Profesorul Didier Raoult, specialist în boli infecţioase: „Medicamentul Clorochina vindeca Coronavirusul in şase zile”

Specialist în boli infecţioase: „Pentru a trata Covid-19, toată lumea va folosi clorochina. Coronavirusul dispare după şase zile”

Contactat duminică specialistul în boli infecţioase spune că este încrezător că a găsit un remediu pentru coronavirus. Profesorul Didier Raoult consideră „imoral” că trebuie să aşteptam administrarea lui şi spune că nu „îi pasă” de lansarea unui studiu clinic.
Didier Raoult este convins de acest lucru: a găsit „cel mai eficient remediu pentru tratarea pacienţilor cu Covid-19. Directorul Institutului Spitalului Universitar pentru Infecţii Mediteraneene (Bouches-du-Rhône), infecţiolog, specialist în boli infecţioase tropicale emergente, spune că clorochina, un antimalarian folosit de zeci de ani şi cunoscut de călători sub numele de Nivaquine, are efecte spectaculare asupra epidemiei în curs.

Image result for Profesorul Didier Raoul

După şase zile de la administrarea medicamentului la pacienţii cu Covid-19 doar 25% dintre aceştia mai purtau virusul, în timp ce 90% dintre cei care nu au primit acest tratament erau încă pozitivi. Dacă unii dintre colegii săi nu-l iau în serios punând la îndoială metodele sale şi rezultatele studiilor sale terapeutice, ministrul Sănătăţii, Olivier Véran, a anunţat sâmbătă, 21 martie, că acest tratament va fi testat „la o scară mai mare “.

„Am cerut ca studiul profesorului Raoult să fie reprodus […] în alte spitale, de către alte echipe independente. Eu urmăresc aceste studii de foarte aproape ». a spus ministrul . Guvernul rămâne însă prudent, deoarece rezultatele Prof Raoult au fost obţinute doar la 24 de pacienţi, fără placebo. „Nicio ţară din lume nu a acordat niciodată o autorizaţie de tratament pe baza unui studiu de acest fel”, subliniază Olivier Véran.
Ziarul Le Parisien – Ajujourd’hui l-a contactat pe profesorului Raoult, cel care consideră ca e „imoral” să nu se administreze clorochina la pacienţii Covid-19 imediat.

– Guvernul a autorizat un studiu clinic de amploare pentru a testa efectul clorochininei asupra coronavirusului. Este important pentru dvs. să fi obţinut acest lucru?

– DIDIER RAOULT. Nu, nu-mi pasă. Cred că există oameni care trăiesc pe Lună şi care compară studiile terapeutice ale SIDA cu o boală infecţioasă emergentă. Eu, ca orice medic, odată ce s-a demonstrat că un tratament este eficient consider imoral să nu-l administrez. Este atât de simplu.

– Ce le spuneţi medicilor care solicită prudenţă şi care sunt rezervaţi cu privire la testele dvs. şi efectul clorochinei, mai ales în absenţa unor studii suplimentare?

– Înţelegeţi-mă bine: sunt un om de ştiinţă şi gandesc ca un om de ştiinţă bazându-ma pe elemente verificabile. Am produs mai multe date despre bolile infecţioase decât oricine din lume. Sunt medic, văd oameni bolnavi. Am 75 de pacienţi spitalizaţi, 600 de consultări pe zi. Deci părerile unii despre ceilalţi, dacă ai şti cat de mult nu-mi pasă. În echipa mea, suntem oameni pragmatici, nu păsări pe platouri televizate.

– Cum aţi ajuns să lucraţi la clorochină şi să vă spuneţi că ar putea fi eficienta în tratarea coronavirusului?
– Problema din această ţară este că oamenii care vorbesc sunt de o ignoranţă enormă. Am făcut un studiu ştiinţific despre clorochină şi viruşi în urmă cu treisprezece ani, studiu care a fost publicat. De atunci, alte patru studii realizate de alţi autori au arătat că coronavirusul este sensibil la clorochină. Toate acestea nu sunt noi. Este sufocant faptul că cercul factorilor de decizie nu este nici măcar informat despre starea ştiinţei. Ştiam despre eficacitatea potenţială a clorochinelor pe modelele de cultură virală. Ştiam că este un antivirus eficient. În experimentele noastre am decis să adăugăm un tratament cu azitromicină (un antibiotic împotriva pneumoniei bacteriene, nota editorului) pentru a evita infecţiile secundare bacteriene. Rezultatele au fost spectaculoase la pacienţii cu Covid-19 când s-a adăugat azitromicină la hidroxiclorochină.

– Ce vă aşteptaţi de la studiile la scară mai mare din jurul clorochinei?

– Absolut nimic. Eu si echipa mea credem că am găsit un remediu. Şi din punct de vedere al eticii medicale cred că nu am dreptul ca medic să nu folosesc singurul tratament care până acum s-a dovedit de succes. Sunt convins că la final toată lumea va folosi acest tratament. Este doar o chestiune de timp înainte ca oamenii să fie de acord să îşi înghită vorbele şi să spună: acesta este ceea ce trebuia facut.

– În ce formă şi cât timp administraţi clorochina pacienţilor dumneavoastră?

– Hidroxiclorochina se administrează în doză de 600 mg pe zi, timp de zece zile (sub formă de Plaquenil, numele medicamentului, notă de editor) sub formă de tablete administrate de trei ori pe zi. Şi 250 mg azitromicină de două ori în prima zi şi apoi o dată pe zi timp de cinci zile.
Este un tratament care poate fi luat pentru a preveni boala?

– Nu ştim.

-Când îl administraţi, după cât timp poate un pacient cu Covid-19

– Ce ştim deocamdată este că virusul dispare după şase zile.

-Înţelegeţi totuşi că unii dintre colegii dvs. solicită prudenţă cu acest tratament?

– Oamenii îşi dau cu părerea despre toate, dar eu vorbesc doar despre ceea ce ştiu: nu îmi dau părerea cu privire la compoziţia echipei Franţei! Fiecare are propria meserie. Comunicarea ştiinţifică în această ţară astăzi este asemănătoare conversaţiei din bistrouri.

– Dar nu există reguli de prudenţă care trebuie respectate înainte de a administra un nou tratament?

– Celor care spun că avem nevoie de treizeci de studii multicentrice şi o mie de pacienţi incluşi, răspund că, dacă ar trebui să aplicăm regulile metodologilor actuali, va trebui să refacem un studiu privind interesul paraşutei. Luaţi 100 de oameni, jumătate cu paraşute şi celălalt fără şi număraţi morţii la sfârşit pentru a vedea ce metodă este cea mai eficientă. Când aveţi un tratament care funcţionează împotriva altor zero tratamente disponibile, acest tratament ar trebui să devină reper. Şi este libertatea mea de a prescrie ca medic. Nu trebuie să ne supunem ordinelor guvernamentale de a trata bolnavii. Recomandările Înaltei Autorităţi pentru Sănătate sunt un indiciu, dar nu vă obligă. Încă de la Hipocrat, doctorul a făcut tot ce a fost mai bun, în starea de cunoştinţe şi în starea ştiinţei.

– Cum rămâne cu riscurile unor efecte nedorite grave legate de administrarea clorochinei, în special la doze mari?

– Spre deosebire de ceea ce spun unii oameni la televizor, Nivaquine (numele unuia dintre medicamentele concepute pe bază de clorochina, nota editorului) este mai puţin toxic decât Doliprane (paracetamol) sau aspirina administrate în doze mari. În orice caz, un medicament nu trebuie luat uşor şi trebuie prescris întotdeauna de către un medic generalist.
– Sunteţi conştienţi de imensa speranţă de vindecare pentru pacienţi?

– Văd mai presus de toate că există medici care îmi scriu zilnic din toată lumea pentru a afla cum tratăm bolile cu hidroxiclorochina. Am primit apeluri de la Spitalul General din Massachusetts şi Clinica Mayo din Londra. Cei doi cei mai mari specialişti din lume, una dintre bolile infecţioase, cealaltă a tratamentelor cu antibiotice, m-au contactat pentru a-mi cere detalii despre modul de înfiinţare a acestui tratament. Şi chiar Donald Trump a făcut un tweet despre rezultatele testelor noastre. Doar în această ţară nu este clar cine sunt eu! Pentru că nu locuim in centrul Parisului asta nu înseamnă ca nu facem ştiinţă. Această ţară a devenit Versailles în secolul al XVIII-lea!

– Ce vrei să spui prin asta?

– Ne punem întrebări franco-franceze şi chiar pariziano-pariziene. Dar Paris este complet decalat de restul lumii. Ia exemplul Coreei de Sud şi China, unde nu mai există cazuri. În aceste două ţări, au decis mult timp să efectueze teste la scară largă pentru a putea diagnostica pacienţii infectaţi mai devreme. Acesta este principiul de bază al gestionării bolilor infecţioase. Dar am ajuns la un nivel de nebunie, astfel încât medicii de la televizor nu mai sfătuiesc să diagnostice boala, ci spun oamenilor să rămână izolati la casele lor. Asta nu este medicament.

– Credeţi că izolarea populaţiei nu va fi eficientă?

– Niciodată nu s-a făcut acest lucru în timpurile moderne. Faceam asta în secolul 19 pentru holeră în Marsilia. Ideea de a izola oamenii ca să blocheze bolile infecţioase nu a fost niciodată dovedită. Nici nu ştim dacă funcţionează. Este improvizaţie socială şi nu măsurăm deloc efectele colaterale. Ce se va întâmpla când oamenii vor rămâne închişi, în spatele uşilor închise, timp de 30 sau 40 de zile? În China, s-au raportat sinucideri din teama coronavirusului. Unii se vor lupta între ei.

– Ar trebui, după cum solicită Organizaţia Mondială a Sănătăţii, să generalizăm testele în Franţa?

– Să avem curajul să o spunem: metodele haotice în stil francez nu funcţionează. Franţa face doar 5000 de teste pe zi, când Germania efectuează 160.000 pe săptămână! Există un fel de discordie. În bolile infecţioase, diagnosticăm oamenii şi, odată ce obţinem rezultatul, îi tratăm. Mai ales că începem să vedem oameni care poartă virusul, aparent fără semne clinice, dar care, într-un număr nesemnificativ de cazuri, au leziuni pulmonare vizibile pe CT care arată că sunt bolnavi. Dacă aceste persoane nu sunt tratate la timp, există un risc rezonabil ca acestea să fie găsite în terapie intensivă acolo unde nu vor fi salvate. Testarea oamenilor numai atunci când sunt deja bolnavi grav este, prin urmare, un mod extrem de artificial de creştere a mortalităţii.

– Şi ar trebui să generalizăm purtarea măştilor?

– Este dificil de evaluat. Ştim că acestea sunt importante pentru personalul medical pentru că sunt persoanele care au cu adevărat relaţii foarte apropiate cu pacienţii atunci când aceştia îi examinează, uneori la 20 cm de faţă. Nu este clar cât de departe zboară virusurile. Dar cu siguranţă nu mai mult de un metru. Deci, dincolo de această distanţă, este posibil să nu aibă prea mult sens să porţi o mască. În orice caz, spitalelor trebuie să le fie trimise cu prioritate aceste măşti pentru a proteja personalul medical. În Italia şi China, o mare parte dintre pacienţi s-au dovedit a fi personal medical. – fb.com

Urmariti va rog si:

Mărturia unui medic din linia întâi: O asemenea severitate a distrugerii plămânilor este tipică celor înecați sau gazați, nu unei infecții. Asta m-a șocat!

Un cadru medical de la un spital din New Orleans a povestit, pentru Propublica, șocul pe care l-a trăit în clipa în care a primit primul pacient infectat cu Covid-19, aflat în stare gravă. Ulterior, șocul s-a multiplicat, pe măsură ce tot mai mulți pacienți au început să curgă spre secția de terapie intensivă.

Potrivit sursei citate, mulți dintre cei aduși în stare gravă sunt relativ tineri, în plaja de vârstă de 40-50, fără alte probleme de sănătate, sau doar cu unele minore. Specialistul se simte însă copleșit și uluit de manifestarea violentă a infecției, ca și de viteza cu care starea oamenilor se degradează. Din zecile de pacienți internați pe secția sa, amenajată pentru primirea cazurilor de coronavirus, aproximativ o treime au ajuns pe ventilatoare.

„Urmărind știrile, știam că va fi rău, dar ne ocupăm de gripă în fiecare an, așa că mă gândeam: Ei bine, probabil că nu este chiar mult mai rău decât gripa. Însă văzând la fața locului pacienții cu COVID-19 mi-a schimbat complet perspectiva pentru că este mult mai înfricoșător”, explică medicul.

”Am pacienți de 40 de ani și da, am fost destul de șocat. Pentru că văd oameni care par sănătoși, care nu au avut aproape nicio problemă medicală până acum, și arată devastați, ca și cum i-a lovit un camion. Boala asta dărâmă și oameni în formă perfectă, sănătoși. La început, bolnavii poate au nevoie de un minim suport de oxigen, dar minim. Apoi, dintr-o dată, starea lor se înrăutățește grav și sistemul respirator intră în colaps (…) La fel și activitatea cardiacă: înregistrează creșteri și descreșteri bruște (…) Asta pare că se întâmplă cu mulți dintre acești pacienți. Brusc, fie devin inerți, fie nu mai pot respira deloc.”

Potrivit medicului, plămânii bolnavilor care trec prin așa ceva (Sindrom de detresă respiratorie acută, în limbaj de specialitate; ARDS în engleză) se umplu cu lichid, iar radiografiile arată foarte rău: întregul plămân este practic inundat. La pacienții cu aceste evoluții, rata mortalității explodează, ajunge undeva la 40%.

Tipul acesta de evoluție care afectează grav respirația nu este atipic, însă noutatea în cazul bolnavilor de Covid-19 este că totul se petrece cu mare viteză.

Plămânii ajung să arate la radiografie ca o sticlă albă opacă, uneori de un alb pur, tocmai pentru că se umplu cu atât de mult fluid acolo unde în mod normal ar fi trebuit să fie doar aer.

Menținerea în viață a pacienților infectați cu coronavirus ajunși în situația respectivă testează practic limitele aparatelor existente.

„Din experiența mea, acest nivel de severitate (a colapsului respirator) este tipic mai degrabă pentru cineva aflat la limita înecului, în ai cărui plămâni a ajuns o cantitate mare de apă murdară. Sau pentru cei gazați. Nu am văzut niciodată un microorganism sau un proces infecțios care să provoace atât de rapid deteriorarea acută a plămânilor. Asta m-a șocat cu adevărat”, mai explică medicul citat de Propublica.

Acesta dă exemplul unui pacient relativ tânăr. „M-a surprins când am văzut primul caz grav de coronavirus cât de diferit este (față de ce mai văzuse – n.t.). Am zis că asta nu e gripă. Secreții roz, spumoase îi ieșeau din tub și din gură”, povestește doctorul. ”Deși era intubat și ventilat, omul cotinua să se chinuie pentru a respira, deschidea gura și se zbătea. A trebuit să-l imobilizăm.”

”Când cineva are o infecție, sunt obișnuit să văd culorile tipice: verzi și galbene. Pacienții cu COVID 19 care intră în colaps respirator au secreții roz, pentru că sunt pline cu celule sanguine care se scurg în căile respiratorii. Practic, se îneacă în propriul sânge și în fluidele lor pentru că plămânii sunt plini. De aceea, trebuie să le aspirăm constant secrețiile.

Până acum, toți râdeam. Umor negru. Dacă iei virusul și intri în carantină, spitalul continuă să te plătească. De aia, glumeam: Vreau să iau virusul pentru că după aceea primesc o vacanță plătită. După ce am văzut pacienții afectați grav mi-am spus că nu îmi doresc să iau virusul. Și nu doresc nimănui să-l ia!” – universul.net propublica.org

Urmariti va rog si:

Marele Plan din Spatele Proiectului COVID-19

Convoi de camioane din armata italiană care scoate cadavrele în timp ce crematoriul local din Bergamo este inundat cu coronavirus (VIDEO)