
Mic preambul
N-o sa cititi o asemenea ancheta in Ziarul Financiar. Fiindca ZF nu mai are chef de anchete, ci factureaza articole publicitare la greu si mimeaza presa de business.
Nu veti gasi o asemenea ancheta nici in presa nationala, fiindca, in opinia multor ziaristi, Liviu Dragnea, satanizat la greu, e rau de tot, nimic din ce spune nu e decat viclenie, nimic din ce face nu e decat hotie.
Niciunul din contestatarii sai nu vorbeste despre protocoale, despre achitarile pe banda rulanta, despre presiunile diverselor partide europene, toti il injura pe Dragnea.
Niciunul din adversarii sai politici nu ii face cu adevarat opozitie, in afara de cateva declaratii sforaitoare in fata camerelor de luat vederi, nimeni nu transpira cu adevarat sa caute lucruri cu care sa ii demoleze Guvernul.
Asa ca Dragnea e puternic fiindca Opozitia e slaba, iar contestatarii sai cei mai multi sunt pe Facebook, Romania reala are alte ganduri, alte preocupari. De aia chiar la aceasta ora, cei mai infocati contestatari ai lui Dragnea o ard la sarmale si pe Candy Crush, in timp ce in Franta, dupa a 7-a saptamana de proteste violente ale „vestelor galbene”, facute la minus 7 grade si cu gaze iritante in glanda, Macron se roaga la ingerasi sa mai ramana macar pana la capatul mandatului Presedinte.
Eu nu mi-am permis sa fac niciodata afirmatii despre un politician sau un om de afaceri sau un judecator sau un ministru sau un interlop decat atunci cand am verificat cine e, ce spune, ce trecut are, in ce context vorbeste. Dar nici nu am inghitit vreodata ce zbiara bulele de pe Facebook.
Mi-am permis mereu libertatea de a scormoni dupa adevar si de a-l spune (vezi cazul Lucan, cazul Arafat, cazul Pomohaci), chiar daca mi-am luat frigidere de carne mai apoi de la adulatorii celor mentionati in paranteza.
Asa m-am uitat si la Liviu Dragnea vorbind de la tribuna Consiliului National al PSD de acum doua duminici: cu circumspectie. A socat asistenta prin abordarea unui subiect tabu: a spus pe sleau ca multinationalele nu platesc decat bani „de seminte” ca impozit, fiindca declara profituri foarte mici din marile cifre de afaceri pe care le fac in Romania.

La un semn, presa nationala si Facebookul au inceput sa scuipe foc, sa refaca biletelele cu blesteme din biserici, cu adjective negative pentru social media.
Presa nationala si Facebook au emis un verdict clar: Dragnea vrea sa atace multinationalele, sa le alunge, se erdoganizeaza Romania, vine sfarsitul lumii.
Dar nimeni nu a stat sa verifice daca e realitate ce a spus Dragnea sau minciuna. E atat de comod sa zici „da-l in plm pe Dragnea!”, o face oricine pe facebook, ce conteaza daca are sau nu dreptate?
Nimeni nu a avut chef sa verifice pe cifre cat platesc cu adevarat multinationalele din Romania.
Inca un preambul. Da’ mai mare
Am avut chef eu. Am stat 15 ore in ultima saptamana sa scot date financiare de la PRIMELE 100 de companii din Romania. Am platit din banii mei toate aceste date, le-am structurat, le-am copiat, le-am cules, apoi le-am tehnoredactat ca sa vi le prezint.
Am stat cam 15 minute sa analizez fiecare firma. Deci numai 1500 de minute, adica 25 de ore, mi-a luat sa imi fac analizele si cercetarea. Sa verific cat e procentul din cifra de afaceri pe care l-au declarat ca PROFIT pe 2017. Sa calculez ca un chinez cat au castigat companiile din Top 100 Romania in aceasta tara, tara mea si a voastra, in ultimul deceniu. Sa vad cate firme din top 100 Romania sunt multinationale, cate de stat si cate cu capital majoritar romanesc. Sa compar marginile de profit raportate de aceste firme in Romania cu standardele per industrie din Europa sau din lume, standarde agreate de auditori specializati.
Am scris acest text extrem de lung in decurs de alte 16 de ore, impartite in Ajun, in seara de Craciun si in a doua zi de Craciun, ca sa nu imi neglijez familia si sa si dorm.
De unde stiu ca am lucrat atat? Fiindca sunt ziarist de investigatii si, in general, extrem de riguros cand imi fac meseria. Sa-mi notez cat lucrez e insa un soi de exercitiu de orgoliu, ca sa imi treaca mai usor oboseala. Nu ma rasfat, nu va rog in genunchi sa cititi acest articol imens, sa nu va fie mila de supliciul la care m-am supus voluntar ca sa ma documentez si sa scriu.
E datoria mea de ziarist sa va aduc si alte perspective pe acest subiect. Si cred ca TREBUIE sa va intereseze mereu in viata asta sa aflati CUM stau lucrurile cu adevarat.
In cazul de fata, sa aflati daca Dragnea minte sau nu.
Avem mai jos o analiza a campionilor economici ai Romaniei, sunt primii 100, cei mai tari.
Cat platesc ei Romaniei ca sa faca cifrele imense de afaceri de miliarde de lei/euro? Va spun eu: MAI NIMIC. Ups! M-am antepronuntat intentionat. Fiindca articolul asta e mai tare decat concluzia in sine, prin datele INCREDIBILE pe care vi le voi oferi. E ca un thriller economic pe care vi-l derulez pe ecranele monitoarelor si telefoanelor mobile.
Campionii Romaniei la business (aia care-s linsi in fund in topurile Forbes sau topurile ZF) fac „bine” doar doua lucruri, absolut nesimtite, in Romania:
1) declara profituri mici
2) platesc sume absolut ridicole pentru profiturile mici declarate, caci profiturile astea tot lor le raman, noi discutam de 16 la suta din ce se declara, asta e oglinda profitului declarat, asta intra Statului Roman in buzunare
Asadar, Dragnea NU minte in aceasta privinta. Si o voi demonstra oricati scuipati o sa imi iau.
Dar faptul ca Liviu Dragnea a aruncat corect subiectul „pe piata”, ca are dreptate, nu il scapa de obligatii si de responsabilitati nici pe el, nici pe guvernul pe care il conduce din umbra. O sa va zic mai jos de ce.
Va enerveaza ca am tras deja concluzia, ca v-am dezvaluit concluzia anchetei mele, cand ea abia a inceput sa fie scrisa, ca va spun ca Dragnea NU minte in privinta faptului ca multinationalele nu declara mai nimic ca profit pentru banii pe care ii fac in Romania?
Asta e, sa va enerveze. Eu credeam ca vreti adevarul, doar asta se zbiara pe toate gardurile.
In Top 100, doar 3 firme cu capital romanesc. Trist
Iar adevarul se contureaza din toate cifrele de mai jos, din urmatoarele piese pe care le sustin cu CIFRE luate de la Registrul Comertului:
– 85% din Top 100 Romania sunt multinationale
– peste 90 la suta din multinationale declara profit infinitezimal fata de cifrele absolut babane de afaceri pe care le au
– pentru faptul ca multinationalele ce opereaza in Romania declara profituri perfid de mici, impozitul de 16 la suta pe care il platesc pentru ele este insignifiant, cand ele scot in afara tarii toata mierea de ZECI de MILIARDE de EURO pe care o produc aici
– sunt 12 firme detinute majoritar de Statul Roman. Acestea, cu rare exceptii, declara profituri incredibil de mari, ceea ce este absolut socant. Si bine. Fiindca multinationalele pot sa ia exemplu.
– firmele detinute de oameni de afaceri ROMANI, cam putine in top 100, adica foarte putine, declara margini de profit foarte bune, peste media europeana sau mondiala a sectorului lor de activitate
– exista in acest articol si un top al companiilor multinationale ULTRA NESIMTITE, care fac rapoartele contabile de final de an, zic eu, la misto: sa cititi topul, e mai jos, da’ fac si eu tizing ca sa nu va plictisiti. Ca tizing, va zic ca HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL isi bate JOC de Romania scotand lemn de sute de milioane de euro din tara si declarand profit 1 la suta din cifra de afaceri. Ca lantul de magazine CORA o da Statului Roman prin gura si declara in batjocura profit de sub 900 000 de euro pe 2017. Ca nesimtitul de Tiriac declara pierderi pe Tiriac Auto, in conditiile in care a rulat 300 de milioane de euro pe 2017. Sa stati sa cititi.
– exista si remarcati care surprind in mod pozitiv: CONTINENTAL, o multinationala discreta in Romania, care declara profituri colosale si nu isi bate joc de tara; apoi, Coca-Cola, care declara profituri la standardul corect al industriei, fara sa incerce sa ascunda cash-ul.
– exista companii precum cea care gestioneaza marea vedeta EMAG care au ani de zile consecutivi de pierderi, pe care Fiscul nu le vede. Iar asta e naspa pentru Romania.
SOC: Stiati ca, practic, „Taxa pe lacomie” este opera Consiliului UE? Dovada!
Pana sa il injuram sau nu pe Dragnea ca vrea sa impuna o „taxa pe lacomie”, dati-mi voie sa va spun ca nu el a inventat conceptul, ci ditamai Consiliu Uniunii Europene, in care cu totii trebuie sa credem, nu-i asa, caci suntem o tara pro-europeana?!
Ia, haideti sa citim Directiva UE 1164 din 2016, adoptată de Consiliul UE:
„Actul legislativ european urmăreşte ca multinaţionalele care activează în statele membre UE să nu mai poată ocoli impozitarea profiturilor reale realizate în ţările unde-şi derulează afacerile.
Această directivă subliniază că, „în efortul de a-şi reduce obligaţiile fiscale globale, grupurile de societăţi au recurs din ce în ce mai mult la erodarea bazei impozabile şi la transferul profiturilor (BEPS)” (aici si linkul, ca sa nu existe discutii)

Ce inseamna asta? Ca Dragnea si PSD sau Guvernul sau cine vreti voi au LEGITIMITATE sa impuna o „taxa pe lacomie”!
Fiindca multinationalele din Romania sunt lacome si nesimtite, isi bat joc de Romania de peste un deceniu si iau zeci de miliarde din banii romanilor fara sa intoarca tarii prea multe. De fapt, asta e ideea, nu ca Dragnea are dreptate sau nu.
Sugestii si ganduri de la mine, fara numar!, pentru Liviu Dragnea
Pentru mine, nu e destul ca un om puternic de la conducerea tarii a remarcat o problema grava a Romaniei. Au mai fost si altii care au facut-o, nu numai Dragnea. Constantinescu se smiorcaia ca l-au „facut” serviciile secrete, aveam sa aflam ce e Statul paralel abia 20 de ani mai tarziu. Basescu acuza lipsa de elasticitate a Parlamentului, cu tone de frecatori de menta pe bani buni. Referendumul sau, votat de popor, dar nepus in aplicare, a distrus increderea romanilor in acest exercitiu de sondare a vointei poporului.
Da, domnule Dragnea, aveti dreptate: multinationalele din Romania isi bat joc de tara, de Fisc, de guverne si platesc putin inapoi Romaniei pentru cat produc pe teritoriul ei, pentru zecile de miliarde de euro pe care le fac.
Insa dumneavoastra credeti ca veti rezolva aceasta problema strigandu-i lui Teodorovici „sa se ocupe”? Trebuie mult mai mult decat Teodorovici sau Dragnea aici. Trebuie ca multinationalele sa inteleaga ca se schimba kalimera. De tot.
Lasati-ma sa va dau cateva insight-uri ale acestei probleme, ca sa nu va zica apropiatii din PSD ca s-au apucat de treaba fara sa stie urmatoarele;
– cu multinationalele nu poti lucra diplomatic. Diplomatia o folosesc ele cand se mucosesc la ambasadele de resort ca Statul le opreseaza; invers, le doare in cot de discutii amiabile. Aghiasma curatirii de pacate fiscale a multinationalelor se numeste FISCUL. Fiscul, domnule Dragnea, ingheata rahatul din analize pana si patronilor Google, cand IRS-ul se pune pe ei. Fiscul ii da si lui Cristiano Ronaldo cartonas rosu. Dar Romania sta slab la acest capitol. Insa barda ANAF e singura cu care poti deschide usa multinationalelor.
– ANAF e o institutie slabita rau operational, slabita rau si ca resursa umana.Diversele schimbari de sefi, salariile proaste, lipsa de dotari informatice, tampenia cu despartirea dintre „Antifrauda” si „Finantele Publice”, toate astea au facut din aceasta institutie de control/forta un bichon maltez care mai poate trage de chiloti doar contribuabilul din categoria IMM.
– ANAF nu are capacitatea profesionala sa mearga in control la Top 100 pe actiuni de amploare. Am prieteni ce conduc ca CEO multinationale din Top 100 si rad de ANAF, caci in momentul in care, sa zicem, s-ar gasi 5 curajosi sa vina in multinationala X, ar da de o grupare bine consolidata de experti contabili si „consultanti” din BIG FOUR, adica din firmele de audit PricewaterhouseCoopers, Deloitte Touche Tohmatsu, Ernst & Young si KPMG – care ii „impacheteaza” pe functionarii ANAF cat ai zice „Home Alone 2”. Nivelul de expertiza al functionarilor ANAF este infim fata de expertiza profesionala a auditorilor din multinationale si, fara sa vreau sa jignesc, chiar daca ar fi in echipa unul foarte bun profesional, prezenta sa este tot infima in fata a 6 experti din partea KPMG care au „parfumat” cifrele in bilanturi ce cuprind analiza si contabilizarea a sute de mii de facturi si bonuri Kaufland, ca sa dam un exemplu.
– Si sa nu va mai zic ca multinationalele angajeaza la greu sefi din ANAF, ii trec in „privat” cum s-ar zice. Sau rudele sefilor din ANAF: neveste, copii. Va dau un scurt exemplu. La Cluj, NTT DATA Romania, un gigant local din IT, are doi angajati mai… speciali: Nausica Costin, fata fostului sef Mihai Costin ce a domnit peste Finantele Publice din Cluj peste 20 de ani si care e CFO in NTT Data; Adrian Haas, fost turnator la Securitate, clujean ce a fost in etapa Boc-premie pus director la Directia Mari Contribuabili din cadrul ANAF Bucuresti. Pai, credeti, domnule Dragnea, ca se intampla ceva „in concret” daca ANAF Cluj merge la NTT Data in control sa vada, de exemplu, cum e cu costurile de transfer? Haha, stiti bine, NU.
– De asemenea, ANAF nu are nici capacitatea de a exercita controale de fond la TOP 100. Va spun eu: 90 la suta din PUTINELE controale la TOP 100 sunt tematice. Nu exista posibilitati sa tii resursa umana si asa putina din ANAF sa faca chestii de fond.
– ANAF se concentreaza azi in proportie de 90% pe controale la IMM-uri, ca patronul mic e mai usor de lovit in oua sau da spaga mai usor.
– Directiile ANAF din teritoriu nu se duc „pe teren” decat „in oras”. Sunt tone de multinationale (automotive, transport, productie etc) care au sedii in comune din judete si unde ar fi loc cat China de controale, avand in vedere ce bilanturi dubioase au, dar nu se duce nimeni niciodata in control. Nu uitati, domnule Dragnea, ca sub Top 100, mai sunt inca 1000 de companii foarte bune, dar nu indestul de mari sa fie verificate.
– ANAF/Antifrauda si angajatii sai NU au capacitatea de a investiga in mod rapid si la secunda cum dispar banii din multinationale in afara tarii. Aparent, toti politicienii stiu „cum se scot banii peste granitele Romaniei”. Eu va fac pariu ca doar auditorii din Big Four stiu. Si atunci intrebarea e: de ce nu angajeaza si ANAF consultanti „raspopiti” din Big Four, care au plecat de acolo si care sa lucreze la procent din amenzi, pe modelul functionarilor publici? Altfel sta la masa KPMG de la multinationala X cu un inspector ANAF ce calca in picioare o frizerie si altfel sta cu un fost membru al „Patrulaterului”! CUM dispar banii dintr-o companie ce face 15 miliarde de lei pe an si declara profit 1 la suta, asta trebuie sa fie principala preocupare a ANAF. Ca pulimea din IMM-uri a cam inteles ca trebuie sa platesti taxele, ca trebuie sa faci contracte de munca. Aia grei din TOP 100, NU.
– ANAF are nevoie de retehnologizare. Se lucreaza inca cu imprimante pe ace. In timp ce multinationalele isi ascund facturile in arhive electronice.
– ANAF are nevoie de optimizare profesionala pentru functionari. Dupa faculta, daca prind posturi, cei tineri care ajung in ANAF invata de la „batrani” ABC-ul: ii iei registrul de casa, te uiti la niste chestii si asta e, ca nu ne face Statul Roman statuie. Asa zic ei si e de inteles. Daca e sa intre in lupta cu un contopist din PWC, ala de la ANAF adoarme dupa primele 7 eschive perverse ale auditului.
Continuă lectura →
Apreciază:
Apreciază Încarc...