Știința genetică a reabilitat adevărul istoric: Basarabii erau români de religie ortodoxă. Imagini – Deschiderea mormântului Domnitorului Vlaicu Vodă

S-a confirmat genetic originea română a dinastiei Basarabilor ! „Teoria cumană” a lui Neagu Djuvara este astfel demontată

S-a confirmat genetic originea română a dinastiei Basarabilor ! „Teoria cumană” a fost  demontată.

Despre GENESIS – proiectul de realizare a bazei de date cu ADN-ul vechi al românilor.

Suntem urmașii Romei? Daci, romani sau, eventual, cumani? Sau, poate, urmând legendele și o anume istorie “paralelă”, am putea fi urmașii hiperboreenilor, preafericiții nordici amintiți în legendele Greciei antice? Au fost Basarabii urmașii dacilor?

Istoricii se feresc să dea răspunsuri tranșante când documentele și vestigiile creează doar posibilități străvezii.

În sprijinul lor vine acum proiectul GENESIS, o cercetare unică în România, care caută chiar la rădăcina acestor întrebări: în ADN-ul osemintelor din cimitirele României.

Sunt implicați în acest proiect cercetători interdisciplinari de la Academia Română, Universitatea “Babeș-Bolyai” și Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Eforturile lor urmăresc “scanarea” și arhivarea unei “comori” cel puțin ciudate:  vechiul ADN românesc.

Proiectul este coordonat de academicianul Octavian Popescu, directorul Institutului de Biologie al Academiei Române.

“Scopul proiectului este constituirea unei baze de date genetice care să permită contextualizarea informațiilor arheologice și istorice de la sfârșitul Epocii Bronzului până în preajma anului 1500. Analizele ADN vor fi efectuate la Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-nano-științe din cadrul UBB, iar apoi verificate la Universitățile din Bilbao și Nijmegen”, a explicat, pentru OradeCluj.ro, Alexandru Șimon, cercetător la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române.

Proiectul se concentrează pe analiza evoluției populațiilor, cu precădere a acelora care au devenit români.

În același timp, urmărește populațiile săsești, secuiești și turanice.

Un prim pas a fost deschiderea in data de  27 iunie a.c. a faimosului mormânt domnesc de la Curtea de Argeș unde se spune că ar fi înhumat Vlaicu Vodă.

Alexandru Șimon, care a participat la această acțiune cu adevărat istorică, a explicat pentru OradeCluj.ro că, deocamdată, cercetătorii sunt circumspecți în ceea ce privește identitatea domnitorului deshumat.

“Putem să spunem cu certitudine că este un personaj de sex masculin, relativ tânăr din punctul de vedere al epocii moderne (sub 40 de ani), înmormântat în secolul XIV, urmând ca mai multe date să poată fi oferite în aproximativ o lună, o lună și jumătate, după efectuarea analizelor ADN și de îmbrăcăminte”, a explicat cercetătorul clujean.

El a mai spus că în săptămânile viitoare ar urma să fie deschis și mormântul lui Mircea cel Bătrân, tot pentru a preleva probe ADN.

De la domnitorul îngropat la Curtea de Argeș au fost luat probe pentru analiza ADN și a a materialelor de îmbrăcăminte. “Sunt luate din dinți, din resturile centurii de piele, din tunică și din nasturii găsiți”, a explicat Alexandru Șimon.

De ce e atât de important ADN-ul vechi al românilor (sau al vechilor români) și care este relevanța cercetării o spune istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, cooptat ca expert în proiectul GENESIS. “Noi sperăm că va oferi date concludente pentru reinterpretarea istoriei României. Pentru verificarea a ceea ce se știe și, eventual, emiterea de noi ipoteze.

De exemplul, la Argeș, mormântul nu a avut o atribuire foarte clară. S-a spus inițial că ar fi chiar Negru Vodă, apoi Vlaicu Vodă… Așteptăm să avem întâi primele rezultate, și abia apoi să le discutăm”, a explicat Tudor Sălăgean.

Mormântul de la Curtea de Argeș a mai fost deschis o singură dată, în anii ’20 ai secolului XX, dar, spune Alexandru Șimon, s-a conservat destul de bine. Un detaliu relatat de cercetător este că, după ce a fost pus înapoi în mormânt, craniul domnitorului de la Curtea de Argeș a fost așezat invers.

Se presupune că osemintele de la Argeș ar fi ale lui Vlaicu Vodă, care a domnit între 1364 și 1377. El este considerat urmaș al lui Negru Vodă, legendarul întemeietor al voievodatului de pe Argeș, care ar fi coborât din Făgăraș.

Următorul pas în proiect este analiza probelor adunate de la morți anonimi, descoperiți în cursul ultimilor ani în șantiere arheologice de pe teritoriul României.

Istoricii diletanți și o parte a presei stipendiate de Soroș sau de prin alte parti, au dat curs promovării acestei teorii absurde, tocmai pentru a lovi în istoria noastra și în Biserica noastră ortodoxă. Trebuie să fi lipsit de elementare studii de artă bisericească ca să susții că Biserica Sf. Nicoale din Curtea de Argeș era ridicată de un catolic.

Câțiva ani la rând cărțile lui Neagu Djuvara despre originea cumană a primilor Basarabi, publicate la prestigioasa Editură Humanitas au fost succese de casă , înșelând buna credință a cititorilor români și sfidând logica istorică.

Teoria originii cumane a Basarabilor promovată de Neagu Djuvara, nu are nicio legătură cu realitatea istorică. Basarab Inu a fost catolic,iar bisericile ridicate de el erau zidite în cel mai pur stil bizantin ortodox.

vlaicu_voda

Recent cercetătorii clujeni patronați de Academia Română și Centru de Studii Transilvane au analizat genetic mormântul unui membru întemeietor al familiei Basarabilor: renumitul Vlaicu Vodă, iar in 28 octombrie 2014, la Academia Română din București, a avut loc comunicarea ,,Mormântul 10 din Biserica Sf. Nicolae din Curtea de Argeș. Despre geneza Țării Românești”, susținută de către șef de lucrări dr. Beatrice Kelemen (Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Biologie și Geologie – Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano Științe, Cluj-Napoca), CS I dr. Adrian Ioniță (Academia Română, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, București) și CS I dr. habil. Alexandru Simon (Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul de Studiere a Populației – Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca).

Evenimentul, găzduit de Sala de Consiliu a Academiei, a fost moderat de Acad. Alexandru Vulpe (președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române) și s-a bucurat de o participare deosebită din partea comunității academice și universitare.

Cele mai importante concluzii ale comunicării sunt  următoarele

  • defunctul din Mormântul 10 („Vlaicu Vodă”) a decedat cu puţin timp înainte de ridicarea Bisericii Argeş II (biserica de astăzi), ridicată cel devreme pe la 1350, fiind înmormântat în Biserica Argeş I (datând din anii 1230-1260), fiind vorba, cel mai probabil, de unul dintre fiii nenumiţi ai lui Basarab I amintiţi într-un document din 1335;
  • nu au apărut elemente care să îl lege în plan genetic pe defunct de comunităţi sau indivizi de origine cumană;
  • mormântul 10 este singurul mormânt neprofanat de la Curtea de Argeş şi rămâne până astăzi singurul mormânt domnesc cu inventar complet;
  • istoria defunctului din mormântul 10 se înscrie în coordonatele cruciate (anti-tătare la acea vreme) ale afirmării monarhice, cunoscute atât de Ţara Românească, cât şi de Moldova;
  • personajul din mormântul 10 aparţine contextului istoric al acelor Olachi Romani (valahi romani/ români romani) conduşi de către Alexandru, fiul lui Basarab, spre Papalitatea de la Avignon, împotriva intereselor regelui Ludovic I de Anjou al Ungariei la 1345.

Aceşti români erau întinşi din Ţara Românească, în Banat, de-a lungul Munţilor Apuseni până în Maramureş, unde întregeau revolta anti-angevină declanşată de la 1342-1343 de Bogdan (viitorul stăpânitor al Moldovei), precum şi extensiile transilvane ale uniunii politice de la Argeş (Oltenia şi Muntenia): Ţara Haţegului şi Ţara Făgăraşului.

Din perspectivă cronologică este cea mai importantă agregare politică românească, documentată şi acceptată în mediul apusean, până la Dacia lui Ştefan cel Mare, generată la 1498 de administraţia veneţiană şi de interesele Casei de Habsburg care – în cadrul formulei regionale Hungaria, Polonia, Dacia et Croatia – a rezistat vreme de peste trei decenii.

( Comunicatul Universității „Babeș-Bolyai”)

In urma discuțiilor și comentariilor, cele mai importante concluzii au fost următoarele:

– defunctul din Mormântul 10 („Vlaicu Vodă”) a decedat cu puțin timp înainte de ridicarea Bisericii Argeș II (biserica de astăzi), ridicată cel devreme pe la 1350, fiind înmormântat în Biserica Argeș I (datând din anii 1230-1260), fiind vorba, cel mai probabil, de unul dintre fiii nenumiți ai lui Basarab I amintiți într-un document din 1335; nu au apărut elemente care să îl lege în plan genetic pe defunct de comunități sau indivizi de origine cumană.

– Istoria defunctului din mormântul 10 se înscrie în coordonatele cruciate (anti-tătare la acea vreme) ale afirmării monarhice, cunoscute atât de Țara Românească, cât și de Moldova.

– Personajul din mormântul 10 aparține contextului istoric al acelor Olachi Romani (valahi romani/ români romani) conduși de către Alexandru fiul lui Basarab spre Papalitatea de la Avignon împotriva intereselor regelui Ludovic I de Anjou al Ungariei la 1345.

– Acești români erau întinși din Țara Românească, în Banat, de-a lungul Munților Apuseni până în Maramureș, unde întregeau revolta anti-angevină declanșată de la 1342-1343 de Bogdan (viitorul stăpânitor al Moldovei precum și extensiile transilvane ale uniunii politice de la Argeș (Oltenia și Muntenia): Țara Hațegului și Țara Făgărașului.

Vlaicu_Voda_mormant

Vlaicu_Voda_deschidere_mormant

Deschiderea mormantului lui Vlaicu Voda

Vlaicu_Voda_ramasite_pamantesti

Ramasitele pamantesti ale  domnitorului Vlaicu

Din cercetările genetice reiese că Basarabii erau etnici români, înrudiți cu voievozii ortodocși din Maramureș, care au pregătit revolta împotriva Coroanei maghiare și „descălecatul” în Moldova, ce a dus la întemeierea noului stat medieval românesc de la est de Carpații Orientali.

În urma acestor cercetări se reliefează că Basarabii s-au implicat activ în revolta nobilimii românești ortodoxe din Maramureș, după bătălia de la Posada din 1330, pentru a se lovi în Ungaria lui Ludovic cel Mare.

În acest cadru istoric „descălecatul” lui Bogdan I trebuie coroborat cu emanciparea Basarabilor din Muntenia față de Coroana maghiară. A existat, evident, sprijinul acordat de domnii munteni revoltei ortodoxe a cnezilor maramureșeni împotriva expansiunii catolice și politice a regatului maghiar.

În concluzie „teoria cumană” a lui Neagu Djuvara se înscrie ca și cărțile demitizante ale lui Lucian Boia în direcția „europeană” de falsificare a Istoriei României. În opinia acestor “falsificatori ai istoriei” strămoșii noștri originari trebuie să fi avut origini cumane și catolice, numai români ortodocși să nu fie.

Știința genetică a reabilitat însă adevărul istoric: Basarabii erau români de religie ortodoxă. – cersipamantromanesc.wordpress.com

Urmariti va rog si:

Ziarul SRI-ului HotNews promoveaza o noua monstra de anti-romanism prin promovare cartii lui Lucian Boia, in care il denigreaza pe marele patriot Mihai Eminescu

Cititi va rog si alte subiecte interesante la rubrica: Istorie.

Publicitate

540 de ani de la Bătălia de la Podul Înalt, in care armata Sfântului Ştefan cel Mare a zdrobit armata otomană

Pe 10 ianuarie 1475, armata Sfântului Ştefan cel Mare a zdrobit corpul expediţionar otoman, în bătălia de la Podul Înalt. Atunci, aproximativ 40.000 de luptători musulmani au pierit în luptă, aceasta fiind considerată cea mai grea înfrângere a unei armate islamice în faţa unei creştine, după cum informează descoperă.ro.

sfantul-voievod-stefan-cel-mare

Conform aceleiaşi surse, armata otomană de atunci era echivalentul celor mai puternice armate ale lumii de azi, inclusiv americane, chinezeşti, ruseşti, etc. Istoricul George Damian, citând cronicile vremii, afirmă că turcii au trimis o armată formată din peste 100.000 de oameni pentru a-l învinge pe Ştefan cel Mare, în timp ce voievodul român a avut la dispoziţie doar 40.000 de luptători, plus 5.000 de secui.

În faţa ameninţării otomane, Ştefan cel Mare a cerut ajutor la marile capitale occidentale, primind doar laude şi încurajări. Pentru a ne face o idee asupra forţelor care se încleştau în bătălie, trebuie precizat că în lupte celebre, precum cea la Tannenberg sau războiul celor două roze, efectivele au fost de câteva mii de soldaţi, uneori chiar sub 10.000.

Iată ce spuneau cronicarii turci despre bătălia de la Podul Înalt:

De acolo, Suleiman paşa, mergând cu oastea aceea în Moldova şi întâlnindu-se cu oastea moldovenească, tare s-au războit. Era o iarnă aspră, cu zile foarte geroase. Oastea turcească era şi obosită, căci tocmai ce îndurase greutăţile expediţiei în Iskenderia. De aceea, neputând ţine piept oştii Moldovei, oastea musulmană a fost înfrântă şi nimicită – Orudj bin Adil

Într-o zi, pe când turcii şedeau nepăsători şi oastea era puţină şi străină de locuri, acel afurisit simţindu-i nepăsători a venit asupra lor. Mulţi dintre musulmani au murit acolo ca nişte martiri – Aşîk Paşa Zade

Dar moldoveanul nu s-a supus poruncii sultanului. După aceea, beilerbeiul Hadîm, luând oastea din Rumelia a trecut în Moldova. Acel afurisit, venind pe neaşteptate şi hărţuind oastea islamică, i-a atacat pe turci pe când aceştia umblau ca nişte străini cu ochii legaţi. Mulţi musulmani au murit ca nişte martiri – Mehmed Neşri.Sursa: „Cronici turceşti privind ţările române”, vol. 1, traduse de Mihail Guboglu şi Mustafa Mehmet, via George Damian.

După bătălie, într-o scrisoare trimisă cancelariilor occidentale, Ştefan cel Mare promitea că „pe credinţa noastră creştinească şi cu jurământul Domniei Noastre, că vom sta în picioare şi ne vom lupta până la moarte pentru legea creştinească, noi cu capul nostru”.

„Către Coroana ungurească şi către toate ţările în care va ajunge această scrisoare, sănătate.

Noi, Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă, tuturor cărora le scriu, şi vă doresc tot binele, şi vă spun Domniilor Voastre cănecredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme şi este încă pierzătorul întregii creştinătăţi şi în fiecare zi se gândeşte cum ar putea să supună şi să nimicească toată creştinătatea.

De aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre că, pe la Boboteaza trecută, mai sus-numitul turc a trimis în ţara noastră şi împotriva noastră o mare oştire, în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman paşa beglerbegul; împreună cu acesta se aflau toţi curtenii sus-numitului turc, şi toate popoarele din Romania (n.r. fostul teritoriul bizantin), şi domnul Ţării Munteneşti cu toată puterea lui, şi Assan beg, şi Ali beg, şi Schender beg, şi Grana beg, şi Oşu beg, şi Valtival beg, şi Serefaga beg, domnul din Sofia, şi Cusenra beg, şi Piri beg, fiul lui Isac paşa, cu toată puterea lui de ieniceri. Aceşti mai sus-numiţi erau toţi căpitanii cei mari, cu oştile lor.

Auzind şi văzând noi acestea, am luat sabia în mână şi, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul săbiei noastre; pentru care lucru, lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor îşi puse în gând să se răzbune şi să vie, în luna lui mai, cu capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supună ţara noastră, care e poarta creştinătăţii şi pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care e ţara noastră, va fi pierdută – Dumnezeu să ne ferească de aşa ceva – atunci toată creştinătatea va fi în mare primejdie.

De aceea, ne rugăm de Domniile Voastre să ne trimiteţi pe căpitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor creştinătăţii, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulţi potrivnici şi din toate părţile are de lucru cu oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mână.Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credinţa noastră creştinească şi cu jurământul Domniei Noastre, că vom sta în picioare şi ne vom lupta până la moarte pentru legea creştinească, noi cu capul nostru.

Aşa trebuie să faceţi şi voi, pe mare şi pe uscat, după ce, cu ajutorul lui Dumnezeu celui Atotputernic, noi i-am tăiat mână cea dreaptă. Deci, fiţi gata, fără întârziere.”

Dată în Suceava, în ziua de Sfântul Pavel, luna ianuarie în 25, anul Domnului 1475.

Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei.

activenews.ro

Cititi va rog si alte subiecte interesante la rubrica: Istorie.

ROMÂNIA, PRIMA ȚARĂ DIN LUME care a avut o sondă petrolieră, o rafinărie petrolieră și a exportat benzină pentru prima dată…

ROMÂNIA – povestea PRIMEI ȚĂRI DIN LUME care a avut o sondă petrolieră, o rafinărie petrolieră și a exportat benzină pentru prima dată…

Din cele mai vechi timpuri subsolul României a fost bogat în hidrocarburi şi acest lucru este atestat de urmele de petrol de pe bucăţile de ceramică din secolul al II-lea descoperite în siturile araheologice.

Peste 150 de ani de experienţă în domeniul extracţie de petrol şi un subsol cu peste 2000 de ani de resurse naturale, ar fi cifrele cu care ar trebui să ne mândrim atunci când vorbim despre zonele petroliere, zone care în 1857 stabileau pentru România, la nivel mondial, 3 mari premiere:

– Prima ţară din lume cu o producţie de petrol înregistrată oficial în statisticile internaţionale. (The science of petroleum, 1938)
– La Lucăceşti, Bacău s-a construit prima sondă petrolieră comercială din lume. Prima rafinărie industrială a fost construită de fraţii Mehedinţeanu la periferia Ploieştiului, (strada Buna Vestire nr.174) cu echipament comandat în Germania, de la compania Moltrecht.
– Primul oraş din lume, iluminat public cu petrol lampant, a fost Bucureştiul. Începând cu 1 aprilie 1857, oraşul avea să fie iluminat cu 1000 de lămpi.

foto 2

Toate acestea au dus la transformarea oraşului Ploieşti în „capitala aurului negru“. Oraşul devenise după anul 1856 cel mai mare producător de petrol din Europa. În ţară existau 10 rafinării cu o capacitate de 34 de milioane de tone pe an din care 5 erau în jurul Ploieştiului, în judeţul Prahova.

Ca urmare a dezvoltării industriei petrolului din România la momentul respectiv, ţara a înregistrat şi alte premiere mondiale:

– Începând cu anii 1900 România a fost prima ţară din lume care a exportat benzină.
– În 1904 se înfiinţa prima şcoală din lume de maiştri sondori la Câmpina.

foto 4

“Între anii 1939-1940, destinul României a coincis cu destinul petrolului. România trece de la neutralitatea din septembrie 1939 la nonbeligeranţa părtinitoare începând cu mai 1940, aşa cum şi industria petrolieră trece de la o industrie acomodată statului şi cerinţelor pieţei libere capitaliste la una încorsetată de celebrul Ol Pkt semnat între Bucureşti şi Berlin la 27 mai 1940. Importanţa petrolului românesc pentru Reich-ul lui Hitler este foarte bine arătată de estimările marelui istoric german Andreas Hillgruber. Conform analizei sale, livrările de produse petroliere ale României către cel de-al III lea Reich, au însumat în perioada 1939-iulie 1944 o cantitate de 11.632.000. Aceasta a reprezentat o treime din consumul general al Reich-ului.” (historia.ro)

foto 1

Mădălina Corina Diaconu  – cunoastelumea.ro

Ce popor a avut odata tara asta, cum oare de ne-am schimbat atat de mult? Ce s-a intamplat de ne-am pierdut toata identiatatea? Chiar asa de tare ne-a tampit perioada comunista? Chiar ne-a omorat tot spiritul, ne-au luat tot suflul? Sau e vorba de perioada de dupa 1989, care dupa ce am iesit din comunismul care fost atat de urat de toata lumea, a reusit cu toate tampenile occidentale care au intrat brusc in viata noastra sa ne zapaceasca de tot si sa ne faca sa uitam tot  ce am avut bun si sa ne aruncam in bratele rechinilor Noii Ordini Mondiale?

Oare ne vom mai trezi vreodata, ne vom mai recapata simtamintul patriotic? Vom mai sti vreodata sa apreciem adevaratele valori, sa stim ce e aia respectul fata de cei de langa noi si fata de tara, oare vom mai putea vreodata sa ne ridicam si sa spunem, GATA AJUNGE NE-AM SATURAT CA DUPA CE AM FOST UN NEAM DE TOATA ISPRAVA, SA AJUNGEM LA COADA EUROPEI DIN CAUZA TRADATORILOR DE NEAM SI TARA CARE NE-AU MANIPULAT INTR-UNA DUPA REVOLUTIE si NE-AU TAMPIT SI NE-AU CALCAT IN PICIOARE CA  PE NISTE CARPE?

Urmariti va rog si :

Profesorul Ioan Scurtu: „Se desfăşoară o amplă campanie mediatică, prin care se acreditează ideea că românii nu au capacitatea de a se conduce prin ei înşişi…”

Profesorul Ioan Scurtu este de părere că există o întreaga campanie condusă de câţiva intelectuali care urmăresc să denigreze poporul român, marele istoric referindu-se aici la H.-R. Patapievici și Lucian Boia.

„Se desfăşoară o amplă campanie mediatică, prin care se acreditează ideea că românii nu au capacitatea de a se conduce prin ei înşişi, nu au realizat nimic viabil de-a lungul timpului, istoria lor este o succesiune de mituri, de care trebuie să se debaraseze. Câţiva intelectuali, autoproclamaţi exponenţi ai societăţii civile, au acaparat mass-media (presă scrisă, TV, edituri, radio), desfăşurând o campanie intensă şi sistematică de denigrare a poporului român.Unul dintre aceştia, H.-R. Patapievici, scria: “În toată istoria, mereu peste noi a urinat cine a vrut”. Cu alte cuvinte, românii au fost pe post de closet public. Ca urmare, să-i scoatem din conştiinţa naţională pe Decebal, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, pe Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza. Cine îndrăzneşte să-i evoce este un naţionalist, demn de dispreţul Europei şi al “societăţii civile”. România însăşi este prezentată ca o ţară demnă de scârbă şi dispreţ. Să nu se mai spună că avem o ţară frumoasă, cu imense bogăţii, care merită să fie cunoscută şi preţuită (aşa cum făcuse Papa Ioan Paul al II-lea, care a numit-o “Grădina Maicii Domnului”). Foarte activ şi mediatizat este Lucian Boia, care şi-a modificat radical discursul de dinainte de 1989, apreciind că istoria românilor nu este decât o succesiune de mituri. În opinia sa, românii nu au fost decât nişte anexe ale marilor imperii, incapabili să-şi construiască o istorie reală. Nici vorbă de vechime, continuitate, unitate, luptă pentru independenţă şi de alte asemenea “mituri”. Cei care susţin contrariul – A.D. Xenopol, Dimitrie Onciul, N. Iorga, Constantin C. Giurescu etc. etc. – sunt nişte naţionalişti, demni de tot dispreţul europenilor. Obiectivul lui Boia şi al susţinătorilor săi este clar: “Marile decizii pe care trebuie să le ia astăzi societatea românească reprezintă o ruptură faţă de trecut, faţă de orice trecut”, a spus Ioan Scurtu pentru Cotidianul.

Marele istoric trage concluzia că toată această campanie mediatică are menirea de a-i tranforma pe români în marionete, fără trecut, ce trebuie să facă ce li se spune.

„Cu alte cuvinte, românii să nu se inspire din faptele de demnitate naţională ale unui Ion I.C. Brătianu sau Nicolae Titulescu, ci să accepte tot ce li se cere. Poporul român are un trecut incert, a venit de nicăieri şi se îndreaptă spre niciunde. Doar duşi de mână, ca orbeţii, românii ar putea ieşi la liman şi, ca urmare, ei trebuie să acepte cu recunoştinţă tot ce li se cere din afară. Guvernanţii au acţionat în acest spirit. Au înstrăinat principalele bogăţii naturale, au încheiat contracte dezastruoase, au pus în operă privatizări scandaloase în favoarea străinilor. Românii au fost practic eliminaţi de guvernanţii de după 1989 din reconstrucţia economiei naţionale”, a concluzionat Ioan Scurtu.

Ioan Scurtu mai vorbeşte despre distrugerea monumentelor istorice importante ale României, tehnică ce are rolul de a şterge memoria trecutului glorios al românilor

„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român. În 2013, am participat la lansarea cărţii „Palate din Bucureşti”, de Ion Narcis Dorin, prilej cu care am aflat că, în cei 25 ani de după 1989, s-au demolat mai multe monumente istorice şi de artă decât în 45 de ani de comunism. Guvernanţii, prin aşa-zisa “restitutio in integrum”, au deschis calea unor uriaşe abuzuri, la care s-a asociat din plin şi justiţia. Au fost restituite clădiri istorice – care făceau parte din patrimoniul naţional – pe care proprietarii (mulţi dintre ei obţinând decizii judecătoreşti pe baza unor acte false) le-au demolat, pentru a face loc unor clădiri “moderne”, din beton şi sticlă. Evident că asemenea acte au avut loc cu implicarea Ministerului Culturii – care, culmea, se mai numeşte şi al Patrimoniului -, care are obligaţia de a păstra monumentele istorice şi de artă, precum şi cu ajutorul primăriilor, care au dat avize de demolare. După 1989, s-a mai înregistrat un fenomen curios, girat de guvernanţii de la Bucureşti: renovarea pe banii statului a unor clădiri monumente istorice şi apoi restituirea lor către proprietari, reali sau fictivi. Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, prevedea că bunurile care până la acea dată au aparţiunut statului maghiar treceau de drept în proprietatea statului român. Nesocotind acest Tratat, guvernele şi justiţia română au restituit multe clădiri unor etnici maghiari, după ce, prin grija miniştrilor Culturii (lideri ai UDMR), acestea au fost refăcute şi renovate cu bani grei de la bugetul statului român. Toate acestea, în timp ce numeroase castele, cazinouri, palate, cule româneşti au fost lăsate în paragină. Nici măcar în “Anul Brâncoveanu” (2014) nu s-au acordat fondurile necesare pentru refacerea unor biserici şi palate construite de marele domnitor”, declară Ioan Scrutu. – activenews.ro

Urmariti va rog si: