Israelul a pastrat tacerea, timp de 50 de ani, cu privire la potentialul nuclear. Desi a refuzat sa confirme sau sa nege daca, intr-adevar, detine arme nucleare, detalii legate de programul nuclear israelian au putut iesi la iveala prin curajul unor oameni precum Mordechai Vanunu.

Insa nu un Israel inarmat nuclear a trezit cele mai multe temeri, cat strategia sa de descurajare, numita profetic „Optiunea Samson”. Precum personajul biblic care a daramat stalpii templului lui Dagon peste filisteni, asa si Israelul, in opinia jurnalistului Ron Rosenbaum, ar putea „darama pilonii lumii”.

Desi nu exista statistici oficiale, se estimeaza ca Israelul dispune de intre 75 si 400 de arme nucleare, incluzand bombe termonucleare, bombe cu neutroni, rachete nucleare tactice sau infamele „valize nucleare”.

Israelul nu duce lipsa nici de sisteme de livrare, care variaza de la rachete balistice intercontinentale Jericho, cu o raza de 11.500 de kilometri, pana la rachete de croaziera lansate de pe submarine.

In ciuda unei politici a tacerii, unii lideri israelieni au recunoscut ca tara lor este o putere nucleara, printre ei numarandu-se Ephraim Katzir, Shimon Peres sau Ehud Olmert.

Sfarsitul Israelului, sfarsitul lumii

Daca avem in vedere argumentele oferite de cei care s-au ocupat de chestiunea nucleara israeliana, precum jurnalistul Seymour Hersh sau istoricul Avner Cohen, Optiunea Samson a fost conceputa de la bun inceput ca o strategie de descurajare nucleara, asemanatoare doctrinei militare a Statelor Unite de distrugere reciproca asigurata.

In cazul in care statul israelian si-ar vedea periclitata existenta, ar raspunde printr-un bombardament nuclear nediscriminat. In cuvintele celebrului general Moshe Dayan: „Israelul trebuie sa fie ca un caine turbat, prea periculos sa fie deranjat”.

Mai aproape de noi, in 2003, istoricul militar Martin Levi van Creveld a declarat pentru revista Elsevier: „Noi posedam sute de rachete si focoase nucleare si le putem lansa catre tinte in toate directiile, poate chiar si la Roma. Majoritatea capitalelor europene sunt tinte pentru fortele noastre aeriene. Avem capacitatea de a trage in jos lumea cu noi. Si pot sa va asigur ca se va intampla inainte ca Israelul sa piara”.

Etalare nucleara in timpul Razboiului de Yom Kippur

Poate ca cel mai bun exemplu al utilizarii Optiunii Samson de catre liderii israelieni s-a petrecut in timpul Razboiului de Yom Kippur din 1973. Temandu-se de o infrangere catastrofala a israelienilor, Moshe Dayan, in calitatea sa de ministru al Apararii, a dat de inteles ca sosise momentul utilizarii armelor nucleare, iar in noaptea de 8 spre 9 octombrie, Golda Meir, prim-ministru al Israelului, a hotarat pregatirea a treisprezece arme nucleare, spre consternarea Statelor Unite.

Daca pana atunci, guvernul american pastrase o oarecare detasare, etalarea fatisa a armelor nucleare de catre israelieni l-a ingrijorat pe Nixon, presedintele american cerand inceperea unei vaste operatiuni de aprovizionare a armatei israeliene, ce le-a permis israelienilor sa-si revina si, in cele din urma, sa respinga atacurile republicilor arabe.

In ciuda presiunilor internationale, Israelul, o putere nucleara neconfirmata oficial, s-a eschivat in nenumarate randuri de la semnarea Tratatului de Neproliferare Nucleara, aducand in discutie protejarea intereselor sale nationale. In aceeasi situatie, se mai afla inca trei tari: India, Pakistan si Coreea de Nord.

In conformitate cu declaratia fostului prim-ministru israelian Levi Eshkol, care a sustinut ca „Israelul nu va fi prima tara care va introduce armele nucleare in Orientul Mijlociu”, statul israelian continua pana astazi promovarea unei asa-zise politici de „opacitate nucleara„.

Sursa: bzi.ro