O.M.V. extrage ţiţeiul la un cost de 12-13 dolari pe baril şi îl introduce la rafinare la preţul mondial al ţiţeiului. Diferenţa dintre preţul mondial şi costul de extracţie constituie renta resursei naturale şi se încasează integral de către Statul unde se află zăcămintele. Singura excepţie din lume o constituie România unde nu se încasează această rentă. Ca urmare, Bugetul de Stat nu înregistrează venituri anuale de 5-10 miliarde euro.

Cele ce urmează sunt o reacție față de profiturile uriașe ale OMV, mai ales față de cel înregistrat în 2012, de un miliard de euro!Și nu în ultimul rând, atitudinea mea a fost și este determinată de dorința de a sta în picioare și nu în genunchi și cu capul plecat în fața cuiva, de a putea privi în ochi pe oricine, oricând și de a transmite un mesaj românesc compatrioților mei și celor ce vor veni dupa noi.

Conform unui Studiu privind Restructurarea Petrom RA, în perioada 1994-2000, întocmit de fostul I.C.P.T. Câmpina în urmă cu 20 de ani şi pe care unii l-au făcut uitat prin seifuri cu incuietori cifrate, sofisticate, lucrurile stateau cam aşa:

RESTRUCTURAREA PETROM R.A.

1. LOCUL ŞI ROLUL PETROM R.A. ÎN CADRUL ECONOMIEI NAŢIONALE

1.1. Aportul în balanţă de energie primară

Ţiţeiul şi gazele acoperă cam trei sferturi din consumul de energie primară în România. La nivelul anului 1993, producţia de ţiţei şi gaze a PETROM R.A. se ridică în echivalent valori la circa 1,2 miliarde $, care, în absenţa acestor resurse reprezintă efortul pe care România ar trebui să-l facă pe plan energetic.

1.3. Calitatea produselor extrase

Interfaţa cu alte sectoare industriale în principal rafinare, petrochimie, îngrăşăminte chimice etc. situează industria extractivă de petrol pe o poziţie privilegiată. Calitativ, ţiţeiurile româneşti sunt comparabile cu cele mai bune ţiţeiuri din lume. Aceasta contribuie la reducerea substanţială a cheltuielilor de transport şi depozitare şi la creşterea randamentului de procesare.

2) costul de operare pe tona de ţiţei extras

• Chevron – 38,53 $/tonă;
• Mobil Oil  – 35,55 $/tonă;
• Plains Petroleum – 18,78 $/tonă;
•  PETROM RA*  – 34,48 $/tonă.

Se „propune” compararea Petrom cu compania Plains Petroleum. În 1991 producţia medie a sondelor Petrom a fost de 873 tone/an/sondă, iar producţia medie a sondelor Plains Petroleum a fost de 725 tone/an/sondă. Indicatorii de eficienţă sunt net superiori pentru Plains Petroleum. Dar cine era acea grozavă firmă Plains Petroleum care „bătea” de departe, tehnologic si ca eficienta economica, Chevron, Mobil Oil şi Petrom RA? A mai auzit cineva de aceasta???

Acum, după 20 de ani, poate înţelegem mai bine cum stau lucrurile….

Dar, să revenim la realitate şi să privim bilanţul OMV pe anul 2012. Într-un material datat luni, 26 martie 2012, ora 23,22 OMV spunea ca se aşteaptă la un profit de aproape un miliard euro ca urmare a stagnării producţiei de ţiţei la 29,3 milioane barili de ţiţei( sursa ziare.com). Această cifră avansată de către OMV, echivalează cu 4.654.891 tone ţiţei extras( 1 baril ţiţei=158,987 litri ţiţei. Pentru apă, 1baril=163,65 litri).

În 2009, OMV Petrom a anunţat că renunţă la planul de majorare a capacităţii de rafinare a unităţii Petrobrazi la 6 milioane de tone anual, pe care o va reduce la 4,2 milioane tone. Din start, se observă că, şi dacă ar fi funcţionat la capacitate maximă de 4,2 milioane tone, rafinăria Brazi-Prahova tot nu ar fi putut prelucra întreaga cantitate de ţiţei extras. Şi niciunde în lume, nici o rafinărie, indifferent cât de modernă ar fi, nu poate funcţiona la parametrii proiectaţi. Divizia de Rafinare şi Marketing, prin indicatorii financiari şi nominali raportaţi pentru 2012 comparativ cu 2011, se înscrie cu minusuri la majoritatea poziţiilor, cum sunt inputul de rafinare(-12%), rata de utilizare rafinărie(-8%), livrări rafinate (-15%). De asemenea, marja de rafinare, exprimată în USD/baril, se menţine pe pierdere (-1,39).

Este scris in bilanţ, negru pe alb că intrările la rafinare sunt cu 12% mai mici decât anul trecut, că rata de utilizare a rafinăriei este de -8% iar marja de rafinare se menţine pe pierdere, -1,39%. Fiţi curioşi, faceţi calculele şi veţi observa că o cantitate însemnată de ţiţei extras, aproape un milon de tone, nu este prelucrat! Unde se află acest ţiţei??? Nu ar fi cazul ca autorităţile româneşti să se autosesizeze şi să vadă realitatea? După cum vedeţi, cineva nu este corect şi vrea să ne mintă şi să ne amăgească cu acea important contribuţie de cca opt miliarde lei la bugetul de stat!!!!!!!!!!! Iar autorităţile statului, clasa politică, Guvernul, Preşedintele, au alte preocupări.

În 2008, am reeditat împreună cu soţia, ing. Eugenia RIZEA, cartea “Petrol dezvoltare şi (in)securitate”, în format fizic şi electronic, cu intenţia materializată de a o oferi cadou la cât mai mulţi foşti colegi din ţară şi străinătate. În această a II-a ediţie, adăugită şi revizuită, am inserat şi Raportul Comisiei Senatoriale privind privatizarea SNP PETROM, pentru a rămâne celor ce vor urma şi un document official a celor scrise de noi în prima ediţie şi pentru care primiserăm numeroase felicitări şi aprecieri de la personalităţi marcante dar şi multe apostrofări din partea unora care se simţeau cu” musca pe căciulă”.

Continuă lectura →