Adevaratul Game of Thrones nu este o lume cu dragoni si orgii, este o continua luptă geopolitică a înarmării opoziției pentru a continua consolidarea puterii.
Urmariti va rog cu atentie categoriile: Noua Ordine Mondiala si Al treilea razboi mondial
Lună: martie 2015
25 Martie Sfintii zilei de astazi. Bunavestire a preasfintei stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria
În această lună, în ziua a douăzeci şi cincea, Bunavestire a preasfintei stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria.
Iubitorul de oameni şi Milostivul Dumnezeu, Care pururea poartă de grijă neamului omenesc, întocmai ca un Părinte plin de dragoste, văzând făptura mâinilor Lui înrobită şi chinuită de diavol şi împinsă către patimile cele pline de ocară şi supusă închinării la idoli, a găsit cu cale să trimită pe Fiul Său cel Unul-Născut, pe Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască neamul omenesc din mâinile diavolului. Şi, pentru că a voit ca acest lucru să rămână ascuns nu numai de diavol, ci chiar şi de puterile cele cereşti, a încredinţat taina aceasta unuia singur dintre arhangheli, preamăritului Gavriil. Deci arhanghelul venind în cetatea Nazaret, i-a grăit ei: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Iar aceea a răspuns: Cum va fi mie aceasta? Şi el a zis: Duhul Sfânt va veni asupra ta şi puterea Celui preaînalt te va umbri. Iar Fecioara a grăit: Iată, roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău. Şi îndată cu cuvântul arhanghelului şi al ei, a zămislit în preacuratul său pântece pe Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, mai presus de fire, Care este Înţelepciunea şi Puterea cea ipostatică a Lui, cu umbrirea şi cu venirea asupra ei a Duhului Sfânt. De atunci s-au săvârşit, prin rânduiala lui Dumnezeu, tainele Cuvântului lui Dumnezeu, pentru mântuirea şi izbăvirea noastră. Căruia se cuvine slava şi stăpânirea în veci. Amin.
Tot în această zi, pomenirea sfântului părintelui nostru Senufie, purtătorul de semne, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfintelor muceniţe Pelaghia şi Teodosia, care prin sabie s-au săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea unui călău care, ajungând la cunoştinţa lui Hristos şi închis fiind într-o temniţă întunecoasă, s-a săvârşit acolo din viaţă.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Sursa: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/martie/martie25.htm
Veseleşte-te cu cei ce se veselesc şi plângi cu cei ce plâng, căci acesta este semnul curăţiei
Veseleşte-te cu cei ce se veselesc şi plângi cu cei ce plâng, căci acesta este semnul curăţiei. Fii bolnav cu cei bolnavi. Plângi cu cei păcătoşi.
Fii prieten cu toţi oamenii, dar fii singur în cugetul tau. Fii părtaş la pătimirea tuturor, dar cu trupul tău să fii departe de toate. Nu mustra pe cineva şi nu osândi nici chiar pe cei foarte răi în vieţuirea lor. Întinde haina ta peste cel ce a greşit şi acoperă-l; şi dacă nu poţi lua asupra ta greşelile lui şi nu poţi primi cercetarea şi ruşinea în locul lui, rabdă-l măcar şi nu-l ruşina…
De nu te linişteşti cu inima, linişteşte-te măcar cu limba. Şi dacă nu poţi pune rânduială în gânduri, pune rânduială măcar în simţuri. Si de nu eşti singur în cugetul tău, fii singur măcar cu trupul tău. Şi de nu poţi lucra cu trupul tău, întristează-te măcar în cugetul tău. Şi de nu poţi sta la priveghere, priveghează măcar şezând pe patul tău sau chiar întins pe el. Şi de nu poţi posti două zile, posteşte măcar pînă seara. Şi de nu poţi măcar pînă seara, posteşte măcar să nu te saturi. De nu eşti curat în inima ta, fii măcar curat în trupul tău. De nu plângi în inima ta, îmbracă-ţi în jale măcar faţa ta. De nu poţi milui vorbeşte măcar cu un păcătos. De nu eşti făcător de pace, fii măcar iubitor de îmbunare. De nu te poţi strădui, fă-te măcar în cuget netrândav. De nu eşti biruitor (asupra păcatelor), măcar să nu te mândreşti faţă de cei vinovaţi. De nu izbuteşti să închizi gura celui ce bârfeşte pe soţul tău, păzeşte-te măcar să nu te faci părtaş în aceasta cu el…
De iubeşti blândeţea, rămâi în pace. Şi de te vei învrednici de pace, te vei bucura în toată vremea. Caută înţelepciunea şi nu aurul. Îmbracă-te în smerenie şi nu în mătase. Caută să dobândeşti pacea şi nu împărăţia…
Iată, frate, îndemnul meu: mila să-ţi sporească în suflet pînă când vei simţi în inima ta aceeaşi milă pe care Dumnezeu o are faţă de lume!
Sursa: Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, în Filocalia X. – ganduridinierusalim.com
Fotografii de la sfârșitul săptămânii trecute cu cei peste 35 000 de pelerini veniţi la mormântul părintelui Arsenie Boca
În acest wekend, peste 35.000 de oameni au venit în pelerinaj la mormântul părintelui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop. Estimările aparţin jandarmilor hunedoreni, care au asigurat ordinea publică la eveniment.
“În zilele de 21 şi 22 martie peste 35.000 de credincioşi au venit în pelerinaj la Mănăstirea Prislop”, a spus un reprezentant al Inspectoratului de Jandarmi al Judeţului Hunedoara. „La sfârşitul acestei săptămâni, 25 de jandarmi au asigurat măsurile de ordine şi siguranţă publică cu ocazia manifestărilor religioase de la Mănăstirea Prislop. Jandarmii au asigurat ordinea publică pe timpul slujbei religioase şi au realizat dispozitive de îndrumare a credincioşilor pe timpul pelerinajului la mormântul Părintelui Arsenie Boca. Credincioşii au înţeles mesajul forţelor de ordine şi al personalului clerical, astfel că nu s-au produs incidente”, se mai spune în comunicatul emis de Inspectoratul de Jandarmi al Judeţului Hunedoara.
Este al doilea sfârșit de săptămână când se înregistrează un număr record de pelerini, după ce în urmă cu o săptămână au fost 30.000.
Alte lucruri minunate despre Sfantul Parinte Arsenie Boca, puteti gasi la categoria: Sfantul Arsenie Boca
Sfantul Părinte Arsenie Boca despre motivele pentru care apare vrajba in casă
Des, mult prea des vedem şi trăim probleme în familie: de la neînţelegeri, tensiuni, certuri, până la violenţe verbale sau fizice. Care sunt cauzele lor? Pătrunzător al tainelor sufletului omenesc, Părintele Arsenie Boca ne face o sinteză:
Vrajba în casă vine din păcate. Toate îşi au izvorul în păcate. Neapărat vine vrajba în casă, dacă:
Căsătoria s-a început cu stângul, adică cu desfrânarea;
Mai vine apoi, dacă soţii trăiesc în căsătorie nelegitimă, sau fără cununie bisericească. Este un prim păcat, pe care toţi îl plătesc cu vrajba. De aceea, toţi trebuie să intre la cuminţenie şi să se legiuiască dacă sunt aşa;
Din curvii nemărturisite, făcute înainte sau după căsătorie. Astfel au intrat într-o casă nouă, cu o pecete drăcească pe trupul şi pe sufletul lor şi pentru că nu şi-au mărturisit acel păcat, are să le spargă casa, tocmai pentru că n-au omorât pe diavolul, care este cel care făcea acest lucru;
Lăcomia de avere a unui părinte când şi-a măritat sau şi-a căsătorit feciorul. O asemenea căsătorie nu ţine, pentru că s-a făcut cu o lucrare a diavolului. De vei mărita fata ta numai pentru avere, căsătoria lor va sfârşi cu vrajbă sau cu spargerea casei aceleia. Prin urmare, cuminţiţi-vă, părinţilor, cu sfaturile, când vă măritaţi fetele sau vă însuraţi feciorii!
Nepotrivirea de vârstă. Sunt părinţi care-şi mărită fetele la 14-16 ani, iar la 18, 19 ani fata lor este văduvă şi încă cu copil. Aceasta din cauza nepotrivirii de vârstă, căci ce poate face o fată aşa tânără în faţa unui vlăjgan, om în toată firea? Această diferenţă mare de vârstă este un păcat înaintea lui Dumnezeu. Şi din cauza aceasta, casa aceea nu ţine, ci se sparge şi în aceste cazuri părinţii trebuie să recunoască că au dat un sfat prost.
Din negrija de suflet a celor din casă, din negrija de Spovedanie, de Sfânta Împărtăşanie şi de rânduielile Bisericii, care sunt poruncile lui Dumnezeu, care dacă nu se păzesc, păzesc pe ale diavolului şi nu pot să aibă linişte;
Din petrecere fără post. Cei ce se umplu de mânie sunt cei plini de fiere, care se înmulţeşte în corpul omului atunci când mănâncă carne multă şi nu posteşte. Plin de fiere fiind, te umpli de mânie şi astfel îşi sar în cap unii la alţii. Aşa, pentru o vorbă cât de neînsemnată, pentru o bucată de lemn ce nu e la locul ei, îi sare în cap celuilalt;
Şi o ultimă pricină este desfrânarea soţilor. Dar soţii cum desfrânează, când sunt legiuiţi? Aşa bine, căci nu mai ţin seamă de miercuri, de vineri, de zilele postului şi de sărbători. Nu mai ţin nici o rânduială. Şi bate Dumnezeu nerânduiala ca să se facă rânduială.
Părintele Arsenie Boca
Extras din Despre durerile oamenilor – Cuvânt ţinut în Sfânta Biserică în ziua de 21.02.1942 – ganduridinierusalim.com
Alte lucruri minunate despre Sfantul Parinte Arsenie Boca, puteti gasi la categoria: Sfantul Arsenie Boca
20 Martie Sfintii zilei de astazi. Viata sfinţilor cuvioşilor părinţi, ucişi de arabi în Mănăstirea sfântului Sava cel sfinţit
În această lună, în ziua a douăzecea, pomenirea sfinţilor cuvioşilor părinţi, ucişi de arabi în Mănăstirea sfântului Sava cel sfinţit.
În sec. al VIII-lea saracinii invadau frecvent regiunile înconjurătoare ale Ierusalimului. Mănăstirea Sf. Hariton a fost astfel devastată şi transformată în ruine. Saracinii încercaseră de două ori să distrugă Lavra Sf. Sava cel Sfinţit dar pronia divină a apărat locaşul sfânt. Fraţii, care s-ar fi putut salva din calea barbarilor dacă ar fi fugit în Ierusalim, n-au făcut-o, din dorinţa de a nu părăsi locul unde şi-au aflat mântuirea atâţia ani.
În ziua de 13 martie saracinii au intrat în mănăstire cerând lucrurile de valoare. Când călugării le-au spus că nu vor găsi nimic valoros în mănăstire în afară de provizii de hrană şi nişte haine vechi, saracinii au început să tragă în ei cu arcul. Treisprezece oameni au fost ucişi şi mulţi au fost răniţi, iar chiliile arse. Saracinii vroiau să dea foc şi bisericii dar văzând în depărtare un grup mare de oameni au crezut că este armata trimisă din Ierusalim şi au fugit luând cu ei puţinul pe care l-au găsit în sfântul locaş.
După fuga duşmanilor, părintele Toma, un doctor cu experienţă, i-a ajutat pe cei rămaşi în viaţă.
În joia mare, 20 martie, saracinii s-au întors în număr mult mai mare şi i-au bătut pe călugări. Supravieţuitorii au fost băgaţi în biserică unde au fost torturaţi ca să spună unde au ascuns odoarele bisericii. Mănăstirea era înconjurată de cotropitori şi nimeni nu putea să scape. Saracinii l-au prins pe tânărul călugăr Ioan, care îngrijea oamenii fără adăpost şi l-au bătut rău după care i-au tăiat tendoanele de la mâini şi picioare şi l-au târât de picioare pe pietre, sfâşiindu-i mucenicului pielea spatelui.
Paznicul odoarelor bisericii, Sf. Serghie, a încercat să fugă după ce a ascuns sfintele obiecte, dar a fost prins şi decapitat. Cu toate acestea mulţi călugări au reuşit să se ascundă într-o peşteră din afara mănăstirii dar au fost zăriţi de o santinelă de pe deal şi somaţi să iasă toţi şi să se predea. Sf. Patriciu, le-a şoptit fraţilor cu care era în peşteră să nu se teamă că el va ieşi singur şi îşi va înfrunta moartea iar ei să se roage pentru el. Ieşind, saracinii l-au întrebat dacă era singur iar Sf. Patriciu le-a răspuns că nu mai era nimeni cu dânsul. Aceştia l-au dus la lavră unde ceilalţi prizonieri îşi aşteptau soarta. Saracinii au cerut răscumpărare pentru eliberarea călugărilor 4000 de monede de aur şi odoarele sfinte, bani pe care fraţii nu aveau de unde să îi scoată. Saracinii i-au dus pe toţi în peştera Sf. Sava din interiorul mănăstirii, au aprins focul pe un morman de bălegar la intrarea în peşteră sperând să-i sufoce cu fumul otrăvitor. Optsprezece oameni au pierit în peşteră, printre care şi sfinţii Ioan şi Patriciu. Saracinii au continuat să-i tortureze pe cei rămaşi în viaţă dar nu au obţinut nimic de la ei. În cele din urmă au părăsit mănăstirea.
Mai târziu, în seara de vinerea mare, călugării ascunşi în munţi s-au întors la mănăstire, au luat trupurile fraţilor ucişi şi le-au îngropat în biserică.
Barbarii care au prădat mănăstirea nu au scăpat de mânia lui Dumnezeu. Aceştia au fost loviţi de o molimă şi au pierit toţi mâncaţi de fiarele sălbatice.
Mucenicii Lavrei Sf. Sava prăznuiţi în 16 mai au suferit în sec. al VII-lea în timpul domniei lui Heraclius (610-641).
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Nichita Mărturisitorul, episcopul Apoloniadei.
Acest preacuvios părinte al nostru şi mărturisitor, pe vremea luptătorilor împotriva sfintelor icoane era episcop al Apoloniadei şi era nu numai credincios şi evlavios şi cu totul drept în credinţa lui, ci şi milostiv şi plin de dragoste faţă de oameni, vestit în cunoştinţe şi în cuvânt. Fiind silit să se lepede de închinarea la sfintele icoane ale Domnului nostru Iisus Hristos şi ale preacuratei Sale Maici, ale sfinţilor îngeri şi ale tuturor sfinţilor şi neplecându-se, a fost condamnat la surghiun şi supus la chinuri de neîndurat. Din pricina acestora îmbolnăvindu-se cumplit, şi-a dat sfântul său suflet în mâinile lui Dumnezeu.
Tot în această zi, pomenirea sfintelor şapte femei, celor din Aminsos: Alexandra, Claudia, Rufrasia, Matrona, Iuliana, Eufimia şi Teodosia.
Aceste şapte sfinte femei au trăit pe vremea împăratului nelegiuit Maximian. Acesta pornind o prigoană mare împotriva creştinilor, în cetatea Aminsos, au fost aduse în faţa mai-marelui cetăţii aceste şapte femei pline de curaj. Şi mărturisind că sunt creştine şi spunând mai-marelui cetăţii că este un om crud, lipsit de omenie şi vrăjmaş, mai întâi au fost lovite cu toiege, după ce au fost dezbrăcate; apoi li s-au tăiat sânii cu sabia. După aceasta au fost spânzurate şi li s-au sfâşiat trupurile cu gheare de fier, până când li s-au văzut cele dinăuntru şi în cele din urmă au fost aruncate într-un cuptor cu foc, dându-şi astfel sufletele lor Domnului.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Mucenic Rodian, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Achile eparhul, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Lolion, care cu pumnii fiind lovit, s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Emanoil, care prin sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului noului mucenic Miron Criteanul, care a mărturisit în Creta, la anul 1793 şi care prin sugrumare s-a săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Sursa: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/martie/martie20.htm
Iohannis marioneta perfecta a Anglo-Americanilor, instiga la razboi
Numai orbii sau mercenarii din presă, plătiţi de Soros sau fundaţii occidentale, nu văd sau nu vor să vadă că România se îndreaptă spre un război impus cu Federaţia Rusă, românii fiind pe post de cobai sau carne de tun. Premierul Victor Ponta a publicat în Monitorul Oficial chemările oficiale la recrutare şi certificatul medical pentru tinerii români, între 20 şi 35 de ani, care vor fi încorporaţi în Armata Română.
Pe de altă parte, preşedintele marionetă Klaus Iohannis care citeşte de pe prompter să nu greşească ce-i dictează serviciile secrete a oferit un interviu presei franceze în care instiga la războiul cu Rusia, care a depăşit „linia roşie”, în timp ce Hollande şi Merkel negociau pentru Ucraina pacea cu Putin la Kremlin. Reacţia Rusiei nu s-a lăsat aşteptată şi reprezentanţii marinei ruse din Crimeea au ameninţat că vor scufunda flota română din portul Constanţa. Cred că comandanţii ruşi nu sunt la curent că flota României nu mai există pentru că a dat-o Băsescu la fiare vechi şi altor ţări, iar DNA a clasat dosarul, că e organism independent şi imparţial ca şi personajul din Caragiale. Dincolo de glumele amare, vin vremuri grele pentru România, iar Iohannis e doar marioneta interselor străine în ţara noastră.
Aliaţii „noştri” anglo-americani din NATO ne vor proteja de ruşi aşa cum au făcut-o acum 70 de ani la Yalta, adică ne-au vândut lui Stalin cu ipocrizie şi cinism. Am citit recent jurnalul, ascuns 50 de ani într-o cocină de porci, al lui Corneliu Coposu un anglofil cunoscut ca mentorul său Iuliu Maniu, care nu poate fi acuzat că a fost filo-rus. Aşa erau de anglofili încât deveniseră agenţi plătiţi cu aparatură de transmisie telegrame cifrate în casă. Acum înţeleg de ce Corneliu Coposu nu a dorit să-i fie publicat jurnalul în timpul vieţii. Din acest jurnal reiese cu claritate ipocrizia anglo-americanilor în timpul războiului faţă de Iuliu Maniu şi România. Maniu era repetat minţit de trimişii englezi şi americani la Bucureşti şi în negocierile de armistiţiu de la Ankara şi Cairo, că vor da Ardealul la România şi se va retroceda Basarabia conform Cartei Atlanticului din 1941 semnată chiar de Aliaţi. La un moment dat Churchill i-a trimis o scrisoare cifrată lui Maniu în care îl apostrofa nervos să nu se mai amestece în treburile marilor puteri, adică în împărţirea Europei de est ca o pradă, cum a făcut-o cu Stalin pe 9 octombrie 1944 pe un bileţel de hârtie. Când s-a semnat pe 12 septembrie 1944 armistiţiul cu Aliaţii la Moscova, ambasadorul american Harimann era beat, iar trimisul englez repeta ca un papagal ce spunea comisarul pentru externe Molotov. Jurnalul lui Coposu abundă de trimişi englezi clandestini înainte de 23 august 1944 la Bucureşti sau ambasadori oficiali anglo-americani după lovitura de stat, că erau sub influenţa alcoolului sau pălincii de Bobota. Niciunul dintre aceştia nu ieşeau din cuvântul Moscovei. Paradoxal, ruşii au fost mai corecţi şi direcţi, fără să fie ipocriţi ca anglo-americani: de la început i-a trimis Stalin vorbă lui Maniu prin prietenul său Eduard Beneş, fostul preşedinte cehoslovac, în toamna lui 1943 de la Moscova: vă retrocedăm Ardealul răpit de unguri dar nu vă mai înapoiem Basarabia. Chiar şi după 23 august 1944, anglo-americanii propuneau ca Ardealul să rămână la Ungaria sau ca acesta să fie independent, adică în niciun caz să fie retrocedat României. Ca doctorand am studiat arhivele Comisiei Litvinov de la Moscova din 1943 şi dacă nu impunea Rusia ca Ardealul să redevină la România, noi astăzi la Cluj-Napoca am fi vorbit ungureşte, conform dorinţelor „democraţilor” anglo-americanilor.
Am un mare semn de îndoială că NATO, SUA (fără ambasador la Bucureşti) sau Marea Britanie chiar doresc să ne apere de Federaţia Rusă, mai degrabă cred că România va deveni un nou poligon de încercare pentru războiul hibrid cu Rusia, iar Iohannis un provocator clasic, o trompetă pentru un război al altora împotriva ruşilor creştini, în care, noi, românii suntem doar masă de manevră şi poligon pentru experimente militare.
Ionu’ţ Ţene- napocanews.ro
Tot adevarul despre intentile acestei marionete care „conduce” Romania pueti citi la categoria: Klaus Iohannis
Putin doreste nationalizarea Bancii Centrale Rusesti controlată inca de familia Rothschild
Putin doreste naționalizarea Bancii Centrale a Rusiei controlată de Rothschild, intr-un efort de a stabiliza rubla aflata in scădere.
Conform Constituției, CBR aparține unui stat străin – Londra – și primeste comenzi de la Londra și Washington. Această bancă poate imprima doar bani în numerar corespunzători în valută străină, ceea ce nu este suficient pentru ceea ce doreste Putin. CBR chiar trebuie sa cumpere obligațiuni americane (fără valoare) pentru dolarii plătiti pe petrolul rusesc – dolari care revin la FED!
Mai mult decât atât, Putin se află sub presiuna Occidentului, care vrea să-l răstoarne și sa-l înlocuiasca cu oligarhi pro vest. Astfel, ambasadorul SUA la Moscova, Tefft, a spus-o foarte clar: „Il vom înlocui pe Putin si vom instala un om de al nostru ca lider al guvernului (el a menționat chiar persoana pe nume) și vom numi si miniștrii”.
Prin urmare, Putin are nevoie acum de o armată puternică pentru a împiedica subjugarea Rusiei de catre SUA.
Fiodorov a declarat într-un interviu: o ruptură în elita rusă a avut loc acum două luni, o parte a elitei a decis să rămână cu Putin.
Putin trebuie să curețe acum fără milă coloana a 5 -a a „băncii noastre centrale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei.
Dar mai presus de toate, Putin vede Occidentul ca pe un mare speculator împotriva rublei.
Pentru a pune planul in directia buna, va urma: 1. O împarteala în guvern, 2. Identificarea coloanei a cincea în guvern, în afaceri, în mass-media, 3. epurarea 4. o poziție paralela activă asupra Ucrainei, pentru că Ucraina și Rusia este una – așa cum a spus Putin. Cu aceste cuvinte a definit poziția și strategia pentru Rusia.
Naționalizarea Băncii Centrale a Rusiei ar fi primul semnal și înseamnă ruparea definitiva cu Londra familiei Rothschild /Imperiul Britanic / „Coroana Britanica” și instrumentul său, Statele Unite ale Americii. Relația a inceput sa devina tensionată de cand Putin a confiscat acțiunile Yukos apartinand famililor Rothschild / Chodorkowsky. Prin urmare, Putin ezită momentan cu naționalizarea. De asemenea, el are nevoie de autorizație pentru a-si pune planul in aplicare. Dar acest plan este o „mare necesitate”, datorita iminentei agresiuni a SUA.
Pentru a afla mai multe despre familia Rothschild cititi la rubrica: Rothschild
Iar despre pozitia lui Putin referitoare la politica externa in contextul crizei din Ucraina si nu numai, puteti citi la rubrica: Vladimir Putin
19 Martie Sfintii zilei de astazi. Pomenirea sfinţilor mucenici Hrisant şi Daria
În această lună, în ziua a nouăsprezecea, pomenirea sfinţilor mucenici Hrisant şi Daria.
Hrisant şi Daria au trăit pe vremea împăratului Numerian. Tatăl lui Hrisant se numea Polemon, avea rangul de senator şi era de fel din Alexandria, iar Daria era de fel din Atena. Deoarece Hrisant fusese introdus de un oarecare creştin în tainele cele dumnezeieşti şi botezat în credinţa creştină şi începuse să propovăduiască pe Hristos, tatăl său i-a căutat o fecioară cu ţinuta aleasă şi frumoasă la înfăţişare, cu numele Daria, pe care a trimis de au adus-o tocmai de la Atena, căci socotea că Hrisant din dragostea faţă de această fecioară, avea să se întoarcă de la credinţa creştinilor. După ce s-au căsătorit, Daria, care cunoştea ce voia tatăl lui Hrisant, nu numai că nu l-a putut convinge să se lepede de credinţa lui, ci ea singură s-a lăsat convinsă de el şi, mărturisind soţului ei nelegiuirea pe care încercase să o facă, a primit Sfântul Botez şi au trăit mai departe amândoi într-o feciorie desăvârşită.
Fiind însă pârâţi la prefectul Celerin, acesta i-a dat în seama tribunului militar Claudiu, ca să-i cerceteze. Iar acesta chinuindu-i cu multe feluri de cazne, la care se găsea de faţă şi el cu ai lui, şi văzându-le curajul cu care răbdau chinurile, arătându-se ei mai presus de ele, s-a schimbat şi a crezut în Hristos atât el cât şi soţia lui Ilaria şi cei doi fii ai lor, Iason şi Mavru, şi o dată cu ei şi toţi soldaţii care se găseau sub conducerea lui Claudiu, care cu toţii laolaltă au primit cununa muceniciei în ziua a nouăsprezecea a lunii martie. Lui Claudiu, legându-i-se o piatră de grumaz, a fost aruncat în adânc de apă; fiilor lui şi celorlalţi ostaşi li s-au tăiat capetele cu sabia. Sfântul Hrisant şi Daria au fost aruncaţi într-o groapă adâncă şi, aruncându-se pământ de sus asupra lor, au primit acolo sfârşitul lor mucenicesc.
Tot în această zi: pomenirea sfântului Claudiu Tribunul, care, fiind aruncat în mare, s-a săvârşit; pomenirea sfintei muceniţe Ilaria, soţia lui Claudiu, care prin sabie s-a săvârşit; pomenirea sfinţilor mucenici Iason şi Mavru, fiii lui Claudiu Tribunul şi ai Ilariei, care de sabie s-au săvârşit.
Sfinţii Mucenici Claudiu Tribunul, soţia sa Ilaria şi fiii lor Iason şi Mavru, împreună cu preotul Diodor şi diaconul Marian, au suferit împreună cu Sfinţii Hrisant şi Daria.
Tribunul Claudiu a îmbrăţişat el însuşi pe Hristos acceptând botezul împreună cu soţia sa Ilaria, cu fiii săi Iason şi Mavru şi cu toţi ai casei, chiar şi soldaţii. Când împăratul Numerian (283-284) a aflat de acest lucru, a dat ordin ca toţi să fie executaţi. Sf. Claudiu a fost înecat în mare iar copiii şi soldaţii săi au fost decapitaţi. Creştinii au înmormântat sfintele moaşte ale mucenicilor într-o peşteră, unde Sf. Ilaria mergea deseori la rugăciune. Într-o zi, fiind urmărită, Ilaria a fost prinsă şi dusă spre a fi chinuită. Sfânta i-a rugat să o lase puţin să se roage şi apoi şi-a dat sufletul întru Domnul. Un servitor a îngropat-o în aceeaşi peşteră unde era şi familia sa.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor Diodor preotul şi Marian diaconul, care, fiind închişi într-o peşteră, s-au săvârşit.
Sfinţii Diodor preotul şi Marian diaconul au suferit şi ei mucenicie împreună cu Sfinţii Hrisant şi Daria.
Într-o peşteră lângă locul execuţiei, creştinii s-au adunat ca să cinstească prăznuirea morţii sfinţilor mucenici. Ei au făcut slujbe şi s-au împărtăşit cu Sfintele Taine. Dar, auzind de faptele lor, autorităţile păgâne au venit la peşteră şi au închis gura peşterii astfel încât cei dinăuntru au primit şi ei cununa muceniciei. Doi dintre cei martirizaţi în peşteră sunt Sfinţii Diodor preotul şi diaconul Marian.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Panhariu.
Pe când împărăţeau în vechea Romă împăraţii Diocleţian şi Maximian, toată lumea era plină de înşelăciunea cea idolească, iar dacă cineva mărturisea pe Hristos, nu numai că i se răpea toată averea, ci îşi găsea pe deasupra şi moartea în tot felul de chinuri. Pe atunci trăia şi un oarecare Panhariu, din ţinutul Usanilor şi anume din cetatea Vilapatis. Acesta se trăgea din strămoşi creştini şi era un bărbat înalt de statură şi frumos la înfăţişare. Venind el la Roma, în scurtă vreme a ajuns printre cei mai de aproape slujitori ai lui Diocleţian, care făcându-l mai mare peste cei de sub el, îl iubea în chip deosebit. Pentru toate acestea şi mai ales pentru dragostea care se statornicise între el şi împărat, Panhariu s-a lepădat de credinţa în Hristos şi a împărtăşit întru totul toate credinţele şi toate cugetele împăratului. Iar împăratul a orânduit ca Panhariu să primească lefuri anuale şi venituri de tot felul, pe unele dintre ele cu hrisoave în regulă, iar pe altele numai cu porunca împărătească, şi să dobândească toate acestea pentru ca să fie om cu vază şi să se bucure de toată cinstea şi odihna.
Auzind acestea fericita lui mamă şi sora lui, au căutat mai întâi să-i readucă în suflet frica de Dumnezeu şi să-l sfătuiască prin scrisori. Apoi s-au silit să-l facă să cunoască făgăduinţa aceea minunată pe care o primeau, în legătură cu înfricoşătoarea Judecată, cei care cunoşteau pe Domnul; după cum, iarăşi s-au silit să-l facă să nu uite pedeapsa care îi aşteaptă acolo pe acei care în viaţa aceasta tăgăduiesc Dumnezeirea cea adevărată. Şi i-au mai reamintit în scrisorile lor că chiar dacă cineva ar dobândi toată lumea aceasta şi-şi va pierde sufletul, nici un câştig nu va fi vreodată vrednic ca să-l despăgubească de pierderea sufletului său. Primind deci scrisori de felul acesta de la mama lui şi citindu-le, şi-a revenit în sine şi a început să se jelească cu amar; şi căzând la pământ, striga: „Miluieşte-mă, Doamne, Atotţiitorule, şi nu mă ruşina pe mine, robul Tău, înaintea îngerilor şi a oamenilor, ci îndură-Te de mine, pentru mare mila Ta”.
Când unii dintre cei din palat l-au văzut jelindu-se şi rostind asemenea cuvinte, au încunoştinţat de îndată pe împărat, care a zis: „Ştiaţi că Panhariu, sachelarul şi scriniarul împărăţiei a căzut în religia galileenilor?” „Deci, spuneţi-mi voi, slujitorilor, ce trebuie să fac cu el?” Iar aceia i-ai zis: „Porunceşte, împărate, să fie dezbrăcat şi biciuit în teatru, iar după aceasta să fie trimis guvernatorului din Nicomidia, ca să fie pedepsit mai departe de el acolo, ca nu cumva să ne facem şi noi vinovaţi de sângele lui, de vreme ce el este iubit de tine”. Sfatul acesta a plăcut împăratului, care încă îl iubea foarte mult şi care nu voia să fie de faţă la moartea lui. Astfel aducându-l în teatru, l-au bătut acolo grozav de rău; apoi, împăratul, dând pe sfânt în mâna soldaţilor, a poruncit să se facă scrisoare către guvernatorul Nicomidiei, ca mai înainte de moarte sfântul să fie supus la tot felul de chinuri.
Ajungând la Nicomidia şi guvernatorul de aici, grăbindu-se, a dat poruncă să fie omorât. Deci, după ce el şi-a făcut rugăciunea, călăii au tăiat capul mucenicului lui Hristos Panhariu, în ziua a nouăsprezecea a lunii martie, la Nicomidia.
Tot în această zi, pomenirea sfântului noului mucenic Dimitrie Strungarul, care a mărturisit la anul 1564, şi care de sabie s-a săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Sursa: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/martie/martie19.htm
Sfântul Părinte Ambrozie – Rugăciune pentru bolnavi
(Sfântul Ambrozie îi atribuia această rugăciune Sfântului Apostol Matei, compusă cu ocazia convertirii acestuia)
Pe Tine, Doamne Iisuse, Te urmez, Cel Care îmi tămăduiești rănile mele. Căci ce mă va despărți pe mine de iubirea de Dumnezeu, care vine de la Tine, Doamne? Necazul, primejdia, foamea?
Sunt ținut strâns ca în niște cuie, și legat cu legăturile dragostei. Doamne Iisuse, depărtează de la mine, cu sabia Ta cea puternica, stricăciunea păcatelor mele.
Ține-mă în legăturile dragostei Tale; taie de la mine toată stricăciunea. Vino degrab și pune capăt mulțimii durerilor mele ascunse și tainice. Deschide rana, ca nu cumva să se împrăștie aplecarea cea rea. Cu baia Ta cea nouă, curățește-mă de toată întinăciunea.
Ascultați, voi oameni pământești, care în păcatele voastre dați naștere la gânduri desfrânate: am găsit un Doctor. Locuiește în Cer și dă vindecare aici pe pământ. Numai El poate vindeca durerile mele; El, Care nu are nici una. Numai El, Care știe cele ascunse, poate risipi tristețea inimii mele, teama sufletului meu: Iisus Hristos. Hristos este Harul, Hristos este Viața. Hristos este Învierea! Amin.
Sursa: „Învăţătura Sfinţilor Părinţi despre boală”, Editura Cartea Ortodoxă, Editura Egumeniţa, 2003 – www.ganduridinierusalim.com
Alte rugaciuni orodoxe frumoase si folositoare, puteti citi la categoria: Rugaciuni.
Vremuritulburi 