Vinerea Mare – Rastignirea Domnului si Mantuitorului Nostru Iisus Hristos!

Este Vinerea Mare sau Vinerea Scumpă, ziua când Hristos a murit

In Vinerea Mare se face pomenire de sfintele, mantuitoarele si infricosatoarele Patimi ale Mantuitorului. Rastignirea nu era practicata de evrei. Cu exceptia crucificarii a 800 de locuitori ai Ierusalimului de catre regele Alexandru Ianeul in 87 i.Hr., in Palestina aceasta pedeapsa era aplicata doar de catre autoritatea romana. Cel care primea condamnarea la moartea pe cruce era dezbracat de haine, biciuit si obligat sa parcurga drumul pana la locul executiei, cu barna orizontala a crucii in spate, legata de mainile intinse. Sentinta era pronuntata de catre conducatorul provinciei intr-un loc public.

Din Scriptura aflam ca dupa ce Hristos a fost biciuit, Pilat, spalandu-se pe maini, rosteste sentinta. Mantuitorul Hristos este trimis spre locul rastignirii, purtandu-Si crucea.

Ajuns la locul executiei, bratul orizontal al crucii era fixat cu ajutorul cuielor de bratul vertical infipt din timp in pamant, iar picioarele condamnatului puteau fi asezate pe un scaunel de picioare, ceea ce usura durerile, dar lungea supliciul. Ele puteau fi si tintuite fara sprijin, usor indoite, cu talpile lipite de stalpul vertical. In varful acestuia se fixa o scandura pe care era consemnata vina condamnatului, in cazul Domnului: „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”.

Trupul mort, coborat de pe cruce, putea fi aruncat intr-o groapa comuna, impreuna cu instrumentele executiei sau putea fi incredintat oricui s-ar fi milostivit sa-l ingroape.

Din Sfintele Evanghelii cunoastem ca Iosif din Arimateea l-a coborat pe Domnul de pe Cruce si l-a ingropat impreuna cu Nicodim, in mormantul sau aflat intr-o gradina din apropierea locului rastignirii.

Moartea biruita prin moartea lui Hristos

Moartea a intrat in creatie prin despartirea omului de Dumnezeu. Din iubire fata de om, Fiul Lui Dumnezeu S-a intrupat si a primit moartea de buna voie. A primit-o nu din curiozitate, ci pentru a o invinge. Astfel, Hristos intoarce rostul mortii. In loc de mijloc de trecere la cel mai redus grad de viata, ea e folosita de El ca mijloc de biruire a ei, afirma parintele Dumitru Staniloae. El a invins moartea nu numai pentru ca a fost Dumnezeu, ci si pentru ca umanitatea Lui a fost fara de pacat.

Pentru Hristos moartea nu era inevitabila, deoarece El fiind strain de pacat nu purta in Sine germenele mortii. Hristos nu moare de o moarte naturala, rezultat al unui proces ce culmineaza cu descompunerea fizica, nu este atins de vreo boala, ci primeste moartea de buna voie. De aceea indura moartea in toata grozavia ei, moartea prin excelenta.

Moartea suportata de Hristos naste in noi, daca ne unim cu El, o stare noua, de incetare a alipirii egoiste si patimase la cele ale lumii si de daruirea vointei Lui de a ne iubi unii pe altii. Iar aceasta ne da puterea de a birui si noi moartea.

Spre deosebire de noi, care induram moartea in mod pasiv, ca pe o consecinta a pacatului, Hristos a intampinat-o in stare de maxima concentrare spre a o birui. In canonul pascal compus de Sfantul Ioan Damaschin se canta: „Praznuim omorarea mortii”.

Din Sfintele Evanghelii aflam ca in momentul in care Hristos Si-a dat duhul, s-a aratat o serie de semne miraculoase: catapeteasma templului s-a rupt, pamantul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat si multe trupuri ale celor adormiti au inviat.

Punerea in mormant a Domnului

De teama ca trupurile celor osanditi sa nu ramana pe cruce si a doua zi, cand se praznuiau Pastile, iudeii cer permisiunea lui Pilat sa se zdrobeasca fluierele picioarelor osanditilor si apoi sa fie coborati de pe cruce. Se folosea acest procedeu spre a grabi moartea celor rastigniti. Dupa ce primesc acordul de la Pilat, ostasii zdrobesc fluierele picioarelor celor doi talhari, deoarece acestia inca nu murisera. Cand au venit insa la Hristos, au constatat ca El murise si atunci nu I-au mai zdrobit oasele. Spre a se convinge ca Hristos a murit cu adevarat, un ostas i-a impuns coasta cu sulita si indata au tasnit sange si apa.

Iosif din Arimateea si cu Nicodim iau trupul lui Hristos de pe cruce, il ung cu aromate si il infasoara intr-un giulgiu. Pe cap ii pun o mahrama, implinind astfel, intru totul datina iudaica a inmormantarii.

Evanghelistul Matei spune ca mormantul in care Hristos a fost pus apartinea lui Iosif, iar de la Ioan aflam ca era „un mormant nou, in care nu mai fusese nimeni ingropat” (19, 41).

Iudeii vor pecetlui piatra mormantului in nadejdea ca uitarea sa-L acopere definitiv pe Cel ce zacea acolo. Dar ei nu vor putea opri astfel nici coborarea la iad si nici invierea lui lisus, urmata de raspandirea noii credinte.

Mormantul lui Hristos ramane gol. Nu mai este cum spunem noi „locas de veci”. Acest mormant ne vesteste ca si mormintele noastre vor ramane goale.

Slujba Prohodului

Vinerea Mare este zi aliturgica, adica nu se savarseste nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principala din aceasta zi este scoaterea Sfantului Epitaf din altar si asezarea lui pe o masa in mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfantului Epitaf retraim coborarea de pe Cruce a lui Hristos si pregatirea Trupului Sau pentru inmormantare.

Prohodul necenzurat:

Video si Text. Prohodul Domnului Necenzurat

Cititi va rog si alte subiecte interesante despre frumusetea ortodoxiei la categoriile: MANTUITORUL IISUS HRISTOS si Ortodoxie

Pe Piatra Ungerii s-au aratat urme de sange in Vinerea Mare?

Sa fie oare un mesaj de la Mantuitor pentru ceva ce ar putea sa urmeze?

 

În Vinerea Mare, ziua cea mai plină de durere a creştinilor ortodocşi, zi de POST NEGRU, fariseii din PNL au impărţit ouă de ciocolată in oraşe

În Vinerea Mare, liberalii au împărţit ouă de ciocolată în oraşe, dar şi în comuna Feldru (FOTO)

Oua PNL 1

Ouă de ciocolată, zâmbete şi urări de bine. De toate au avut parte cei care vineri s-au întâlnit cu liberalii, darnici şi anul acesta înainte de sărbătorile pascale. La Bistriţa, Beclean, Năsăud, Sîngeorz-Băi şi Feldru tinerii liberali, dar şi seniorii Partidului Naţional Liberal, le-au urat oamenilor sărbători fericite.

Membrii Organizaţiei Municipale Bistriţa a Tineretului Naţional Liberal şi ai Clubului Studenţilor Liberali Bistriţa au oferit trecătorilor de pe pietonalul Liviu Rebreanu şi nu numai ouă de ciocolată, 800 la număr, pască şi cozonac.

”Cu această ocazie, membrii Tineretului Naţional Liberal şi ai Clubului Studenţilor Liberali transmit tuturor credincioşilor care sărbătoresc în aceste zile Paştele un mesaj de pace şi linişte sufletească, sperând ca acest Mare Praznic să îi găsească pe toţi mai buni şi mai aproape unii de alţii, iar bucuria şi lumina Învierii Domnului să triumfe în sufletul fiecăruia dintre ei”, informează TNL.

1 paste tnl2 paste tnl3 paste tnl4 paste tnl

Acţiunea care se desfăşoară de şapte ani a avut loc anul acesta şi la Beclean, Năsăud, Sîngeorz-Băi şi Feldru, în organizarea filialelor de tineret, fiind sprijinită de către parlamentarii PNL, copreşedinţii organizaţiei municipale a PNL, precum şi de alţi membrii ai organizaţiei judeţene a PNL. Liberalii au împărţit sute de ouă de ciocolată în fiecare localitate.

”Tradiţia continuă şi anul acesta. Alături de colegii mei de la TNL Năsăud am împărţit ouă de ciocolată şi urările nostre de bine locuitorilor Oraşului Academicienilor! Sărbători fericite tuturor!”, a scris vicepreşedintele PNL Bistriţa-Năsăud, Doris Moldovan, pe pagina sa oficială de Facebook.

Oua PNL 2OUa PNL 3Oua PNL 4Oua PNL 5Oua PNL 6Oua PNL 7Oua Pnl 8tnl paste oua

 

timponline.ro – articol publicat la sugestia cititorului Partizanu.

Despre Sfântul Epitaf cu icoana Îngropării Mantuitorului

Sfântul Epitaf (denumire din grecescul ἐπιτάφιος compusă din ἐπι care se traduce „pe, deasupra” și τάφιος care se traduce „mormânt”), numit și Sfântul Aer sau Plascenița (slavonă), este un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecționat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află zugrăvită icoana Înmormântării lui Hristos.

epitaf_2

 Sfântul Epitaf (denumire din grecescul ἐπιτάφιος compusă din ἐπι care se traduce „pe, deasupra” și τάφιος care se traduce „mormânt”), numit și Sfântul Aer sau Plascenița (slavonă), este un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecționat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află zugrăvită icoana Înmormântării lui Hristos.

În Sfânta și Marea Vineri, în Biserica Ortodoxă se săvârșește după slujba Ceasurilor, Vecernia în cadrul căreia se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf – icoana ce reprezintă punerea în mormânt a Domnului. Acesta este așezat pe o masă, iar deasupra se pune Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce. Credincioșii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce și Sfântul Epitaf, apoi trec pe sub masă.

Sfântul Epitaf rămâne spre închinare în mijlocul Bisericii până la sfârșitul slujbei Deniei Prohodului (Utrenia Sâmbetei celei Mari), oficiată spre seară. În cadrul acestei slujbe, preotul însoțit de credincioși poartă în procesiune Sfântul Epitaf, în jurul bisericii, actualizând evenimentul înmormântării Mântuitorului. După procesiune, Epitaful este este dus în Sfântul Altar, fiind așezat pe Sfânta Masa. Aici va rămâne în toată perioada pascală până în ajunul sărbătorii Înălțării Domnului când este așezat în locul său din biserică.

Slujba Vecerniei și Utreniei din Vinerea și Sâmbăta Pătimirilor, închipuie acțiunea de luare a Trupului Domnului de pe Cruce, de Iosif și Nicodim, pregătirea pentru înmormântare și înmormântarea Lui. Iosif și Nicodim, luând trupul Domnului de pe Cruce, L-au dus și L-au așezat pe o lespede de piatră, L-au pregătit pentru înmormântare (au înfășurat întregul corp în giulgiu, după ce L-au uns în prealabil cu o amestecătură de smirnă și aloe) după care L-au dus și L-au înmormântat. Tocmai aceste evenimente sunt simbolizate în întreaga procesiune cu Sfântul Epitaf.

De obicei peste Epitaf creștinii așează flori, iar preotul tămâiază ca la orice mort, încă neîngropat.

În Biserica Ortodoxă mai există o procesiune similară cu cea din Vinerea Mare, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului când are loc o procesiune cu Epitaful Maicii Domnului. – doxologia.ro

Cititi va rog si alte subiecte interesante despre frumusetea ortodoxiei la categoria: Ortodoxie