Iata ce putem afla de pe site-ul beforeitsnews.com/ , cum ca Reactorul 4 de la Fukushima ar fi explodat sau cel putin scoate un fum gros.
Daca stiti mai multe detalii va rog sa imi semnalati.
Avem si imagini youtube:
Canepa uimeste cu prezenta sa in istoria umanitatii de mai bine de 10 milenii… Cunoscuta in textele fundamentale medicale din India (Sushruta) sau din China (scrierile medicale ale imparatului chinez Shenong), cat si prin utilizarea ei textila sau in constructii, canepa, cunoscuta si sub numele de canabis, intra tot mai mult in zona de cercetare a sanatatii. Dr. Alexandru Vanatoru, un medic cu remarcabile succese in apifitoterapie, acupunctura si ayurveda, ne impartaseste din secretele extraordinare ale acestei plante, in aparenta banale.
„Din producatorul numarul unu de canepa al Europei, Romania a ajuns unul dintre importatorii cei mai umili”
– In ultimii ani, de cand Romania este obligata sa fie „corecta politic” si sa se supuna globalizarii, am ajuns sa ne fie teama sa rostim cuvantul „canepa”. Ce se intampla, doctore?
– Nimic mai mult decat un exces de zel al autoritatilor romane, fata de o planta minune, o planta a sanatatii si a dezvoltarii economice. Sigur, nu putem accepta legalizarea consumului marijuanei si al hasisului (droguri usoare, obtinute din canepa), dar nici nu putem ignora virtutile naturale pe care ni le daruieste aceasta planta milenara. Cu toate ca nu pune in pericol sanatatea mintii, canabisul nu ar trebui sa se poata consuma liber. Canabisul are excelente proprietati curative, terapeutice, dar nu ar trebui sa fie pus la dispozitia tinerilor, in criza lor de individualitate. Insa este la fel de nefericita si situatia in care se refuza ajutorul terapeutic cu canabis, mai ales in cazul pacientilor bolnavi de SIDA, cancer, depresii severe etc. Cu alte cuvinte, suntem pentru utilizarea sub prescriptie medicala a canabisului, nu si pentru libera sa circulatie.
Seminte de canepa
– Cum stim care canepa este nevinovata, industriala, si care este interzisa?
– Varietatile de canabis sunt studiate in special in functie de concentratia de tetrahidrocannabinol (THC), din care se fabrica marijuana. Soiurile industriale limiteaza pana la 0,3% concentratia de THC in frunze si inflorescenta, in plus, se dezvolta in culturi dese, au tulpina foarte dezvoltata (valoroasa pentru fibre) si predomina plantele masculi, preferate plantelor femela, pentru cantitatea superioara de fibra si de maduva. In schimb, marijuana se obtine din varietatile Cannabis Indica si Cannabis Sativa, cu o concentratie mare de THC, plante femela cu inflorescenta mai bogata si tulpina mai mica. Pe de alta parte, canepa industriala, ce serveste ca alternativa la fabricarea hartiei, reprezinta astazi o sursa de oxigen si stabilitate climaterica, deoarece, asa cum arata un studiu al Departamentului Agriculturii din SUA, un acru de canepa (aproape un pogon) poate produce la fel de multa hartie cat patru hectare de padure (practic, un hectar de canepa textila salveaza, in fabricarea hartiei, 8 hectare de padure!).
– Inainte de 1989, Romania era o forta in domeniul canepii industriale. Numai judetul Arad cultiva 10.000 de hectare! Astazi, cota obtinuta de la UE este de numai 200 de hectare pe intreaga tara. Cum e posibil?
Acest mare între împäraţi, fericitul şi pururea pomenitul Constantin, a fost fiu al lui Constanţiu, care se numea Clor, şi al cinstitei Elena. Constanţiu a fost nepot de fiică lui Claudiu cel ce a împărăţit în Roma mai înainte de împărăţia lui Diocleţian şi a lui Carin. Acest Constanţiu, după ce a fost primit de Diocleţian şi de Maxenţiu Erculiu ca să fie părtaş al împărăţiei lor, când Maximian Galeriu dimpreună cu alţi prigonitori, cu tărie ridicaseră prigonire asupra tuturor creştinilor, el singur întrebuinţând blândeţea şi mila, mai vârtos pe cei ce se luptau pentru credinţa lui Hristos îi întrebuinţa sfetnici şi părtaşi ai slujbelor împărăteşti. Învăţând el buna cinstire pe Constantin fiul său cel iubit, care după acestea s-a numit întâiul împărat al creştinilor, l-a lăsat moştenitor al împărăţiei sale, în insulele Britaniei. După ce Constantin a fost înştiinţat de lucrurile necinstite, desfrânate, pierzătoare şi proaste, pe care le făcea în Roma, Maxenţiu, fiul lui Erculiu, şi îndemnat de dumnezeiasca râvnă şi chemând pe Hristos împreună oştilor, a pogorât împotriva lui Maxenţiu. Deci, văzând Dumnezeu curăţenia sufletului lui i s-a arătat mai întâi în somn, după aceea în amiaza zilei, închipuind semnul Crucii scris cu stele: , l-a arătat lui şi celor ce erau vrednici. Deci, îndrăznind în chipul cinstitei Cruci şi făcând cu aur semnul Crucii pe arme, a mers la Roma, şi pe însuşi pierzătorul Maxenţiu l-a aruncat în râul Tibon, înecându-l lângă podul Milvia, şi aşa a izbăvit pe cetăţenii Romei de tirania acestuia. Atunci marele Constantin, pornindu-se de la cetatea romanilor şi mergând pe cale voia să zidească o cetate pe numele său în Ilion, unde se zice că a avut loc războiul Troienilor cu elinii; însă a fost oprit prin dumnezeiasca înştiinţare şi i s-a poruncit de la Dumnezeu ca mai de grabă în Bizanţ să-şi zidească cetatea. Deci, urmând voii celei dumnezeieşti, a zidit această de Dumnezeu păzită cetate pe numele său, pe care a şi adus-o lui Dumnezeu ca pe o pârgă a credinţei sale. Şi deoarece căuta scumpătatea credinţei celei din vremea noastră, a adunat în Niceea arhierei din toate părţile, prin care s-a propovăduit credinţa ortodoxă, şi Fiul a fost recunoscut deofiinţă cu Tatăl, iar Arie şi cei împreună cu el au fost daţi anatemei, dimpreună cu hula lor. A trimis încă şi pe maica sa Elena la Ierusalim pentru căutarea cinstitului lemn pe care a fost pironit cu trupul Hristos, Dumnezeul nostru; apoi, aceste părţi de lemn sfânt au fost mutate, adică o parte a fost aşezată chiar în Ierusalim, iar cealaltă parte a adus-o în împărăteasca cetate.
Împărăteasa Elena, după ce a ajuns la Constantinopol, şi-a săvârşit viaţa; iar marele Constantin, împodobind cetatea cu înnoiri şi cu prăznuiri, şi puţin ceva trecând peste patruzeci şi doi de ani ai împărăţiei sale, şi începând războiul cu perşii, şi în oarecare sat lângă Nicomidia fiind, s-a mutat către Domnul, şi a fost adus în cetatea sa, unde a fost primit cu evlavie şi cu prea încuviinţate întâmpinări, a fost aşezat în biserica sfinţilor apostoli. Şi a împărăţit în Roma cea Nouă în anul de la zidirea lumii, cinci mii opt sute optsprezece; iar de la venirea cea în trup a Mântuitorului nostru Dumnezeu trei sute treizeci şi şapte, fiind al treizeci şi doilea împărat de la August.
Vremuritulburi 