie cine este cel venit în mănăstire şi ca să-l încerce l-a pus să facă ascultare întâi la arhondaric, apoi la bucătărie. Când fericitul Sava a văzut că, peste aşteptările sale, a îndeplinit bine cele două ascultări, i-a îngăduit să trăiască în isihie, adică în sihăstrie, într-o chilie de pustnic, cinci zile pe săptămână, fără să vadă pe cineva, fără să mănânce şi fără să bea ceva, iar sâmbăta şi duminica să vină la sfintele slujbe, ca să cânte şi să mănânce cu frăţia. Văzându-l fericitul Sava că sporeşte în viaţa cea după Dumnezeu, l-a dus la preasfinţitul Ilie, patriarhul Ierusalimului, şi i-a cerut să-l cinstească cu harul preoţiei. Cuviosul Ioan însă i-a spus patriarhului: „Îngăduie puţin, stăpâne! Trebuie să cunoşti mai întâi greşelile mele! După aceea fă ce vei hotărî”.
Când au rămas singuri, s-a aruncat cuviosul la picioarele patriarhului Ilie, jurându-i să nu spună cuiva viaţa sa. Patriarhul a încuviinţat, socotind că are să audă cine ştie ce faptă cu păcat. Dar când a auzit că a fost episcopul Coloniei, s-a spăimântat şi a zis fericitului Sava: „Să nu-l mai superi pe Ioan, că el nu se face preot”. Fericitul Ioan ajungând la adânci bătrâneţi, a adormit în Domnul.
Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Mucenici Agapie, Seleuc şi Mamant, care de sabie s-au săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Teodul.
Cuviosul Părintele nostru Teodul s-a născut în Cipru pe vremea împăratului Maximian. De tânăr s-a lepădat de lume. Pentru marea lui nevoinţă pustnicească şi pentru smerenia lui, i s-a luminat sufletul şi a fost învrednicit cu darul de a vedea mai dinainte gândurile celor ce se apropiau de el. Prefăcându-se nebun, pe mulţi îi mustra şi-i făcea să se pocăiască. Ducându-şi, astfel, bine viaţa şi mântuind pe mulţi, a adormit în pace.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului sfinţitului Mucenic Gavriil, care a fost mai înainte episcopul Ganului, iar mai pe urmă a suferit mucenicia în Prusa, în anul 1659.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului noului Mucenic Anghel, care a suferit mucenicia în Hios, în anul 1713.
Tot în această zi, pomenirea cuviosului Gheorghe de la Cernica (+1806).
Kabul în fotografiile lui William Podlich este un loc aproape de nerecunoscut – o capitală plină de viață atata pentru bărbați cat și pentru femei, mulțe femei purtând rochi moderne; afganii conduceau masini moderne; și erau multe parcuri verzi. Un loc unde femeile afgane si străinii – se putea plimba liberi pe străzi. Un loc liniștit unde turiști nu se preocupau de siguranța lor, un loc unde puteau lua autobuze pentru a vizita importante site-uri istorice din țară sau peste graniță în Pakistan.
În 1967, Podlich, un profesor de la Universitatea de Stat din Arizona, a început un stagiu de doi ani în Afganistan cu UNESCO, predand la Colegiul Profesorilor în Kabul. El si-a adus de-a lungul stagiului soția, Margaret, și pe Peg și Jan, cele două fiice ale sale. Podlich, un fotograf amator, si-a inregistrat aventurile sale în sute de fotografii in care familia sa le imparte acum cu restul lumii.
Podlich s-a retras in Statul Arizona în 1981 și a murit în 2008, la vârsta de 92. „Cand ma uit la pozele tatălui meu, îmi amintesc de Afganistan ca o țară cu mii de ani de istorie și cultură”, a declarat Peg Podlich pentru Denver Post. „A fost foarte neplacut sa vezi si sa asculti suferința profundă, care a avut loc în Afganistan in urma luptelor si a războiului timp de aproape 40 de ani. Oameni feroce și mândri dar distractivi si iubitoari au fost bătuți si injositi. ”
Clayton Esterson, soțul lui Peg Podlich, care și-a asumat rolul de arhivist pentru fotografii, a spus pentru „Denver Post”: „Mulți afgani au scris comentarii care arată aprecierea pentru fotografii, fotografii care exprima felul in care țara lor arata inaintea razboiului care a durat 33 ani. Acest lucru a facut sa merite tot efortul de a digitaliza și a restabili aceste fotografii. „(26 IMAGINI) – rferl.org
Din pacate dupa ce tara in 2001 incepuse sa intre din nou pe un fagas normal, renuntand la a mai produce opium si a incerca sa revina la ce a fost odata, americanii au inscenat evenimentul din 9/11 Septembrie 2001 si au aruncat vina pe talibani, cu scopul clar de a putea intra in Afganistan si a reface productia de opium in favoarea lor.
Este stiut faptul ca familia Bush are mari afaceri cu opium, astfel daca in 2001 productia de opium era aproape in totalitate eradicata, dupa ce au intrat americanii Afgansitanul a devenit din nou principala producatoare de opium la nivel mondial, producand peste 70% din productia mondiala, totul contolat si asistat de catre americani.
1
Of her father, Dr. William Podlich (second from left), Peg Podlich said: „He had always said that since he had served in WWII…he wanted to serve in the cause of peace. In 1967, he was hired by UNESCO as an expert on principles of education for a two-year stint in Kabul…. Throughout his adult life, because he was interested in social studies, whenever he traveled around [in Arizona, to Mexico, and other places] he continued to take pictures. In Afghanistan he took half-frame color slides [on Kodachrome] and I believe he used a small Olympus camera.”
2
„I grew up in Tempe, Arizona, and when my dad offered my younger sister, Jan, and me the chance to go with him and our mother to Afghanistan, I was excited about the opportunity,” says Peg Podlich (right). „I would spend my senior year in high school in some exotic country, not in ordinary Tempe…. Of course, there were loads of cultural differences between Arizona and Afghanistan, but I had very interesting and entertaining experiences. People always seemed friendly and helpful. I never got into any real difficulties or scrapes, even though I was a fairly clueless teenager! Times were more gentle back then.”
3
Peg Podlich (in sunglasses) during a family trip by bus from Kabul to Peshawar, Pakistan.
Noul mod de taxare a fost elaborat împreună cu specialiști în domeniu, după ce au fost solicitate informații și cu privire la implementarea sistemelor de taxare a resurselor naturale de către alte state, și a fost discutat cu Fondul Monetar Internațional, a precizat oficialul MFP.
La acest moment, există pregătit un proiect de lege privind acest nou mod de taxare a resurselor, iar joi încep consultările cu companiile din domeniu. Ministrul Finanțelor spune că s-a dorit să existe suficient timp pentru consultări cu companiile, mediul de afaceri, societatea civilă, pentru dezbateri în Parlament, astfel încât să existe predictibilitate fiscală. Intenția autorităților este ca acest nou mod de taxare să fie aplicat pentru o perioadă de 10-15 ani.
AGERPRES: Veți schimba modul de taxare a resurselor naturale? Veți renunța la redevențe? Ioana-Maria Petrescu: În primul rând vom avea un nou sistem de taxare a resurselor naturale, dar am gândit acest mod de taxare în așa fel încât să avem predictibilitate fiscală, să dezbatem acest nou sistem de taxare, să-l facem din timp, să nu descurajeze investițiile și să aducă bani la buget. Vom introduce un nou sistem de taxare a resurselor naturale probabil de la 1 ianuarie 2016, pentru a avea timp să-l dezbatem cu companiile petroliere, cu mediul de afaceri, cu societatea civilă, să-l trecem prin Parlament și să-l discutăm cu toată lumea, să fie înțeles și să avem predictibilitate fiscală, să fie cunoscut cu cel puțin un an înainte de toate părțile interesate.
Aici vreau să vă spun că a fost o întreagă saga a rescrierii acestui nou sistem de taxare. Atunci când am venit și am preluat mandatul, în martie, nu se făcuse prea mult pe această zonă, deși se știa că sistemul de redevențe expiră la sfârșitul acestui an și trebuie să avem ceva nou. Am pornit practic de la un studiu al Băncii Mondiale, care exista deja în MFP la acel moment, am tras niște concluzii pe baza acestui studiu și ne-am dat seama imediat că avem nevoie de expertiză tehnică serioasă pentru a face și estimări foarte clare bazate pe resursele naturale care există în România, bazate pe estimări ale resurselor naturale care vor exista probabil în viitorul apropriat și calcule economice bazate pe cât putem să impozităm și cât va aduce la buget.
În acest sens, m-am dus și am cerut ajutor tehnic din mai multe părți. M-am dus la Washington, la FMI, de mai multe ori, și am cerut asistență tehnică. Premierul m-a invitat să vin la întâlnirea din Israel, din iunie, și am cerut să am o întâlnire cu ministrul de Finanțe Lapid (Yair Lapid, ministrul isarelian al Finanțelor — n.r.) și domnia sa m-a ajutat foarte mult, pentru că ei își schimbaseră sistemul de impozitare a resurselor naturale, aveau o comisie formată deja și au dezbătut acest lucru vreo doi ani. Am cerut ajutorul și ne-au trimis specialistul lor, pe profesorul Sheshinski (Eytan Sheshinski — n.r.), aici la București.
Am lucrat împreună cu secretarul meu de stat asupra mai multor aspecte pe impozitarea resurselor naturale și am învățat mai multe lucruri de acolo, faptul că trebuie să fie un sistem pe mai mulți ani, bătut în cuie, stabil, pentru că vrem să facem nou sistem pe 10-15 ani, nu-l poți face peste noapte și trebuie să-l dezbați foarte bine cu toate părțile implicate.
După ce am discutat cu profesorul Sheshinski, ne-am dus încă o dată la FMI cu aceste concluzii, le-am discutat cu ei, în final ne-au trimis această echipă tehnică, au venit și au lucrat cu noi la începutul lunii septembrie, au scris un raport. În acel raport s-au analizat mai multe sisteme de taxare, la fel cum se vede în mai multe țări. S-au analizat cumva ‘pros and cons’ (argumentele și contra-argumentele — n.a.) pentru acest sistem de taxare, cum ar fi pentru România și pentru resursele naturale din România și cât putem să aducem noi la buget.
S-a calculat, de asemenea, cât este government take-ul (veniturile totale ale statului în domeniul petrolier, din taxe, redevențe și din participații — n.a.) în România relativ cu alte țări. Practic, ei au calculat, din aceste resurse naturale pe care le exploatează companiile, cam cât ia statul român de la ele. Când au făcut acest calcul au luat în considerare, au pornit de la sistemul actual, unde (companiile — n.a.) plătesc redevențe, impozit pe profit, plătesc taxa pe construcții speciale, i-am rugat să ia în calcul o taxă de 1%, pentru că aveam de gând să o coborâm de la 1,5% la 1%, și au calculat astfel încât noi să ne facem o idee cam cât impozitează alte țări aceste resurse naturale și cam cât impozităm noi toate aceste resurse.
S-a făcut o simulare pe date care există în acest moment, care sunt acum resursele pe teritoriul României — aici vorbim pe de o parte de resursele tradiționale, care există pe teritoriul României — și o estimare a ceea ce există în Marea Neagră și a ceea ce există din punct de vedere al gazelor de șist. S-a făcut și această estimare pentru a vedea cum să facem o metodă de taxare, să luăm în considerare faptul că aceste resurse pe teritoriul României practic scad în fiecare an, dar există acest mare potențial, mai ales în zona de offshore și în Marea Neagră.
După ce s-au făcut aceste calcule, am început să analizăm un pic ce sistem de taxare putem să avem, astfel încât să nu descurajăm aceste investiții în alte tipuri de resurse, dar să aducem și bani mai mulți la buget. S-au pus mai multe lucruri în balanță. După ce s-au analizat mai multe tipuri de taxare a trebuit să luăm în considerare un pic și care sunt implicațiile pentru administrație — fiecare tip de taxă este mai ușor sau mai puțin ușor de administrat și aceste lucruri au fost luate în considerare. Apoi, când s-a luat o decizie cam care ar fi modul de taxare pe care o să mergem în continuare, l-am discutat cu FMI, de mai multe ori, și la Bruxelles și la Washington, în această toamnă. Noi suntem pregătiți în acest moment cu modul în care se vor taxa resursele naturale. Există pregătit un proiect de lege, dar el va fi mai întâi dezbătut cu societatea civilă și apoi trecut prin Parlament.
AGERPRES: Ce se întâmplă în 2015? Cum vor fi taxate resursele naturale anul viitor? Ioana-Maria Petrescu: Am avut mai multe discuții cu premierul pe această temă, cu specialiștii pe care i-am menționat, am discutat cu profesorul Sheshinski, am discutat și cu profesorul meu de la Harvard și toată lumea a fost de acord că trebuie un nou sistem, care să fie dezbătut, analizat de toate părțile implicate, trecut prin Parlament, nu făcut imediat, nu făcut prin Ordonanță de urgență, lăsate companiile să înțeleagă acest sistem și să aibă timp să se adapteze.
Ca atare, am decis ca de la 1 ianuarie 2015 să prelungim sistemul actual pentru un an, pentru a putea avea aceste dezbateri și pentru a trece această lege prin Parlament. Vrem ca această lege să treacă și să fie văzută și de Opoziție, eventual și votată de Opoziție, pentru că, încă o dată, aici vorbim de un nou sistem de taxare, vrem să fie pe 10-15 ani, deci nu numai cât stăm noi la guvernare ci și după aceea, toată lumea trebuie să îl vadă și să-l aprobe, să treacă prin Parlament.
AGERPRES: Ați menționat consultările cu specialiști din domeniu. Când vor urma consultări cu mediul de afaceri, cu companiile, cu societatea civilă? Ioana-Maria Petrescu: Evident. Practic de mâine (joi, 27 noiembrie — n.a.) vom începe să ne consultăm cu companiile care fac extragere de resurse naturale, vom continua să ne sfătuim și cu mediul de afaceri în general. De asemenea, foarte important este să ne sfătuim și cu societatea civilă. Aici vorbim de taxarea resurselor naturale, aici vorbim nu numai de faptul că impozităm aceste companii, dar și de faptul că vrem să fim siguri că aceste resurse naturale sunt extrase în mod sigur și că acești bani sunt folosiți pentru lucruri bune în România.
Acest subiect interesează pe toată lumea, nu numai companiile care vor fi taxate în acest mod. Vreau să discutăm cu societatea civilă, cu mediul de afaceri, să fie discutat foarte bine în Parlament, vreau să fie înțeles de toată lumea și aici, evident, nu discut numai de specialiști. Este foarte important pentru mine ca aceste informații să fie date din timp pentru mediul de afaceri.
Premierul a insistat foarte mult, în toate discuțiile pe care le-am avut, ca în lege să scrie că acest sistem se va menține 10 ani, 15 ani, pentru a fi siguri că aceste companii înțeleg că avem un sistem fiscal foarte stabil și ele știu cum să își facă planul de acum în 10 ani, pentru că toate aceste companii investesc în România, investesc în resurse alternative, pun banii foarte mult în aceste explorări și vor să știe de la început, exact, cât vor fi taxați, câți bani pun în investiții, câți bani le rămân. Ei fac aceste planuri pe foarte mult timp înainte și noi trebuie să le dăm această stabilitate fiscală.
AGERPRES/(AS-autor: Ady Ivașcu, editor: Nicoleta Gherasi) – agerpress.ro
Iata ce fel de interviu a putut sa dea doamna Ioana Petrescu, ministrul Finantelor, cea care ar trebui sa reprezinte interesele nationale.
Acum, sa analizam un pic pe text, ceea ce a spus aceasta eminenta cenusie a Romaniei pusa acolo de alt eminent, domnul Ponta, despre calculul noilor redevente:
În acest sens, m-am dus și am cerut ajutor tehnic din mai multe părți. M-am dus la Washington, la FMI, de mai multe ori, și am cerut asistență tehnică. Premierul m-a invitat să vin la întâlnirea din Israel, din iunie, și am cerut să am o întâlnire cu ministrul de Finanțe Lapid (Yair Lapid, ministrul isarelian al Finanțelor — n.r.) și domnia sa m-a ajutat foarte mult, pentru că ei își schimbaseră sistemul de impozitare a resurselor naturale, aveau o comisie formată deja și au dezbătut acest lucru vreo doi ani. Am cerut ajutorul și ne-au trimis specialistul lor, pe profesorul Sheshinski (Eytan Sheshinski — n.r.), aici la București.
Deci ne explica noua doamna Petrescu ca acest nou mod de taxare a fost discutat cu Washington-ul, cu FMI-ul si apoi chiar insusi Ponta a chemat-o in iunie in Israel(se stie ca domnul Ponta are multi prieteni la Tel Aviv) ca sa ceara un specialist care sa-i ajute in acest sens.
Ce concluzii putem trage din aceast prim text?
In primul rand aceasta doamna ne dovedeste ca este total incapabila sa calculeze de una singura niste redevente care se pot face intr-un mod foarte simplu, si a cerut ajutor extern, cu toate ca daca avea nevoie, Romania are o gramada de profesori universitari de prestigiu in domeniul finantelor si a economiei care ar fi putut sa o ajute.
Dar de ce a cerut ajutor extern?
Tocmai, pentru ca in al doilea rand ea este o mare marioneta, pusa in slujba papusarilor, astfel Ioana Petrescu, s-a dus sa ceara sfaturi si ajutor chiar de la cei care, odata, prin FMI ne fixeaza preturile la gaze si a doua oara, prin axa Washington-Tel Aviv, ne exploateaza resursele naturale prin evreii Rockefeler si Rotschild care detin companiile Chevron si Exxon. Nu vi se pare ca e conflict de interese??? E ca si cum m-as duce eu la supermarket si aia mi-ar cere sfatul cat sa puna preturile la alimente.
De ce spun ca era foarte usor calculul de facut?
Pai simplu, se stie ca acest costuri de explotare a petrolului sunt cam la 20$ barilul, pretul de vanzare al barilului de petrol este intre 80 si 100 $ per baril,(poate mai jos in acesta perioada cand SUA ataca economia Rusiei, dar asta este alta poveste), apoi te uiti sa vezi ce profituri a facut OMV-ul, si aflam ca a facut din extractia petrolului romanesc in medie pe an 1.2 miliarde, asta in ultimii 3 ani, dupa care te uiti sa vezi Romania cat a castigat din treaba asta, si vad ca doar 200 mil, deci 83% OMV si 16% statul roman. Atunci foarte simplu vad ca profitul total este undeva la 1.4 miliarde pe an si astfel, pun in asa fel redevente ca Statul sa castige 1 miliard, ca doar e petrolul romanesc si 400 mii OMV-ul, cu toate ca eu sunt pentru nationlizarea acestor resurse si sa fie exploatate in totalitate de statul roman, cum se face inainte de ’89, dar sa ne limitam doar la situatia de fata.
Deci dragii, mei vi se pare asa de greu acest calcul incat sa trebuiasca mers pe la o gramada de starini ca sa ne explice cum sta treaba?
Iar in ceea ce priveste gazele extrase de OMV, ce reprezintă jumătate din cantitatea totală de gaze extrase în Romania, prin grija lui Adrian Năstase redevenţele sunt ZERO !!! Bonus la pachet cu Petrolul! Deci OMV-ul nu au platit timp de 10 ani, nici un fel de redevente, dar noi tot am platit o grmada de bani pe gaze si mariri in fiecare an, ca de, pretul trebuie dus la nivel de UE. Incredibil ce talhari sunt acesti oameni care ne conduc!
Deci cel care a chemat-o pe Iona la Tel Aviv nu este altul decat premierul Romaniei, care in iunie era in vizita la stapani si a adus-o si pe fatuca asta sa invete cum se fac treburile astea, adica cum sa faca rau romanilor si Romaniei si bine corporatiilor si papusarilor.
Dar hai sa vedem mai departe ce zice aceasta marioneta inconstienta:
După ce am discutat cu profesorul Sheshinski, ne-am dus încă o dată la FMI cu aceste concluzii, le-am discutat cu ei, în final ne-au trimis această echipă tehnică, au venit și au lucrat cu noi la începutul lunii septembrie, au scris un raport. …
S-a calculat, de asemenea, cât este government take-ul (veniturile totale ale statului în domeniul petrolier, din taxe, redevențe și din participații — n.a.) în România relativ cu alte țări. Practic, ei au calculat, din aceste resurse naturale pe care le exploatează companiile, cam cât ia statul român de la ele. Când au făcut acest calcul au luat în considerare, au pornit de la sistemul actual, unde (companiile — n.a.) plătesc redevențe, impozit pe profit, plătesc taxa pe construcții speciale, i-am rugat să ia în calcul o taxă de 1%, pentru că aveam de gând să o coborâm de la 1,5% la 1%, și au calculat astfel încât noi să ne facem o idee cam cât impozitează alte țări aceste resurse naturale și cam cât impozităm noi toate aceste resurse.
Incredibil! Deci aceasta fatuca dupa ce a invatat-o profesorul Sheshinski cum sta treba, s-au mai dus inca odata la FMI, ca trebuie primita aprobare si de acolo, astfel cei de la FMI in raspuns au trimis o echipa de specialisti care mai apoi au scris un raport despre acest nou sistem de taxare.
Deci ce ne spune Ioana Petrescu, fiti atenti, „ ei au calculat, din aceste resurse naturale pe care le exploatează companiile, cam cât ia statul român de la ele.” Deci cei care au facut intreg calculul cat trebuie sa revina statului roman sunt FMI-ul si evreii nici de cum Ioana Petrescu si ceilalti sa fie doar simpli colaboratori, nu, ei au calculat tot. Dar ea fiind foarte iubitoare de acesti jefuitori si ca sa-si arate atasamentul desebit pe care il are pentru ei si ca sa contibuie si ea cu ceva la aceste calcule, a cerut sa scada taxa pe constructii speciale de la 1.5% la 1%, ca era prea mare si saracile corporatii nu pot sa platesca asa mult.
Iar mai apoi ne spune tot papusica, ca in felul acesta putem sa ne facem o idee cu cat impoziteaza si celelalte tari pe resursele naturale, adica tari ca Irak, unde americanii s-au dus si i-au omorat pe aia si au mai murit si vreo cateva mii de americani, pentru ca ei sa nu plateasca nimic, normal ca aceste calcule o sa indice ca nu trebuie platita nici o taxa nici in Romania.
Mai departe:
„Premierul a insistat foarte mult, în toate discuțiile pe care le-am avut, ca în lege să scrie că acest sistem se va menține 10 ani, 15 ani, pentru a fi siguri că aceste companii înțeleg că avem un sistem fiscal foarte stabil și ele știu cum să își facă planul de acum în 10 ani, pentru că toate aceste companii investesc în România, investesc în resurse alternative, pun banii foarte mult în aceste explorări și vor să știe de la început, exact, cât vor fi taxați, câți bani pun în investiții, câți bani le rămân. Ei fac aceste planuri pe foarte mult timp înainte și noi trebuie să le dăm această stabilitate fiscală.”
Adica premierul a vrut sa se asigure, ca acest plan marsav se va putea duce pe urmatorii 10, 15 ani prin contract, el insistand chiar pentru treaba asta. Cat de lepra sa fii si cat de mult poti sa-ti urasti tara, incat sa dai liber la jaf pana nu mai ramne nimic pentru tara si pentru popor tau. Pai Ceausescu pentru popor si pentru tara, era painea lui Dumnezeu in comparatie cu acest misel! Dar daca ne uitam la originile lui Ponta, aflam excat de ce ii iubeste atat de mult pe evrei si ii uraste asa de mult pe romani. Incredibil cine ne conduce!
Sa ne amintim si de ce a zis Victor Ponta nu de mult, si anume, ca vrea sa scoata de tot redeventele la Petrol si sa puna impozit numai pe profit (vezi articolul: Incredibil! Ponta continua planul de jefuire a Romaniei in favoarea companiilor straine!) Pai practic asta reflecta calculul celor din Israel si specialistilor de la FMI. Cu riscul de a ma repeta, sa stiti ca aceste corporatii aproape ca nu declara profit mai nimic in Romania, sau doar unul simbolic, profitul real merge in OffShore-uri. Deci acesta este scopul real al acestor actiuni si al intregului acest tam tam cu calcularea noilor redevente.
Aceasta actiune a lui Ponta si a Ioanei Petrescu vin dupa alte trei miscari total aiurea pentru romani si care au lasat gauri adanci in buget si anume, reducerea CAS-ului cu 5 mld, (despre care am scris la acea vreme in articolul: Cine are de pierdut si cine de castigat din reducerea CAS-ului?), un cadou de aproximativ 1 miliard euro din partea contribuabilului român pt corporaţiile străine ce deţin 85% din capitalul din România, scutirea inexplicabilă de 500 milioane euro a KazMunaiGaz-ului, proprietate a statului Kazah, cat si marirea accizei la carburanti.
Iar urmatoarele obiective vor fi Gazele de Sist tot fara redevente, numai ca aici va fi si mai rau pentru ca pe langa jaf, ne va fi distrusa si panza freatica, adica la revedere apa potabila in multe zone ale tarii, cat si redeschiderea exploatrilor de la Rosia Montana, voi credeti ca de forma pleaca Iohannis pe 22 Decembrie in SUA?(Motivul pentru care Klaus Iohannis merge in vizita pe 22 Decembrie in Statele Unite).
Dar acest interviu cu aceste explicatii nu le veti gasi in nici un ziar public, va spun sigur treaba asta si fara sa ma laud dar, cred ca nci pe alte bloguri, ca din cate citesc vad ca sunt cam printre singurii care scriu despre aceste jafuri continue la care e supusa aceasta tara, si fac analize si din punct de vedere economic, nu doar social si religios. Bineinteles si celelalte aspecte sunt foarte importanate, dar cred ca felul in care traim zi de zi se leaga foarte mult de aspectul economic al aceste tari si de felul in care se scurg miliardele de la bugetul statului, lucruri care ne fac sa traim atat de greu.
Pentru asa ceva trebuie iesit in strada dragii mei, pentru ca asa cum va spuneam si cu alte ocazii, noi nu ne-am luat tara inapoi, totul este doar o iluzie! Asa ca: DESTEPTAREA, CA AM DORMIT DESTUL!
Sorin Ovidiu Vântu a fost eliberat condiționat din pușcărie și continuă seria dezvăluirilor. De data aceasta, SOV vorbește despre Elena Udrea, Dorin Cocoș, George Constantin Paunescu, Alexandru Bitner și mulți alții.
„Mi-erai coarda, ti-eram pesteSi imparteam patul frateste.Dar tu, coarda, m-ai tradatu’Si cu altu’ te-ai culcatu’-Ti dam, ti dam, ti dadada dam.”
(Cantec de jale si arest din folclorul indian)
Intermediarii de spagi si de contracte cu statul au functionat de la inceputurile Romaniei de dupa 1989. La inceput a fost George Constantin Paunescu, zis si „Gigi Muschi”. Pana in anul 1996, majoritatea contractelor importante cu statul, majoritatea contractelor de imprumut de la banci trebuiau sa treaca automat prin „vama” acestuia. La vremea aceea au inflorit „miliardarii de carton”. Prabusirea monedei nationale de la inceputul anilor 1997 si venirea la putere a C.D.R. si a lui Emil Constantinescu au dus la disparitia acestora. In perioada 1997-2000, locul lui G.C.P. a fost luat la puzderie de „combinatori” marunti care se invarteau pe langa Remus Opris, un lider marcant si naiv al P.N.T.C.D., si pe langa ministrul agriculturii, Ioan Avram Muresan.
Anul 2000 il aduce in prim plan pe un oarecare Costel Bobic. Un interlop cvasi-analfabet, pripasit pe langa Adrian Nastase si care, in numele acestuia, vamuia contractele cu statul. Cand a vrut sa treaca la alt nivel, si anume la privatizarea marilor companii de stat, doi „combinatori” de clasa l-au indepartat si i-au luat locul. Aceste „doua radare” in afaceri, cum ii alinta Nastase, l-au gardat pe acesta cu Remus Truica in calitate de sef al cancelariei si au creat cel mai performant sistem de trafic de influenta din Romania. Nu exista nicio privatizare, niciun contract important al statului din care acestia sa nu se infrupte. In felul lor, erau destul de corecti cu cei care le cereau sprijinul. Pe langa cei doi, Dorin Cocos era un fel de „baiatul cu poante”, tinta ironiilor, dar si baiatul cu afacerea „Dali”, afacere din care oferise o parte importanta celor doi pentru a fi acceptat in „gasca”.
Astfel, intre anii 2001-2004 apare prima grupare de crima organizata din Romania, alcatuita din Adrian Petrache, Alexandru Bitner, Dorin Cocos, grup aflat sub totala protectie a lui Nastase, avand ramificatii in toate structurile statului si in toate formatiunile politice. Nenumarate O.N.G.-uri, aproape toate organizatiile de presa si liderii politici faceau antecamera si luau pozitie de drepti in fata primilor doi. Adrian Videanu se ruga sa fie primit in P.S.D., Elena Udrea sa fie ajutata sa-si inchida dosarele (era in atentia P.N.A. cu doua dosare de trafic de influenta in justitie).
Basescu ii ruga sa-l ajute sa primeasca voturile a doi consilieri P.S.D. de la Primaria Capitalei, fiindca daduse 1 milion de dolari pe o consultanta fara votul consiliului si fara ca proiectul sa se faca vreodata. Si ghiciti cine a negociat cele doua voturi? Nimeni alta decat Nuti Udrea.
In 2004, Adrian Nastase pierde alegerile in fata lui Traian Basescu. Alexandru Bitner se muta in America, Adrian Petrache se imbolnaveste brusc si pleaca din tara o perioada de timp, Cocos ramane si negociaza cu Basescu libertatea celor doi tovarasi ai sai. Odata libertatea celor doi obtinuta, Cocos devine, alaturi de Udrea, combinatorul numarul 1 al Romaniei. Orice aveai nevoie in materie de trafic de influenta era suficient sa il stii pe Cocos si totul se rezolva (sau pe ceilalti doi asociati ai lui, care i-au pus la dispozitie toata reteaua pe care ei o construisera in trei ani si jumatate drept plata pentru libertatea lor).
In 2009, Basescu reuseste sa-si insuseasca intr-un mod clar fraudulos mandatul de presedinte. In panzele lui Cocos vantul sufla voios si spornic. Toata clasa politica si toata pegra Bucurestiului ii ridicau osanale. Daca gruparea de pe timpul lui Nastase era condusa de un tip inteligent si sarmant (Petrache), gruparea lui Basescu era condusa de un etalon al grobianismului.
In 2012, guvernarea este preluata de Victor Ponta. Evident ca si acesta are combinatorul lui, in persoana celei mai sinistre figuri din fauna mafiotilor enumerati mai inainte. Mijloacele sale de lucru fac din clanurile mafiote din Bucuresti niste scoli de maicute. Oricand are la dispozitie cca 100 de tigani din Ploiesti, pe care nu se sfieste sa-i foloseasca in cel mai interlop mod cu putinta. De asemenea, nu are nicio jena sa foloseasca presa pe care o are in scopul intimidarii adversarilor din partid si din business. Ameninta, santajeaza, fura, vamuieste tot. Maior, Ponta ii sunt subalterni. Se lauda ca fiica sefului S.T.S. se imbraca la Paris pe spagile pe care cu generozitate i le ofera, ca Gabi Oprea tremura in fata lui de frica sa nu divulge faptul ca acesta este si general S.R.I. sub acoperire, ca face din Blaga ce vrea el din exact acelasi motiv.
Nu stiu daca lucrurile cu care se lauda sunt si adevarate, dar daca sunt, ele nu ii puteau fi spuse decat de George Maior sau de Florian Coldea. In acest caz, caracatita pe care a creat-o il transforma intr-un lider mafiot de talia nasilor sicilieni.
Este imposibil ca aceste lucruri sa nu fie cunoscute de autoritatile statului si este regretabil ca o institutie cu reputatia D.N.A. sa se prefaca ignoranta.
Faptul ca Udrea si Ghita sunt liberi poate genera o suspiciune destul de neplacuta la adresa unora dintre conducatorii D.N.A. Divortul de fatada dintre Ponta si Ghita seamana al dracului de bine cu divortul dintre Udrea si Cocos – un „adio, dar raman cu tine” se poate auzi printre „hohotele de plans” ale celor patru. O putem auzi pe Elena cum ii striga noaptea pe sub zidurile arestului: „Dorinele, mai am la tine 3 milioane!…”. Si pe Ghita soptindu-i lui Ponta in Dubai, dupa ce s-a asigurat ca muzica este la maxim: „Victoras, partea ta am aruncat-o la cos, stai sub el si-ti cade-n brate!”.
Dezvaluirile facute de Vanghelie si Geoana ne arata o mica parte din ceea ce se intampla cu adevarat in tot spectrul politic romanesc.
Aceasta mizerie nu mai poate fi bagata sub pres asa cum s-a intamplat pana acum. Ea trebuie maturata si apoi trebuie sa ne asiguram ca nu se va regenera. Acest lucru se poate face doar daca veti reusi sa schimbati sistemul politic. Daramati intreaga clasa politica de astazi si puneti in loc un NOU SISTEM POLITIC. Actualul sistem va genera la infinit aceeasi clasa politica corupta sau idioata (sau si una, si alta).
Domnule presedinte Iohannis, este un excelent moment sa numiti un guvern de profesionisti. Teza conform careia avem nevoie de un guvern politic pentru a putea fi sustinut in parlament este folosita de acei indivizi care vor sa ajunga la tuturoiul cu bani. Pe langa marii combinatori pe care i-am enumerat in acest material, aproape fiecare politician care ajunge ministru are combinatorul sau. Le puteti explica faptul ca oricum D.N.A. sta cu ochii pe ei si nu mai au cum sa fure, asa ca simtiti nevoia sa ii protejati. Nu cedati presiunilor lor, n-au niciun proiect in nicio directie.
Este singurul mod in care, chiar daca veti gresi cu unele numiri, puteti convinge puhoiul de romani care v-au investit cu speranta ca sunteti un om liber si ca aduceti o schimbare in abordarea politicii.
Vine urgia, domnule Iohannis, avem nevoie de profesionisti, nu de mazete dirijate de tot felul de sebastiani, cocosi sau bitneri!”, scrie SOV pe blogul personal. – stiripesurse.ro
Au inceput mafiotii sa se dea in gat, uni pe altii, iata ca dupa Vanghelie a inceput si SOV sa vorbeasca. Frica de puscarie ii face pe oameni sa reactioneze diferit fata de felul in care ar reactiona in alte situatii. Si nu atata frica de cateva ani de puscari este,(pentru ca degeaba procurorii cer ani grei, daca judecatorii mai apoi le dau doar cate 3, 4, din care fac o treime) cat frica ca nu isi mai pot relua afacerile si retelele de infulenta prin care sa faca avere.
Singurul lucru pe care nu-l mentioneaza domnul Vantu e ca si el a facut parte din aceasta increngatura si a beneficiat de o gramada de avantaje.
Cel mai bine pana la urma ar fi ca domnul Iohannis daca chiar doreste sa faca treaba in tara, sa puna un guvern de tehnocrati, pe care mai apoi sa-l urmaresca in de aproape. Daca nu, tot la aceasi mafie se va ajunge.
Nici nu vreau sa ma gandesc ce ar fi fost sa fi ajuns domnul Ponta la putere, parjol total!
Alte subiecte interesante despre ce fac acesti mafioti puteti gasi la rubrica Distrugerea Romaniei
În această lună, în ziua a doua, pomenirea Sfântului Prooroc Avacum.
Proorocul Avacum, fiul lui Safat, era din seminţia patriarhului Simeon. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos.
Înainte de luarea în robie a poporului iudeu, Avacum a văzut căderea Ierusalimului şi a Templului şi a plâns foarte. Când a venit Nabucodonosor în Ierusalim, proorocul a fugit şi trăia ca străin în pământul lui Israel. Dar după ce s-au întors haldeii în Babilon, ducând cu ei robi pe israelitenii găsiţi în Ierusalim şi în Egipt, s-a întors şi el în pământul său.
Avacum a cunoscut mai dinainte că peste puţină vreme avea să se întoarcă poporul din robia Babilonului. A murit cu doi ani înainte de întoarcerea iudeilor din robie şi a fost îngropat în ţarina lui.
Proorocul Avacum a dat semn în Iudeea. Iar semnul este acesta: Vor vedea iudeii lumina în Templu şi aşa vor vedea slava lui Dumnezeu. Avacum a proorocit şi de sfârşitul Templului. A spus că Templul are să fie dărâmat de un popor din Apus; că are să fie ruptă în bucăţi mici catapeteasma lui David, adică a locului celui mai dinăuntru al Sfintei Sfintelor; că au să fie luate acoperişurile celor doi stâlpi ai Templului şi nimeni n-are să ştie unde sunt; că acoperişurile acestea au să fie duse de înger în pustiul Sinai, acolo unde la început a fost întocmit Cortul mărturiei şi că în ele are să fie cunoscut în sfârşit Domnul şi că ele au să lumineze pe cei prigoniţi dintru început de şarpe.
Tot în această zi, pomenirea cuvioşilor părinţilor noştri şi pustnici, Ioan, Iraclemon, Andrei şi Teofil.
Aceşti cuvioşi părinţi erau de loc din cetatea Oxirih, care se afla în Egipt, aproape de râul Nilului. Părinţii lor au fost creştini. Îndeletnicindu-se îndelungată vreme cu citirea Sfintelor Scripturi, li s-a umplut sufletul de căinţă. De aceea au părăsit lumea şi, povăţuiţi de Dumnezeu, s-au dus în cele mai adânci locuri ale pustiului. Acolo au dat de un bărbat sfânt, tare bătrân şi au stat pe lângă el un an. După moartea bătrânului, au rămas în locul acela şaizeci de ani, trăind în post şi aspră vieţuire. Se hrăneau numai cu poame şi beau numai apă; şi asta numai de două ori pe săptămână. Trăiau despărţiţi unul de altul, umblau prin munţi, locuiau în fel de fel de peşteri şi se rugau lui Dumnezeu. Sâmbăta şi duminica se întâlneau, săvârşeau Sfânta Euharistie şi erau împărtăşiţi de îngerul Domnului cu Sfintele Taine. Acestea ni le-a povestit marele pustnic Pafnutie, care i-a văzut şi a scris viaţa lor.
Tot în această zi, pomenirea Sfintei Muceniţe Miropa.
Sfânta aceasta Miropa s-a născut în Efes. Murind tatăl ei, a fost crescută de maică-sa. După ce s-a născut din nou prin sfântul botez, stătea copila la mormântul Sfintei Ermiona, una din fiicele Sfântului Apostol Filip, şi primea din mormântul sfintei, mir, pe care-l dădea din belşug tuturora. De aici a primit şi numele de Miropa. Când împăratul Deciu, care împărăţea pe vremea aceea, a pornit prigoana împotriva creştinilor (către anul 250), mama şi-a luat copila şi s-a dus în insula Hios, unde avea o moştenire părintească. Şi stăteau amândouă în casă, rugându-se lui Dumnezeu.
Odată a venit în insulă un mare dregător împărătesc. Acesta a întemniţat pe un ostaş din oştirea de sub comanda lui, pentru că era creştin. Dar neputând să-l facă să se lepede de credinţa în Hristos, a poruncit să i se taie capul, iar trupul să fie aruncat şi să fie păzit de ostaşi, ca să nu fie furat de creştini.
Cuvioasa Miropa, mânată de dumnezeiască râvnă, s-a dus noaptea cu slujitoarele ei şi au luat sfintele moaşte. Le-a uns cu mir şi le-a îngropat într-un loc deosebit. Când a aflat dregătorul de furtul moaştelor, a legat pe paznici cu lanţuri de fier şi le-a poruncit să umble prin tot oraşul ca să le caute. Le-a mai spus că le va tăia capul de nu vor găsi trupul furat, în vremea hotărâtă de el. Sfânta Miropa, văzând în fiecare zi că ostaşii sufăr tare şi din pricina lanţurilor de pe ei şi din pricina rănilor făcute de lanţuri şi din pricina gândului că-i aşteaptă moartea, a fost cuprinsă de mare durere sufletească şi şi-a zis întru sine: „Dacă ostaşii aceştia mor de pe urma furtului săvârşit de mine, îmi umplu sufletul de păcat şi vai de mine în ziua judecăţii”. Atunci ea a făcut cunoscută fapta ei şi a înfruntat pe împărat care a poruncit să fie chinuită şi apoi să fie închisă în temniţă, unde sfânta şi-a dat duhul lui Dumnezeu. Iar moaştele sfintei, cu voia dregătorului, le-au luat creştinii şi le-au îngropat într-un loc deosebit.
Tot în această zi, pomenirea celui între sfinţi părintelui nostru Solomon, arhiepiscopul Efesului, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Sfântului Aviv cel nou, care prin foc s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Chiril Fileotu, care a pustnicit pe la anul 1060.
Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Părintelui nostru Porfirie Kasokalivitul (+1991).
Sfântul Prooroc Sofonie – al cărui nume se tâlcuieşte „straja Domnului” său „cunoscătorul celor ascunse” -, fiul lui Husi, din seminţia lui Simeon, a fost al noulea dintre „proorocii mici”. A trăit la Ierusalim la începutul domniei regelui Iosia (640-609 î.Hr.).
Proorocul Avacum, fiul lui Safat, era din seminţia patriarhului Simeon. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos.
Sfânta aceasta Miropa s-a născut în Efes. Murind tatăl ei, a fost crescută de maică-sa. După ce s-a născut din nou prin sfântul botez, stătea copila la mormântul Sfintei Ermiona, una din fiicele Sfântului Apostol Filip, şi primea din mormântul sfintei, mir, pe care-l dădea din belşug tuturora. De aici a primit şi numele de Miropa. Când împăratul Deciu, care împărăţea pe vremea aceea, a pornit prigoana împotriva creştinilor (către anul 250), mama şi-a luat copila şi s-a dus în insula Hios, unde avea o moştenire părintească. Şi stăteau amândouă în casă, rugându-se lui Dumnezeu.
Vremuritulburi 