Multe alte subiecte interesante care arata cum ILLUMINATI controleaza aproape in totalitate industria muzicala la nivel global, puteti urmari la categoria: Industria Muzicala
An: 2015
Distrugerea Neamului Romanesc de catre MAFIA IUDEO-MASONICA
În fond, ce este mișcarea masonică din România?
O spun chiar evreii: este o organizaţie compusă din ROMÂNI (în sens general de băştinaşi, în fiecare ţară din etnici locali) care funcţionează CONFORM REGULILOR Etniei Evreieşti în SCOPUL INTERESELOR Etniei Evreieşti.
Identitatea „masonică” provine de la breasla constructorilor preluată clandestin cu scopul ca organizaţia prezentă să exploateze reputaţia tradiţională de seriozitate a acestei bresle întru înşelarea publicului.
Organizarea şi funcţionarea Masoneriei a fost concepută de „Elita” Etniei Evreieşti în secolul 17 e.n. pentru a îşi spori numărul şi a se ascunde în spatele ei în lupta desfăşurată împotriva popoarele desemnate pentru a fi înrobite, întru exploatare, în favoarea exclusivă a Neamului Evreiesc. Toate încercările anterioare de înrobire completă a popoarelor pe lungimea a peste 1.700 de ani au eşuat în primul rând pentru că membrii Etniei Evreieşti au fost numeric prea puţini, chiar după ce şi-au sporit numărul prin înglobarea Khazarilor de rea credinţă în rândurile Neamului Evreiesc în secolul 8 e.n.. Abia după ce „Elita” Etniei Evreieşti a conceput ideea de a îşi spori numărul armatei clandestine de atac neprovocat cu oameni de vocaţie infracţională din rândul popoarelor atacate, au început să realizeze succese notabile in preluarea patrimoniilor popoarelor atacate şi să implementeze sistemele de exploatare prin insclavizare a acestora şi extinderea sistemului la state şi continente întregi.
Poporul Român este înşelat prin mass-media să perceapă că masonii plasaţi în funcţii de Stat sunt decidenţi şi beneficiari finali ai exploatării Poporului Român.
În fapt, Statul este atacat şi condus de „Elita” Etniei Evreieşti prin masoni care oferă şi o ţintă falsă pentru nemulţumirea celor exploataţi, în efect oferă protecţie adevăraţilor exploatatori ai Poporului Român.
Membrii masoneriei sunt selectaţi dintre băştinaşi cu diverse dezechilibrări mentale, de inteligenţă variabilă, dar de regulă mai degrabă inteligenţi. Sunt supuşi unor proceduri de selecţie care testează în primul rând disponibilitatea candidatului de a permite a fi umilit, lipsa capacităţii de a sesiza ridicolul, opacitate faţă de noţiunile de cert şi incert, să aibă dificultăţi de a face distincţia între fantastic şi realitate. Candidatului îi lipseşte „organul” necesar pentru aprecierea echității şi echilibrului în raporturile dintre persoane, el vede firesc ceea ce, pentru o persoană cu gândire nepoluată, ar fi inimaginabil: să facă o tranzacţie irevocabilă pe seama propriei persoane în a da ceva cert, respectiv viaţa lor, unor străini despre care nu cunosc absolut nimic în schimbul a ceva incert, între care: mirajul abundenței materiale, faima, glorie, popularitate, confort, bunuri diverse, bani, privilegii, siguranţă materială şi, cel mai important, imunitate juridică pentru a putea comite infracțiuni fără limită! Aceste avantaje sunt promise nelimitat de respectivii străini. Pe scurt, sunt români cu caracter genetic de prădător, care cunosc doar luatul nu şi datul, nicidecum schimbul echitabil, infractori disperaţi care sunt perfect conştienţi că dacă nu se înrolează sub protecţia unor străini ce li se par experţi în realizarea imunităţii juridice, ar sfârşi în puşcarii sau la periferia societăţii.
În orice etnie se nasc oameni cu vocaţie infracţională care sunt în număr foarte mic faţa de restul populaţiei care nicidecum nu caracterizează etnia respectivă. Aceşti infractori, promovaţi de mass-media drept conducători, NU sunt un eşantion caracteristic al Etniei Române, ci dimpotrivă. Probabil nu depăşesc 50.000 din care 25.000 în puşcarii, 10.000 în diverse etape de cercetare şi 15.000, din cei mai vicleni şi talentaţi, sunt adunaţi în masonerie şi folosiţi să ocupe funcţii în stat.
Sunt însă foarte vizibili şi foarte stridenţi deoarece mass-media îi promovează doar pe aceştia şi pe evreii, sub falsă identitate de români, care comit fapte reprobabile sub respectiva falsă identitate românească, pe care ulterior le atribuie românilor pentru compromitere. Asta este ceea ce vede Poporul şi nici o altă informaţie nu poate ajunge la el.
Masoneria nu este nimic altceva decât un mare grup de crimă foarte bine organizată compusă din infractori băştinaşi cu scop de a prăda pe termen lung patrimoniul Poporului Român în favoarea Etniei Evreieşti.
Crima dezorganizata este la puşcărie, crima organizată de „Elita” Etniei Evreieşti ocupă funcţiile de conducere în Statul Român, numiţi în funcţii de cei care deja au ajuns în funcţii şi aleşi pe listele de vot. Listele de vot sunt populate exclusiv cu masoni sau evrei cu falsa identitate de români, unguri, germani etc.. Plasaţi în funcţii în Stat, ei nu conduc nimic, nici nu ar putea, doar executa ordinele date în lojă de stăpânii lor. La fel găsim situaţia şi în firme mai ales cele private, unde au funcţii importante de acţionari sau administratori şi execută ordinele date în lojă de stăpânii lor.
Nici o singură persoană ce a ocupat vreo funcţie în stat în ultimii 25 ani nu a emis vreun enunţ inteligent şi original în același timp. Ca să fi conducător politic sau economic, trebuie să poţi produce idei şi gânduri noi, adaptate la realitatea dinamică şi competențe.
Mass-media, fiind aproape în întregime deţinută de „Elita” Etniei Evreieşti, induce şi menţine Poporului Român în eroarea de percepţie ca Statul Roman este condus de o Elită provenită din rândurile Poporului Român, în interesul Poporului Român şi distruge adevărul ca Statul Roman este condus de „Elita” Etniei Evreieşti, în interesul Etniei Evreieşti. Aceasta se folosește de masoni, care sunt – de fapt – „elita” infracţională a Poporului Român! Legătura dintre Pârghiile Statului Român şi „Elita” Etniei Evreieşti se face prin jurământul masonic.
Duminica Floriilor – Intrarea Domnului in Ierusalim
In ciuda osanalelor datorate invierii lui Lazar si a asteptarilor poporului, adica a „primirii imparatesti” (Sfantul Chiril al Alexandriei), intrarea Imparatului Hristos in Ierusalim s-a facut in smerenie deplina. Episoadele petrecute in timpul intrarii lui Hristos in oras, unde dupa putine zile avea sa sufere chinuri cumplite, iar in cele din urma, sa fie rastignit si sa invieze, sunt descrise de Sfintii Evanghelisti (Matei 21,1-11, Marcu 11,1-10, Luca 19,28-40, Ioan 12, 12-16).
Intrarea Domnului in Ierusalim – ca de altfel toate evenimentele imparatesti – a fost propovaduita de profeti in Vechiul Testament. Proorocul Zaharia spunea: Bucura-te foarte, fiica Sionului, veseleste-te, fiica Ierusalimului, caci iata, imparatul tau vine la tine drept si biruitor; smerit si calare pe asin, pe manzul asinei. El va nimici carele din Efraim, caii din Ierusalim si arcul de razboi va fi frant. El va vesti pacea popoarelor si imparatia Lui se va intinde de la o mare pana la cealalta mare si de la Eufrat pana la marginile pamantului (Zaharia 9,9-10).
Prezenta lui Hristos inseamna prezenta iubirii de oameni si a ingaduintei, nu a dreptei judecati sau a osandei. Hristos S-a intrupat si a venit in Ierusalim in chip de rob, ca mire si ca miel neprihanit care se da pe sine spre jertfire, smerit ca picatura de ploaie ce cade pe lana fara sa faca zgomot, iar prin acest chip umil El i-a rasturnat de pe tronuri pe cei puternici si i-a ridicat pe cei smeriti (Sfantul Chiril al Alexandriei).Hristos a venit catre oameni asa cum vine mirele la nunta, adica plin de dragoste si de smerenie, nu ca un stapanitor. De altfel, dragostea nu poate fi legata de stapanire si de tiranie.
Hristos este Imparatul noului Israel al harului lui Dumnezeu. Insa Imparatia Sa nu are legatura cu gandirea si cu slava lumeasca, pentru ca este o imparatie a iubirii si a smereniei. Hristos a intrat in Ierusalim si in istorie in chip diferit fata de ceilalti imparati si stapanitori. El nu era un tiran inconjurat de acoliti si de aghiotanti si nici nu ducea dupa Sine o multime de ostasi care traiau in belsug, cereau biruri sau ii puneau pe oameni la munci injositoare si vatamatoare. Steagul lui Hristos erasmerenia, saracia si simplitatea (Sfantul Grigorie Palama).
Atunci cand comenteaza intrarea lui Hristos in Ierusalim, Sfintii Parinti au in vedere si atmosfera obisnuita a acelei epoci, cand imparatii si conducatorii militari intrau in orase cu multa autoritate si putere. Insa Hristos nu detinea o asemenea putere si nici nu voia sa Se impuna oamenilor in acest fel. De aceea, Sfantul Epifanie, Episcopul Ciprului, spune ca Hristos nu avea sceptru si trambite, ci a venit intr-o saracie desavarsita; nu era insotit de sabii, de arme si de sulite, asa cum, in semn de cinste, se insoteau stapanii pamantesti, ci Se purta cu smerenie deplina; nu avea oameni inarmati, scuturi, blazoane incrustate in aur, coifuri si platose, ci numai blandete fara margini, bunatate nemasurata si cumpatare desavarsita.
Smerenia lui Hristos este expresia iubirii si simplitatii Sale, nu o virtute exterioara prefacuta. Omul simplu din fire si iubitor este neaparat un om smerit. Smerenia lui Hristos, impletita cu simplitatea si cu dragostea Sa, reprezinta in realitate energia Sa necreata, care provine din firea simpla a Dumnezeirii. De aceea, atunci cand sfintii se invrednicesc sa il vada pe Hristos in slava, ei sunt coplesiti de dragostea si de smerenia Sa. Hristos este bland si smerit cu inima, dupa cum El insusi a spus-o.
Ce reprezinta manzul si asina
Potrivit talcuirilor Sfintilor Parinti, smerenia lui Hristos se vede din faptul ca a intrat in Ierusalim sezand pe manzul asinei. Sfantul Evanghelist Ioan scrie: Iisus, gasind un asin tanar, a sezut pe el (Ioan 12,14). La randul sau, Evanghelistul Matei spune ca ucenicii I-au adus lui Hristos asina si manzul: Au adus asina si manzul si deasupra lor si-au pus vesmintele, iar El a sezut peste ele (Matei 21, 7). Sfantul Evanghelist Luca vorbeste despre faptul ca Hristos S-a asezat pe manz, nu pe asina (Luca 19,35).
Dupa cum talcuieste Cuviosul Teofilact, intre Evanghelisti nu exista nici o contradictie. Hristos a intrat in Ierusalim sezand pe manzul asinei. Ucenicii au adus manzul la Hristos, dar impreuna cu manzul au adus-o si pe mama manzului, adica pe asina. Atunci cand Sfantul Evanghelist Matei scrie peste ele, nu a vrut sa spuna ca Hristos S-a asezat in acelasi timp si pe asina si pe manz. Aceste cuvinte pot fi interpretate in doua chipuri diferite. In primul rand, a sezut peste ele se refera la hainele pe care ucenicii le-au asezat pe manz. In al doilea rand, daca ar fi sa interpretam ca a sezut peste ele inseamna ca a sezut pe amandoua animalele care au fost aduse la Hristos, atunci El a sezut mai intai pe asina si mai apoi pe manz, ceea ce simbolizeaza ca mai intai s-a odihnit in sinagoga iudeilor, iar mai apoi in poporul ce venea dintre neamuri.
Sfintii interpreti ai textelor evanghelice arata ca aceste fapte au un inteles simbolic. Cuviosul Eftimie Zigabenul spune ca Hristos a sezut pe manz, care este inchipuirea poporului dintre neamuri, iar in spate venea asina, care este inchipuirea poporului iudaic. Aceasta inseamna ca, dupa ce Hristos va vesti Evanghelia catre neamuri si dupa ce Se va odihni intru ele, vor veni si iudeii, care se vor intoarce la credinta in Hristos.
Daca vom considera ca atat manzul cat si asina simbolizeaza poporul dintre neamuri, atunci sederea lui Hristos pe asina arata ca El a venit sa omoare inselaciunea idolatriei lipsite de judecata, iar sederea pe manz arata ca a venit sa tina in frau avantul nestapanit pe care il aveau popoarele spre necredinta, pentru ca nu exista nimic mai fara de judecata decat necredinta si mai indaratnic si nesupus decat neamurile care se inchina la idoli (Sfantul Nicodim Aghioritul).
Acest episod a fost proorocit in Vechiul Testament. Referindu-se la copilul lui Iuda, din care S-a tras dupa trup si Hristos, si profetind intruparea Fiului lui Dumnezeu Cuvantul, Patriarhul Iacov spune printre altele: Acela isi va lega de vita asinul Sau, de coarda manzul asinei Sale (Facerea 49, 11).Din aceasta proorocie intelegem ca Hristos este via, iar corzile, adica organele vegetale prin care vita de vie se infasoara pe lemne si se tine de ele, sunt ucenicii lui Hristos, prin care Domnul a legat de El pe manzul asinei, adica pe noul Israel cel dintre neamuri (Sfantul Grigorie Palama). Cu alte cuvinte, ucenicii, care sunt ramurile vitei Mantuitorului, au adus neamurile la credinta in Hristos si le-au unit cu via cea adevarata, care este Insusi Hristos.
Potrivit Evanghelistilor care prezinta aceste fapte (Matei, Marcu si Luca), Hristos i-a trimis pe ucenicii Sai in satul de dinaintea lor, acolo unde se gaseau o asina legata si un manz cu ea. Hristos le-a cerut sa dezlege acele doua animale si sa le aduca la El.
Talcuind acest episod, Sfantul Atanasie cel Mare spune ca satul de dinaintea lor este viata aceasta pamanteasca, iar orasul este viata cereasca, adica Raiul din care a cazut Adam prin pacatul pe care l-a savarsit. Nimeni altul in afara de Hristos nu putea sa ne faca sa intram din nou in locul de unde am fost alungati. Asina si manzul reprezinta omenirea intreaga. Manzul esteprotoparintele nostru Adam, pe care Satana l-a legat prin inselatorie, iar asina, care este un animal necurat, reprezinta neamurile momite de idoli si murdarite cu sange necurat.Hristos ii trimite pe ucenici la intreaga omenire pentru ca acestia sa ii aduca la El atat pe iudei, cat si pe cei dintre neamuri si sa alcatuiasca Biserica din crestini proveniti din randul iudeilor si a neamurilor. Dezlegarea acestor animale si a ceea ce ele simbolizeaza poate fi facuta numai de oameni mari, nu in sensul varstei trupesti, ci in sensul credintei, al dragostei, al dreptatii, al intelepciunii, al barbatiei si al virtutii. Asemenea barbati sunt Apostolii, care au fost trimisi in lume pentru a propovadui si a plini Biserica lui Hristos.
Ucenicii lui Hristos, adica Sfintii Apostoli, au dezlegat toate neamurile din intunericul ce inseamna necunoasterea lui Dumnezeu, inselarea, pacatul, robia celui rau si stapanirea intunericului acestui veac, ducandu-le spre Dumnezeul lor Care le-a zidit. Iar acum, Hristos sta deasupra tuturor acestor neamuri si imparateste peste ele (Tit, Episcopul Vostrelor).
Atunci cand Hristos Şi-a trimis ucenicii sa dezlege manzul, El le-a spus ca, daca vor intalni pe cineva care sa-i intrebe pentru ce fac aceasta, sa raspunda ca Ii trebuie Domnului. Şi cu adevarat, atunci cand ucenicii au dezlegat manzul, unii din cei care erau de fata au intrebat: de ce dezlegati manzul? Dar cand ucenicii au raspuns ca este porunca lui Hristos, i-au lasat (Marcu 11,5-6).
Acest lucru arata puterea stapanitoare a lui Hristos, pentru ca, fiind Dumnezeu, El conduce lumea si nimeni nu poate sa Ii stea impotriva. Toate lucrurile au fost zidite de El si toate sunt conduse de energia Sa necreata.
Dupa cum talcuiesc Sfintii Parinti, daca manzul este omenirea ce a fost dezlegata din legaturile pacatului, putem sa ne gandim ca cei care se aflau de fata ii simbolizeaza pe viclenele stapanii, care nu s-au putut opune poruncii lui Hristos, ci, asa cum talcuieste Sfantul Atanasie cel Mare, au alergat imediat la stapanul lor, Satana, si i-au spus toate cele care s-au petrecut. Tocmai de aceea, imediat s-a facut sfat si intrunire a celor vicleni impotriva lui Hristos. Diavolii i-au spus lui Satana ca urma sa se intample ceva, pentru ca manzul a fost dus la domnul sau si nu mai era al lor, iar ei nu mai aveau putere asupra lui. Diavolul s-a gandit ce trebuie sa faca si astfel, i-a indemnat pe carturari si pe farisei sa pregateasca moartea lui Hristos. Nefericitii nu stiau insa ca moartea lui Hristos avea sa ne daruiasca noua viata vesnica, iar pogorarea Sa la Iad urma sa duca la ridicarea noastra la ceruri.
Fiecare dintre noi se aseamana manzului ce a fost legat cu legaturile pacatului
Proorocul si imparatul David se intoarce la Dumnezeu si spune: eram fara de minte si nu stiam; ca un dobitoc eram inaintea Ta. Dar eu sunt pururea cu Tine. Apucatu-m-ai de mana mea cea dreapta. Cu sfatul Tau m-ai povatuit si cu slava m-ai primit (Ps. 72, 22-23).
David se lasa cu incredere in voia lui Dumnezeu, pentru ca are credinta desavarsita ca El il va indruma in cel mai bun chip cu putinta.
Sfantul Andrei al Cretei face legatura dintre acest fragment din Psalmi si episodul pe care il analizam, spunand ca omul trebuie sa se faca dobitoc in ceea ce priveste simplitatea mintii, la fel ca manzul ce mergea fara a se opune dupa ucenicii care il dezlegasera si il duceau la Hristos. Omul trebuie sa asculte fara cartire de cel care si-a asumat indrumarea sa duhovniceasca in Hristos si sa devina astfel manz al Domnului, izbavit de orice nebunie care il face asemenea animalului. Abia atunci va inceta sa paseasca pe pamantul grijii lumesti, sa se incovoaie sub povara incercarilor si sa se ingreuieze cu greutatea patimilor impotriva firii, pentru ca, ridicandu-se deasupra grasimii vietii pamantesti, purtandu-se deasupra placerilor carnii si calcand pe balonul de sapun al slavei desarte, el va fi manz al lui Hristos si se va face „car al tronului Heruvimilor“.
Omul indepartat de Dumnezeu devine dobitoc pentru ca este stapanit de necugetatele pofte si voile trupesti si pentru ca se supune poftelor omului celui vechi. Insa atunci cand dobandeste smerenia in Hristos si leapada aceasta lipsa de minte, omul se face car al lui Hristos. Acesta este intelesul fragmentul din Psalmi „ca un dobitoc eram inaintea Ta”.
Sfantul Atanasie cel Mare invata ca fiecare dintre noi se aseamana manzului ce a fost legat cu legaturile pacatului. De aceea, trebuie sa-L rugam pe Hristos sa-i trimita la noi pe ucenicii Sai ca sa ne dezlege. Unul este legat cu iubirea de arginti, altul cu preacurvia, altul cu betia, altul este stapanit de slava desarta, altul nedreptateste, altul rapeste avutul aproapelui sau si al saracului, altul ia dobanda peste dobanda si, in general, fiecare dintre noi a slabit prin nedreptatile sale. Din acest motiv, cu totii avem nevoie de tamaduire de la Mantuitorul Hristos: „Şi avem nevoie de El sa ne trimita si noua pe ucenicii Sai ca sa ne dezlege din legaturile diavolului“.
Atunci cand omul se face ca un dobitoc, cu sensul de supunere deplina fata de ucenicii Domnului, el este dus fara indoiala inaintea tamaduitorului Hristos, Care il vindeca de toate slabiciunile si il face tron al lui Dumnezeu. De aceea, trebuie sa ne facem dobitoace cugetatoare si vom fi sfintiti de Hristos.
Semnificatia asternerii vesmintelor
Atmosfera triumfala si sarbatoreasca a intrarii Domnului in Ierusalim si bucuria iudeilor rezulta si din faptul ca oamenii isi asterneau vesmintele pentru ca Hristos sa treaca peste ele. Acest lucru era obisnuit in cazul intrarii in orase a regilor si a generalilor incununati de victorie.
Din Sfintele Evanghelii vedem ca au fost asternute doua feluri de vesminte. Mai intai, Apostolii si-au pus hainele pe manzul pe care S-a asezat Hristos, dupa care unii dintre iudei si-au asternut vesmintele pe pamant, pe unde avea sa treaca manzul ce il purta pe Hristos. Şi [Apostolii] au adus manzul la Iisus si si-au pus hainele pe el si Iisus a sezut pe el. Şi multi isi asterneau hainele pe cale… (Marcu 11,7-8).
Vesmintele Apostolilor care au fost asezate pe manz sunt virtutile acestora, pe care Hristos sta asezat. Dupa cum spune Cuviosul Teofilact, aceasta inseamna ca, daca sufletul omului nu se impodobeste cu virtutile apostolice, Dumnezeu nu poate domni peste el. Viata apostoliceasca este fundamentul venirii si biruintei lui Hristos in inima omului. A asterne hainele noastre nu inseamna altceva decat a ne supune carnea si voia in fata duhului, pentru ca numai astfel ne putem invrednici sa ne inchinam Patimii lui Hristos si slavitei Sale Invieri (Sfantul Grigorie Palama).
Vesmintele care au fost asezate pe manz nu simbolizeaza numai virtutile Apostolilor, ci si harul care le-a fost dat acestora. Hristos a fost facut cunoscut la toate popoarele prin har (Tit, Episcopul Vostrelor). Asadar, sfintii Apostoli nu ar fi putut savarsi toata aceasta lucrare daca nu ar fi avut harul lui Hristos.
Sfantul Evanghelist Luca consemneaza un amanunt foarte reprezentativ prin intelesul pe care il are. El spune ca ucenicii si-au asternut vesmintele pe manzul pe care S-a suit Domnul, iar in continuare, in vreme ce Hristos inainta, isi asterneau hainele pe cale inaintea Lui: Iar pe cand mergea El, asterneau hainele lor pe cale (Luca 19,36).
Talcuind asezarea hainelor Sfintilor Apostoli la picioarele manzului, Sfantul Atanasie cel Mare spune ca hainele reprezinta legile morale care sunt asternute sub picioare. Aceste legi morale sunt poruncile lui Dumnezeu, adica sa nu fii desfranat; sa nu ucizi; sa nu furi; sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau; cinsteste pe tatal tau si pe mama ta. Sfintii Apostoli si-au asternut vesmintele pe cale pentru ca noi sa nu mai pasim pe pamant si sa nu mai mergem insotiti de dorinte si de pofta pantecelui, adica sa nu fim stapaniti de patimile partii poftitoare si ale partii irascibile a sufletului.
Trebuie sa fim atenti si sa nu pasim pe pamant, pentru ca Apostolii si-au asternut pentru noi vesmintele, adica poruncile lui Hristos. Pentru ca primim acest ajutor, putem urca foarte sus, fiindca, in loc sa ne aplecam fruntea spre pamant, ne-o plecam in fata lui Hristos, asa cum a facut Sfantul Ioan Teologul. Astfel, omul nu-si mai taraste picioarele pe pamant, ci paseste in ceruri. In mod vadit, aici este vorba despre virtutea practicii (a faptei) si despre virtutea teoriei (a vederii lui Dumnezeu). Prin practica trebuie sa ne luptam pentru a ne curati inima, iar prin teorie sa ajungem la comuniunea cu Dumnezeu.
Faptul ca Apostolii si-au scos hainele si le-au asezat ca sa treaca peste ele Hristos mai inseamna printre altele ca cei care sunt vrednici a-L slavi pe Hristos trebuie sa il lege pe omul cel vechi si sa il supuna Domnului. Atunci, Hristos va veni la acestia si ii va sfinti, iar carnea lor nu se va mai rascula impotriva duhului (Cuviosul Teofilact).
IPS Hierotheos Vlachos
Sursa: Predici la marile sarbatori, Editura Egumenita – crestinortodox.ro
Romania jefuita din toate partile! Am scapat de Chevron ca sa vina Gazprom?
Încep prospecţiunile în judeţul Bihor. Anunţul a fost făcut de către Cornel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor care a anunţat că sârbii de la NIS Petroleum vor începe prospecţiuni în judeţul Bihor, reprezentanţii companiei făcând un anunţ în acest sens în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o miercuri. Cornel Popa a anunţat că nu i-a fost comunicată o dată concretă, dar presupune că explorările vor demara după Sărbătorile de Paşte.
“M-au anunţat că vor să înceapă prospecţiunile în judeţul Bihor. Eu i-am anunţat de la început, în loc de bun-venit, că nu au venit într-un judeţ foarte prietenos cu ei. Şi le-am exprimat şi de data aceasta făţiş şi ceea ce gândesc eu şi ceea ce ştiu de la faţa locului, de la cetăţeni direct”, a declarat Popa.
Reprezentanţii companiei NIS Petroleum ar fi dat asigurări că vor fi doar explorări, a precizat Cornel Popa.
“Ei ne dau asigurări că vor fi doar explorări. Cred că nu suntem ultimii naivi. Explorările nu se opresc niciodată doar la explorări. Dincolo de faptul că nu vor fi foarte comode nici acestea, din punctul de vedere al ambientului. Eu susţin independenţa energetică, dar o susţin pe baza a ceea ce se poate face fără să afectăm mediul şi traiul oamenilor. Nu ne este totuna ce lăsăm după noi. Şi nu cred că lăsăm după noi tocmai ce se aşteaptă să lăsăm, mergând pe această direcţie. Aceasta este convingerea mea. Poate este greşită, dar v-am spus-o şi vreau să o faceţi cunoscută. Nu îndemn pe nimeni la acte reprobabile. Dar spun cu voce tare convingerea mea,” a punctat preşedintele CJ Bihor.
Chiar dacă România are nevoie de cât mai multă independenţă energetică, preşedintele CJ Bihor este de părere că avem şi alte resurse cinetice încă nepuse suficient în valoare, precum energia eoliană, hidro şi solară, subliniind potenţialul geotermal de care întreg judeţul Bihor beneficiază.
„Ştiu că putem face rost de multă energie verde. Sunt pe faţă susţinătorul exploatării acestei energii în România. Eu sunt pentru acest tip de energie şi sunt pentru exploatarea potenţialului turistic al judeţului. Spun răspicat că sunt susţinătorul dezvoltării economice în judeţul Bihor în sectorul turistic şi prin punerea în valoare a potenţialului geotermal pe care îl avem în tot judeţul”, a afirmat Popa.
Compania sârbă NIS Petroleum deţine două licenţe de explorare-exploatare a gazelor de şist în perimetrele Derna şi Băile Felix. NIS este deţinută de ruşii de la Gazprom, care au cumpărat în 2007 56,7% din acțiunile grupul petrolier sârbesc. – voceatransilvaniei.ro
Am si eu doua intrebari legate de aceste stiri fantoma, probabil si voi va ganditi la ele. Cum se fac aceste actiuni si cine le da aprobari pentru explorari? Ca nu pot veni asa cu tupeu direct peste pamanturile tarii si ale oamenilor sa faca explorare. De ce presa centrala tace mai ales acum cand e vorba de o corporatie ruseasca?
Si pana raspundeti voi, am sa o fac eu, daca aveti alte pareri si completari va rog sa vi le exprimati.
Aprobarile le dau gvernantii, care iau spagi uriase, nu conteaza din ce directie vin, important e sa isi umple ei buzunarele. Daca spaga vine vest, merg cu vestul, ba mai mult, in acest caz se si lauda cu eventualele proiecte si „investitii”, ca da bine la marea masa de spalati pe creier cu viziuni occientale, vezi cazul Chevron, daca vine dinspre est, e bine si asa, dar in acest caz, o fac pe ascuns, in liniste ca sa nu cumva aceasi mare masa de oameni spalati pe creier sa comenteze ca cei din conducere au schimbat macazul, mai ales ca in declaratiile publice nu mai stiu ce expersii negative sa mai foloseasca ca sa-i arate pe rusi ce rai sunt .
Totul de fapt pentru conducatorii nostri „dragi”, tine de interesele personale, niciodata de cele ale tarii si cetatenilor ei.
Iar mas-media la fel, merge pe aceleasi principii, ca vin banii in dolari sau in ruble, nu mai conteaza, pe fata sunt numai pro SUA si pro UE, iar mai pe dos daca intersele o cer, pot sa si taca din gura la momentul potrivit.
Aceasta este Romania, cu durere in suflet trebuie sa o spun, dar este o tara plina de oameni lispiti de caracter si care nu mai au nici o farama de simtamant patriotic.
Dumnezeu cu mila!
Despre felul in care este batjocurita biata noastra tara, puteti citi la categoria:Distrugerea Romaniei
Mare grija cum va rugati, in special pentru copiii vostri!
„Fiul vostru vă jignea deseori?”. „Da”, a răspuns cu durere tatăl. „V-aţi rugat, în amărăciunea voastră, ca Domnul să-l pedepsească?”. „Da, am păcătuit înaintea Domnului”, au recunoscut suspinând părinţii. Atunci, Sfântul a răspuns: „N-are decât să sufere, fiindcă şi-a meritat pedeapsa”.
Foto: Pr. Andrei Atudori
Nişte părinţi şi-au adus fiul îndrăcit la Sfântul Partenie al Lampsacului. De obicei, Sfântul, cu harul lui Dumnezeu, le ajuta celor nefericiţi fară să se lase rugat. De data aceasta însă, el s-a arătat nemulţumit. Căzând la picioarele omului lui Dumnezeu, părinţii îl rugau cu lacrimi să le scape fiul de boală.
Nevoitorul a răspuns: „Fiul vostru nu este vrednic de vindecare, fiindcă duhul-chinuitor i-a fost dat ca pedeapsă pentru că este aproape ucigaş de tată”. Părinţii s-au îngrozit, iar Sfântul a lămurit: „Fiul vostru vă jignea deseori?”. „Da”, a răspuns cu durere tatăl. „V-aţi rugat, în amărăciunea voastră, ca Domnul să-l pedepsească?”. „Da, am păcătuit înaintea Domnului”, au recunoscut suspinând părinţii. Atunci, Sfântul a răspuns: „N-are decât să sufere, fiindcă şi-a meritat pedeapsa”. Însă părinţii cei iubitori, neputând îndura gândul acesta, nu încetau să verse lacrimi şi să-l roage pe făcătorul de minuni. Mişcat de rugăminţile lor fierbinţi, acesta a cerut de la Dumnezeu iertare pentru tânăr, l-a binecuvântat şi, rugându-se, l-a tămăduit.
Aşadar, să fim mai prevăzători când cerem ceva de la Dumnezeu! Binecuvântaţi pe cei ce vă prigonesc… şi nu blestemaţi… „Nu vă răzbunaţi singuri”, învaţă Apostolul Pavel, ci „lăsaţi loc mâniei lui Dumnezeu… Dacă vrăjmaşul tău este flămând, dă-i de mâncare; dacă este însetat, dă-i să bea… Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele” (Romani 12,14 şi 19-21).
(K. V. Zorin, Păcatele părinţilor şi bolile copiilor, traducere din limba rusă de Adrian şi Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2007, pp. 30-31) – doxologia.ro
Alte sfaturi cu invataminte pueti gasi la categoria: Ortodoxie
Tot mai multe echipamente militare traverseaza Romania
Braila
Constanta
Bucuresti
Pentru a intelege motivul pentru care se intampla aceste lucrurri, urmariti va rog si:
- O stire deosebit de importanta trecuta din nou la “si altele”. NATO se gandeste sa mute echipamente militare grele in ROMANIA.
- NATO se pregateste pentru razboi cu Rusia in Europa. General Rus: Suntem în război
- Pregatirile de razboi continua. Motivul pentru care acordul de la Minsk este doar o cacealma si nu poate dura prea mult
- Pericol mare de razboi! Putin: “Rusia nu va fi niciodata de acord cu o ordine a lumii in care un singur lider le spune celorlalti ce pot sa faca sau sa nu faca”
- Situatia din Ucraina. Mass-Media vs Realitate
2 Aprilie Sfintii zilei de astazi. Pomenirea preacuviosului părintelui nostru Tit, făcătorul de minuni
În această lună, în ziua a doua, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Tit, făcătorul de minuni.
Acest fericit şi sfânt părinte al nostru Tit, iubind pe Hristos din tânăra vârstă, şi lepădându-se de lume, a mers la o mânăstire de obşte, şi atâta s-a supus pe sine smereniei şi ascultării, încât nu numai pe ceilalţi fraţi ai mânăstirii aceleia i-a întrecut, ci şi pe tot omul. Făcindu-se păstor oilor celor cuvântătoare ale lui Hristos, avea atâta blîndeţe şi dragoste şi milosârdie ca nimeni altul; şi s-a păzit curat şi la trup si la suflet din copilărie, ca un inger al lui Dumnezeu. Drept aceea şi mare făcător de minuni făcându-se, către Domnul s-a mutat, lăsând ca un stâlp însufleţit şi icoană adevărată, faptele cele bune ale sale, şi ucenicii, şi pe cei ce au pustnicit împreună cu dinsul.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici şi fraţi buni, Amfian şi Edesie.
Aceşti sfinţi au trăit pe vremea împăratului Maximian, fraţi din maică, din pămintul Lidiei. Mergînd ei la Berit, şi de mucenicul Pamfil fiind invăţaţi în dreapta credinţă, au stat înaintea stăpînitorului Urban. Şi propovăduind Amfian, în privelişte, pe Hristos Dumnezeu, a fost bătut peste obraz şi călcat de picioarele ostaşilor, apoi ungându-i picioarele cu untdelemn le ardeau cu foc, şi mai în urmă l-au spînzurat; aşa încât se vedea sfântul cu totul umflat, coastele fiindu-i zdrobite de multele lovituri ale picioarelor ostaşilor, iar carnea de pe picioare arsă de foc. Dar rămânând în credinţa şi mărturisirea lui Hristos, a fost aruncat in adâncurile mării şi acolo s-a săvârşit; iar Edesie, la Alexandria cea din Egipt, fiind judecat a se necăji la minele de aramă. Şi văzând pe guvernatorul Ieroclis că chinuieşte pe creştini, necruţîndu-se pe sine, cu însăşi mâna sa, a bătut pe acel stăpînitor, şi pentru aceasta la multe chinuri a fost dat. Şi fiind aruncat în mare, s-a săvârşit şi a luat cununa muceniciei.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Policarp.
Tot în această zi, pomenirea sfintei muceniţe Teodosia din Tir.
Odată, în vremea persecuţiei împotriva creştinilor care dura deja de cinci ani, Sf. Teodosia în vârstă de 17 ani a vizitat prizonierii creştini condamnaţi în Pretoriumul din Cezareea, Palestina. Erau Sfintele Paşti şi mucenicii vorbeau despre Împărăţia lui Dumnezeu. Sf. Teodosia i-a rugat să o pomenească şi pe ea când vor ajunge în faţa lui Dumnezeu.
Soldaţii au prins-o şi au dus-o în faţa lui Urban, guvernatorul, spunînd că acea fecioară se închina în faţa prizonierilor. Acesta i-a cerut să jertfească la idoli dar a refuzat, mărturisindu-şi credinţa în Hristos. Apoi au torturat-o îngrozitor, rupîndu-i carnea cu cârlige de fier până i s-au văzut oasele.
Muceniţa a răbdat în tăcere şi cu zâmbetul pe faţă chinurile şi când guvernatorul i-a cerut din nou să sacrifice la idoli iar ea i-a răspuns: „Nebunule, mi s-a dăruit să fiu în rândul mucenicilor”. Apoi i-au pus o piatră de gât şi a fost aruncată în mare dar au salvat-o îngerii. Din nou au prins-o şi a fost dată să o sfâşie fiarele sălbatice dar acestea nu s-au atins de ea. În final călăii i-au tăiat capul.
Noaptea, Sf. Teodosia a apărut părinţilor ei care au încercat să o convingă să nu se sacrifice pentru Hristos. Era îmbrăcată într-o haină strălucitoare, cu o cunună pe cap şi o cruce strălucitoare de aur în mână, spunîndu-le: „Priviţi gloria de care aţi vrut să mă lipsiţi!”
Sf. Muceniţă Teodosia din Tir a îndurat mucenicie în anul 307. Ea mai este prăznuită şi în 29 mai, zi în care i s-au mutat sfintele moaşte la Constantinopol şi apoi la Veneţia.
Tot în această zi, pomenirea sfîntului Grigorie cel ce în sânul Nicomidiei a sihăstrit, la anul 1240, şi care cu pace s-a săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Sursa: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/aprilie/aprilie02.htm
O stire deosebit de importanta trecuta din nou la „si altele”. NATO se gandeste sa mute echipamente militare grele in ROMANIA.
Comandantul suprem al fortelor aliate din Europa (SACEUR) Generalul Philip M. Breedlove, aflat marti in vizita oficiala la Bucuresti, a declarat ca NATO va decide in curand daca Romania va gazdui echipamente militare grele ale aliantei, informeaza Reuters. Ulterior, ministrul roman al Apararii, Mircea Dusa, a declarat, dupa intalnirea cu generalul american, ca sunt discutii la nivel tehnic privind pre-pozitionarea in Romania de tehnica grea de lupta”.
Intrebat daca s-a luat decizia ca Romania sa gazduiasca inclusiv tehnica grea de lupta, generalul Philip Breedlove a declarat: „Da, aceasta decizie va fi anuntata foarte curand”, potrivit agentiei Mediafax.
„Sunt sigur ca atunci cand lucrul acesta se va intampla, Romania va raspunde prompt, ca de fiecare data, si va fi de acord cu pre-pozitionarea acestei tehnici, fiind intotdeauna un partener de incredere pentru NATO”, a mai spus, marti, la MApN, comandantul suprem al Fortelor Aliate din Europa, Philip Breedlove, in cadrul unei conferinte comune de presa cu ministrul Apararii, Mircea Dusa, potrivit agentiei Mediafax.
Oficialul roman a completat raspunsul la intrebare, precizand ca exista „discutii deja la nivel tehnic vizavi de pre-pozitionare”.
Victor Ponta: Romania este dispusa sa gazduiasca orice capabilitati decide NATO / Mai mult nu am voie sa spun – hotnews.ro
O stire care trece aproape neobservata ca multe altele care sunt de o importanta deosebita si romanii ori nu o baga in seama ori o trateaza cu toata superficialitatea, si acum va intreb, oare de ce se doreste mutarea de armamente grele in Romania? Cine ameninta Romania? De ce acepta statul roman din nou fara nici un cuvant aceste decizii?
Cica domnul Ponta: Romania este dispusa sa gazduiasca orice capabilitati decide NATO / Mai mult nu am voie sa spun. Adica cum nu ai voie ce sa spui? Ce insemana treaba asta? Altii ne hotarasc noua soarta si nici macar nu avem voie sa aflam ce ne asteapta? Chiar asa pe fata ne prostiti? Romani dragi, TREZIREA!!! Ca ajungem carne de tun curand si voi aveti mintea ocupata cu toate prostiile bagate pe gat de media, mai putin ce conteaza cu adevarat.
Chiar asa de adormiti au ajuns romanii incat sa nu mai intereseze pe nimeni ce se va intampla cu tara asta si cu viitorul noastru in general? Chiar fac ce vor acesti nenorociti de conducatori si noi nu mai avem nici un raspuns?
Tara este batjocurita in toate felurile, resursele luate, industria romanesca distrusa in totalitate, padurile taiate in proportie de 60% fata de era Ceausescu, sistemul de sanatate la pamant, coruptia e in floare la toate nivelele, parlametarii incalca pe fata constitutia si actioneaza dupa proprile interese, SRI-ul controleaza tot ce misca in sistem, actionand la fel dupa interesele personale si a celor de afara, mass media este vanduta in totalitate sistemului mafiot iudeo-occidental, singurul lucru care mai lipseste este sa ne traga si intr-un razboi cu Rusia.
Ehei…cand va veti trezi dragii mei si veti vedea cum va ia copii pe front si tara va fi bombardata, va fi mult prea tarziu. Dormiti in continuare, ca pausarii vegheaza pentru voi!
Pentru a intelege ce se doreste cu adevarat cu aceste inarmari masive, urmariti va rog categoria: Al Treilea Razboi Mondial
Iar despre felul in care este batjocurita biata noastra tara, puteti citi la categoria: Distrugerea Romaniei
Sfantul Parinte Arsenie Boca despre Casatorie
Alte lucruri minunate despre Sfantul Parinte Arsenie Boca, puteti gasi la categoria: Sfantul Arsenie Boca
Mugur Vasiliu despre iepurași, oușoare, puișori și ortodocșii de noi
Motto: „Iepurașul mustăcios e de Paște norocos,
nu-ți lasă cadou în ghete, are el alte secrete:
pasca, oul înroșit, cozonacul, mielul fript și un Paște Fericit!”
(urare „tradițională” de sezon)
Suntem în Postul Mare. Mai sunt mai puțin de două săptămâni până la Înviere. Cu o mare grijă față de cumpărători, negustorii au început deja să-și vândă marfa, specială pentru „Sfintele Sărbători” – cu varianta „Sfintele Sărbători de Paști”. Dacă, cumva, am fi picat chiar acum pe planeta Pământ și ne-am fi întrebat ce sărbători sunt acestea, atunci cu siguranță că am fi aflat lucruri, pe care noi cei de acum nu le mai observăm, nu le mai vedem, cu care ne-am obișnuit, dar care sunt cu totul pierzătoare pentru noi.
Așadar, sărbătorile care urmează încep să se întrezărească: apar iepurașii, din ce în ce mai des, pe firmele luminoase – cu variante multiple: domni cu urechi de iepurași, domnișoare dezbrăcate cu aceleași urechi care însă seamănă mai mult cu niște „cornițe”, sau chiar iepurașii colorați, frumoși și pufoși (la fel cum colorate sunt revistele cu iepurași, cu plai și cu boi). Toate acestea sunt, după cum spune lumea, „haioase”. Deci, este o sărbătoare cu iepurași. Au apărut însă și puișorii de găină, desigur gălbui și desigur tare frumoși și pufoși. Nu este nici o îndoială, la această fotografie trebuie adăugate și ouăle colorate: roșu, galben, verde, albastru și restul culorilor. Dacă mai punem că mirosul acestor sărbători se bazează pe miel – cu variantele ciorbă și la cuptor – atunci vom începe să înțelegem cât de importantă și în același timp animalieră este această sărbătoare sau „Sfintele Sărbători de Paști”. Atenție: de o deosebită importanță sunt, și de această dată – ca și la sărbătoarea porcului de crăciun – cadourile, darurile. E un fel de parolă: „Ce ai vrea să-ți aducă iepurașul?”, care legitimează și încununează această minunată sărbătoare de „primăvară”.
Ceea ce vă povestesc eu aici, puteți vedea și chiar vedeți și Domniile Voastre, oriunde v-ați localiza în credincioasa noastră țară de 87% ortodoxie. Și cu siguranță că vedeți toate acestea – plus motivul generator pentru toate sărbătorile tuturor românilor, steaua polară a existenței noastre: coca cola! Nu trebuie uitat nici filmul de mare efect – pe care îl vedem în fiecare an și care ne arată o poveste neoprotestantă, anticreștină, cu un personaj care nu are nimic a face cu Hristos – care nu a fost, nu este și nici nu va fi vreodată vedetă de film. Acesta este tabloul sărbătorilor de primăvară sau a „Sfintelor Sărbători de Paști”, la români.
Cu siguranță și pe bună dreptate, aceasta ar înțelege cineva care ar veni acum pentru prima oară pe planeta Pământ. Nu știm și nici nu ne interesează ce ar gândi despre acestea respectiva fictivă persoană, tocmai fiindcă nu poate exista.
Însă, câteva întrebări ne ațin calea. Ce se întâmplă cu Sărbătorile Românilor? Cum e posibil ca întregul aparat de propagandă anticreștin numit mass-media să promoveze, fără nici cea mai mică reținere aceste blasfemii, aceste huiduieli la adresa credinței românilor, și în ultimă instanță la adresa românilor? De ce nu ia nimeni atitudine? De ce ne mai uităm la televizoarele lor pline de infecție? De ce mai citim gazetele, care acum – mai ales acum – ne arată femei goale și în care se dezbat lucruri de „maximă importanță economică”?
Cel mai probabil acestea sunt ispite – părintele lor este chiar dracu, de altfel prezent în chiar toate reclamele, cu toate variantele lor – dar, în același timp sunt încercări. Încercări pentru fiecare dintre noi. Ce facem noi atunci când suntem puși în prezența unei situații de acest fel – și suntem puși sau ne punem noi înșine, încontinuu? Oare nu înțeleg românii dreptcredincioși că ei sunt cei care „consumă” toate aceste otrăvuri, și aceasta chiar la cererea lor? Prin faptul că nu doar că permit ci și participă la aceste odioșenii, chiar dacă unii dintre ei par sau fac pe indignații.
Nimeni nu ne face acest rău – noi înșine ni-l facem, fiindcă nu cred că a fost cineva obligat să-și cumpere televizor și să trăiască hipnotizat de imaginile mișcătoare, care nu au nici cea mai mică legătură cu existența noastră; cum nu cred că a fost cineva forțat să citească ziarul sau să asculte radio – chiar dacă toate acestea se fac sub acoperirea și justificarea nevoii de informație. Este cert că toate blasfemii sunt gândite și administrate concertat; cum clar este că toate sunt îndreptate împotriva Învierii, despre care nici nu se pomenește – sunt cu mult mai importante: mielul, oul, iepurașul, puișorul ș.a.m.d.
Informațiile pe care ar trebui cu necesitate să le avem acum, în Postul Mare, sunt la îndemâna oricui – dar puțini sunt cei care le cercetează și, și mai puțini, cei care le trăiesc.
Câți dintre – din nou – cei 87% din credincioșii, care suntem noi, „s-au informat” despre Săptămâna Mare? Câți știu că Luni iudeii au hotărât să-L răstignească pe Hristos, că Marți a fost proorocirea distrugerii Templului, că Miercuri a fost ungerea picioarelor lui Hristos și tot atunci ucenicii s-au tulburat din cauza lui Iuda, iar Iuda a primit arginții; că Joi este Cina cea de Taină, spălarea picioarelor, rugăciunea din muntele măslinilor și tot atunci Hristos este luat; că Vineri, Dumnezeu este în fața Sinedriului, la Pilat și suportă toate batjocurile și chinurile; că tot Vineri a fost răstignit, a murit, I-a fost împunsă coasta, a fost coborât de pe cruce, iar mormântul I-a fost pecetluit; că Sâmbătă Hristos a pogorât la iad și, că Duminică a Înviat? Iată: acestea sunt „informații” vitale pentru noi. Din surse demne de toată încrederea, de la un „agent special”, dintr-o sihăstrie de prin Munții Neamțului, avem chiar „informația” că de aproape două mii de ani fiecare săptămână este Săptămâna Mare – dar aceasta este o informație mai specială. Ați auzit pe undeva de iepurași, veverițe, oușoare, puișori și cadouri, cozonac și budincă? Nu. Fiindcă aici este vorba despre viață și moarte, sau mai bine zis despre nemurire – spre osândă sau spre bucurie; nu despre animale și produse agricole. Dragi creștini ortodocși, care suntem noi.
Voi, cei care aveți o legătură cu biserica, cei care nu creșteți animăluțe ritualice sau oușoare multicolore, cei care sunteți preocupați de propria-vă mântuire și de mântuirea neamului vostru; cei care știți ce se petrece în acest post – covârșitor pentru noi -, altceva decât oferirea de daruri și coca cola sau pepsi; cei care simțiți greutatea atât de minunată a răspunderii pe care o aveți în cadrul neamului care v-a ivit și știți că mântuire înseamnă jerfă și nu budincă sau cozonac cu stafide.
Voi, cei care v-ați îmbrăcat în Hristos, prin sfântul botez, și purtați la gâtul sufletului vostru crucea de pe Golgota, pe care a fost răstignit chiar Dumnezeul și Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, Cel ce a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând.
Voi, trebuie să vedeți și să înțelegeți că nu este un așa mare efort – despre jertfă nici nu se poate vorbi – să vă opriți din a mai sprijini lupta împotriva lui Hristos și împotriva mântuirii noastre. Este foarte simplu: nu mai deschideți cutia cu minciuni și blasfemii denumită și televizor, nu mai citiți ziarele și nu mai ascultați delirul emoționant tremurător – chiar dacă vi se pare că sună bine. Poate vi se pare prea greu. Bine, atunci poate fi numită jertfa voastră: să nu-L mai batjocoriți pe Hristos.
Toată viața noastră depinde de acest lucru: conștientizarea faptului că nu trebuie să mai lovim cu piciorul în țepușă. Acest lucru trebuie să ne ducă la atitudine eliberatoare și nu la pasivitate complice cu urâtorii lui Hristos.
Fiindcă altfel, cum mai putem să răspundem în fața Învierii: „Adevărat a Înviat!”? – axa.info.ro
Vremuritulburi 