Covasna

Interviu cu Parintele protopop Florin Tohanean. S-a ajuns ca, în Covasna si Harghita, limba română să se mai vorbească doar în biserică

vt Romania, UDMR , , ,

S-a ajuns ca, în inima ţării, limba română să se mai vorbească doar în biserică?

Vor să părăsim zona. Sunt parohii în protopopiatul nostru, sate în care găsim câte două biserici româneşti. Şi mai sunt câte 10-15 suflete care se declară că sunt români. Ceilalţi sunt români de sânge, botezaţi ortodocşi, dar care zic ”dom’le, suntem unguri!”. Ce să mai zici?

dscn2372

Dar să vedeţi în partea Baraoltului, încolo, Aita Mare, Aita Medie. Am slujit acolo în biserică împreună cu preotul şi cu episcopul, şi când am mers la masa de după slujbă, am rămas trăsnit: românii de la masă vorbeau ungureşte între ei. Şi i-am întrebat: „Băi, fraţilor, voi ce sunteţi? Români! Păi de ce vorbiţi ungureşte? Păi în casă vorbim ungureşte, numai la biserică vorbim româneşte”. Mi-am făcut cruce, da!

S-a cam retrocedat tot în Harghita şi Covasna, mai puţin pământurile Bisericii Ortodoxe Române…

E o problemă încă nerezolvată. S-a încălcat legea agrară, ei au retrocedat toate suprafeţele expropriate de România înainte de 1945. Dacă cineva ar fi curios să studieze un pic legea actuală, aşa cum e ea, cu imperfecţiunile ei, va vedea că „nu face obiectul retrocedării nicio palmă de pământ care a fost expropriată înainte de 1945”, or, ei şi-au refăcut tot ce au avut înainte de acel an, deşi se plătiseră atunci şi despăgubiri. Ni se spune că nu mai există teren de retrocedat, în condiţiile în care Biserica noastră – în Covasna vorbesc, aici unde sunt în cunoştinţă de cauză – mai are peste 700 de hectare de teren arabil neretrocedat şi peste 300 de hectare de pădure.

La nivel judeţean se încearcă „ştergerea urmelor”?

Eu m-am preoţit mai târziu oleacă, aşa pe la 38 de ani, fiind iniţial inginer agronom. Episcopul m-a împuternicit să mă ocup de problema asta a pământurilor. Am găsit hărţi, schiţe cadastrale de la reforma agrară, procese-verbale de împroprietărire. I-am luat un pic pe nepregătite, iar când s-au „trezit” le-au făcut dispărute. Nu se mai găsesc acum, dar mi-am făcut copii, cât am putut să fac… Nu sunt chiar aşa de nevinovaţi, acţionează în perfectă cunoştinţă de cauză.

Care este reacţia guvernului?

Să ştiţi că autoritatea statului în zonă e aproape de cota zero. Chiar şi acolo unde mai sunt români, statul nu şi-a manifestat în niciun moment interesul – culmea – să-şi apere proprietăţile lui! Practic ştiţi ce se întâmplă? Terenurile care au fost ale Bisericii Ortodoxe n-au fost în proprietate nudă, au fost majoritatea date sub titlu de folosinţă. A rămas statul proprietar, Biserica având drept de folosinţă. Eh, acum când s-a retrocedat, practic s-a retrocedat proprietatea statului. Am fost pe la Procuratură, pe la Preşedinţie, pe la ministere, pe unde am crezut eu de cuviinţă să-i înştiinţez. Nici măcar nu s-au obosit să-mi răspundă, darămite să mai ia şi măsuri! Nu i-a interesat şi nu-i interesează nici acuma.

S-au succedat destule guverne, de diverse „coloraturi”, şi mai toate au jucat ceardaşul cu UDMR. Care să fie motivul?

Până anul acesta – şi vorbesc în nume personal, îmi exprim convingerile mele – s-au supus toţi unui şantaj ordinar, scuzaţi-mi expresia. Aveau nevoie de udemerişti pentru a se menţine la putere cu orice preţ. N-au ţinut seama de mamă, de tată… doar puterea! Pur şi simplu nu le-a păsat. Dar nici măcar acum, existând această „circumstanţă atenuantă”, nu se întâmplă nimic. Ăştia nu mai au nevoie de unguri la putere şi nu-i înţeleg de ce nu fac nimic. Am crezut că se va „mişca” câte ceva, dar nimic, nimic, nimic, sub nicio formă. De-aia sunt aşa obraznici, pentru că se cred intangibili. Şi ştiţi de ce se cred intangibili? Pentru că ei nu recunosc legile statului românesc, legi care oricum nu se aplică. Asta-i concluzia mea. Nici nu le pasă, domnule!

Ce-nseamnă, părinte, să-ţi duci crucea de român în teritoriul pe care-l denumim generic HarCov?

Vedeţi, toată lumea se foloseşte de sintagma asta, ”românii minoritari”. Noi nu ne considerăm şi nu ne simţim minoritari pentru un simplu motiv: în ţara ta nu poţi să fii minoritar! Suntem inferiori numeric, suntem mai puţini – suntem cam 24 la sută -, dar suntem la noi în ţară. Şi-aici e durerea mare, pentru că noi cu ungurii am trăit – aici trăind şi moşii noştri şi strămoşii şi vom mai trăi şi noi şi cei de după noi -, dar cei puşi de Dumnezeu să ne conducă nu fac acest lucru. Noi nu contăm pentru ei, contează doar interesele politice şi materiale. Ăştia cu bani mulţi nu se mai uită care e ungur şi care e român… N-au ruşine faţă de oameni şi nici în faţa lui Dumnezeu. Ne-au părăsit! Ba mai mult, atunci când le convine şi le-apare câte-o situaţie favorabilă, îşi mai aduc aminte, aşa în treacăt…

Era o vreme când pe tricolor, pe stema regală, scria „Nimic fără Dumnezeu”… Când vom mai vedea aşa ceva?

Probabil când se va pune din nou coroana regală pe steag, atunci ne vom întoarce din nou cu faţa spre Dumnezeu. Noi ştim să ne trăim viaţa aicea cu ungurii, dar acum avem nevoie de ajutor. Ce să vă mai zic, iată şi un domn ministru de-aici din zonă, domnul Duşa – Dumnezeu să-i dea sănătate -, pe care-l cunosc dinainte de a fi ministru, chiar avansa ideea, ca şi când ar fi descoperit apa caldă: „Domnilor, românii şi ungurii de condiţie socială normală se înţeleg domnule, e o armonie”. Da’ cum să nu, leul şi mielul trăiesc împreună! Nu-s de acord cu opinia asta, care este valabilă doar pentru generaţiile mai vârstnice. Generaţiile de după 1990 nu mai sunt aşa. De ce? Pentru că ei au avut abilitatea să-şi urmărească consecvent strategia pe care şi-au pus-o la punct. Îi stimez din punctul ăsta de vedere, să ştiţi. Le zic „bravo!”. Şi-aţi văzut cum s-a purtat şi preşedintele Consiliului Judeţean, Tamaş Şandor, cu ce aroganţă…

Mi-ar fi ruşine să mă numesc guvernant sau un om politic al zilelor noastre dacă aş realiza ce se întâmplă. După 1990 s-a realizat şi s-a reuşit o segregare. Şcoala e separată. Ruşine, în secolul 21 să vorbeşti de şcoala românească şi şcoala ungurească. Cultura… Avem teatru românesc şi unguresc, conservator separat, muzeu secuiesc şi românesc, auziţi…! Prima lor grijă în ’90 a fost să arunce exponatele româneşti din muzeul judeţean şi să-l transforme în muzeu secuiesc. Ei n-au făcut întâmplător chestia asta. Tinerii care sunt acum la vârsta de douăzeci de ani au trăit în climatul ăsta al intoleranţei, educaţi în sensul ăsta, după manuale editate în Ungaria, care prezintă, culmea, istoria şi geografia României. Cum sunt posibile toate aceste lucruri? Prin complicitatea şi îngăduinţa guvernanţilor… Până la urmă, fără a spune vorbe mari, eu consider că este un act de trădare naţională! E un cuvânt greu, dar trebuie să-l spun.

Spuneaţi nu demult că în acest ritm vom ajunge precum în vremea ocupaţiei horthyste din ’40…

Am spus lucrul ăsta. Deja suntem în situaţia de a ne declara 1940. Mi-a spus cineva că vorbesc prostii, că exagerez. Nu vorbesc prostii! Îl înţeleg pe domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita când a zis „va fi ca în Irlanda!”, el asta urmăreşte. Dacă statul şi-ar exercita autoritatea aşa cum trebuie – nu să facă exces de zel -, s-ar rezolva multe lucruri. Vă dau un exemplu: am primit o clădire – Banca Naţională a avut o clădire în mijlocul municipiului Sfântu Gheorghe -, o clădire faină, ce să vă spun. În 2004, guvernul României, când s-a schimbat atunci, pe ultima sută de metri, a dat această clădire în folosinţă Bisericii, la cererea noastră, prin hotărâre de guvern. A ieşit un scandal mare, care continuă şi astăzi. Cum de a făcut guvernul chestia asta, să dea clădirea în folosinţa Bisericii Ortodoxe… Au făcut ce au făcut, a venit domnul Tăriceanu, pe vremea aceea era prim-ministru Marko Bela – Lenin al lor -, care avea vreo patru miniştri în guvern şi care a zis că „sub nici o forme nu se pote da această clodire… indiferent de consecinţe, românilor; trebuie neaporat să fie a comunităţii locale”. De parcă noi, românii, biserica, am fi din Patagonia.

Biserica noastră vă sprijină?

Ne sprijină, dar ce poate să facă? Aici este vorba de o chestiune ce ţine de legalitate. Biserica este o putere în stat, dar să ştiţi că părintele arhiepiscop Ioan, aşa ne-a educat pe noi, aici în zonă: totul să fie în spiritul dreptăţii şi legalităţii. Biserica nu poate, prin natura ei, să folosească măsuri represive şi agresive.

Sunteţi cel mai fin observator al zonei, pentru că toată lumea vine la dumneavoastră. Care ar fi calea de ieşire, paşii ce trebuie urmaţi pentru a reveni la normalitate?

Un singur pas ar trebui făcut: statul să revină în îndatoririle şi drepturile lui. Să-şi restaureze autoritatea asupra acestei zone. Este act de voinţă ăsta, şi de responsabilitate naţională. Dacă nu realizează guvernanţii că ei sunt cei care trebuie să-şi restabilească autoritatea asupra zonei, indiferent ce am face noi, nu vom avea nici un rezultat pozitiv. Ei nu respectă legea, justiţia. L-a întrebat domnul Cornel Nistorescu la un moment dat pe domnul Tamaş Şandor: „Domnule Tamaş, dumneavoastră respectaţi o sentinţă definitivă şi irevocabilă?”, la care domnul Tamaş a răspuns: „Da, eu respect legea”. Or, eu am acum cazul acesta concret în care el dispreţuieşte şi nu se conformează unei sentinţe definitive, irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Iar partea tragică este că acest lucru se întâmplă cu complicitatea RA-APPS-ului, o instituţie de stat, subordonată Guvernului României. Nu respectă legile ţării pentru că nu le cunosc. Trebuie puşi la punct. Cum? Cu legea. L-au schimbat pe Codrin Munteanu (n.r. – fostul prefect de Covasna). Au dat mâna cu ei şi le-a satisfăcut cererile, că asta urlau toţi: „Munteanu afară!”. Le-a făcut pe plac. Revenind la domnul Duşa, dânsul zicea că există o înţelegere inter-etnică. Nu există, e un slogan fals ăsta. Există numai între oamenii bătrâni, că aşa au fost educaţi. Tinerii sunt educaţi în spirit revanşard, intoleranţă şi dispreţ faţă de tot ce este românesc. Între tineri nu există această convieţuire, ei resping tot ce este românesc.

Tare mi-e teamă că istoria tinde să se repete. Probabil că regionalizarea va rezolva problema din punct de vedere economic. Banul nu va mai fi în mâna Consiliului Judeţean, va fi în altă parte, într-o regiune care la rândul ei va încerca să se autodetermine teritorial şi politic. Nu se vor schimba treburile prea mult, vă spun eu. Dimpotrivă, mi-e teamă să nu fie mai grave, pentru că atunci ei stau şi mai ascunşi şi îşi fac lucrarea şi mai obscur, mai liniştiţi. Adică cum? Statul român finanţează activităţile societăţilor lor fasciste? Statul român le finanţează tabere şi şcoli de vară în care se ştie ce se întâmplă?

Considerând că de mâine îmi iau catrafusele şi doresc mă mut undeva în Covasna, să îmi iau o casă, am variante să rezist acolo ca român?

Nu, dacă nu aveţi ceva, puţin acolo, aşa cum avem noi, deşi nici eu nu sunt de-al locului. Auzi, să spună că eu sunt venetic. Păi venetic e el, eu sunt în ţara mea, cum să fiu venetic? Dacă veniţi în locuri cum e partea noastră a Întorsurii, unde suntem majoritar români, atunci da, că sunteţi încă român. Dar dincolo, unde aveţi nevoie de o autorizaţie, aveţi nevoie să vă cumpăraţi pământul. Ştiţi că există, neoficial, interdicţie de a se vinde pământ românilor? Deci unguri care vor să îşi vândă pământul în condiţii normale românilor sunt pur şi simplu proscrişi, daţi deoparte, stigmatizaţi. Ăsta este adevărul. Greu poate un român să îşi cumpere pământ în zonă. au apucat să îşi cumpere, că eu ştiu în zona asta apropiată de Braşov că şi-au mai cumpărat după ’90. Acum să meargă cineva să cumpere să vadă dacă mai poate! Nu mai vinde nimeni, că şi ungurilor le e frică, pentru că sunt scoşi afară din comunitate. Sunt consideraţi trădători. Nu prea mai ai unde să te angajezi, şi aici îţi spune clar, în faţă: ştii ungureşte, bine, nu ştii ungureşte, să fii sănătos, ori înveţi, ori pleci!

Şi să fie foarte clar: dacă în 1918 aveam conducătorii de azi, la această oră vorbeam toţi ungureşte. Marea Unire n-ar mai fi existat! De Marcel Bărbătei – Cotidianul

preot

Sursa: frontpress.ro

Cititi va rog si alte subiecte similare la rubrica: UDMR

Publicitate

Dezvaluiri despre identitatea si activitatile UDMR-istului Verestoy Attila?

vt Romania, UDMR, Verestoy Attila , , , ,

Verestoy Attila conduce detaşat în topul veteranilor din Parlament. Reales, în 2012, într-un colegiu din Harghita, Verestoy se află la al şaptelea mandat de senator. Putred de bogat, cunoscut sub poreclele de „Drujba lui Dumnezeu”, Groful defrişării pădurilor” sau “Kerestoy” pentru modul diabolic în care a devalizat pădurile din Harghita şi Covasna, udemeristul a reuşit să obţină de-a lungul anilor o avere uriaşă estimată, la finele anului trecut, la aproximativ 75 de milioane de euro.

Attila

De altfel, în ultimii 15 ani, Verestoy se află mai mereu în topurile celor mai bogaţi politicieni.

Considerat eminenţa cenuşie a UDMR, caracterizat de o duplicitate şi o ipocrizie crasă, dominat de un tupeu fără limite, acesta a reuşit să controleze toate conducerile UDMR, bucurându-se astfel de imunitate parlamentară şi protecţie politică la cel mai înalt nivel.
Verestoy este cunoscut ca un personaj controversat, chiar diabolic care se pliază perfect pe proverbul “tace şi face”, profitând, de altfel, din plin de relaţiile pe care le deţine la vârful politicii. Jucând mereu la mai multe capete politice, Verestoy a reuşit să scape, de fiecare dată, prin ochiurile suspect de largi, în cazul său, al „năvodului justiţiei postdecembriste” care a preferat şi preferă, la comandă politică, să prindă doar anumiţi „peşti mari”. Interesant este faptul că udemeriştii, aflaţi la guvernare în mai toate ecuaţiile politice posibile, au vizat deschis Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Cunoscătorii ştiu de ce. Iar Verestoy, implicat direct, cu atât mai mult!

De la politică la afaceri şi retur

Începute in 1991, la un an dupa intrarea sa în politica, afacerile derulate de Verestoy au acoperit domenii largi precum industria prelucrării lemnului, agricultura, produse chimice, alcool, comunicaţii, transporturi, mass-media, investiţii financiare etc.

El şi-a administrat singur toate afacerile până când legea i-a interzis explicit acest lucru şi calitatea de senator a devenit incompatibilă cu aceea de administrator al unei firme.

Ulterior, aprope toate afacerile sale au fost preluate, spre administrare, de către sotia şi fiul sau (Attila Verestoy jr.).

Mai trebuia amintit din start faptul că senatorul Verestoy s-a specializat ca membru al Comisiei Parlamentare de Control al SRI, o funcţie extrem de importantă pentru cei care stiu că informaţia înseamnă enorm in politică şi afaceri. A deţinut totodată şi funcţii importnate în Biroul Permanent al Senatului.

Ajuns senator, Verestoy a debutat în afaceri împreună cu cumnatul sau Ferenczy Karoly, cu care a fondat firma “Ivo” SRL la Odorheiu-Secuiesc. Primele afaceri profitabile ale lui Attila Verestoy au fost făcute cu cherestea dar până la afacerile cu lemn Attila şi-a făcut mâna şi cu alte “mizilicuri”. În 1993 a intrat în afaceri cu produse agricole, fondând firma “Hellas Primex” SRL la Bucureşti, dar nu a făcut mare brânză cu “Hellas”.

Ulterior, în 1994, a fondat o altă societate “Vand P Invest” Bucureşti, care se ocupa de consultanţă şi management în afaceri. A reuşit să obţină administrarea fabricii de mobila “Famos” din Odorheiu-Secuiesc, unde deţinea controlul politic şi a mai înfiinţat imediat, împreuna cu nelipsitul cumnatel, Ferenczy Karoly, la Odorhei, o firma “Metwooplast-Sat” SRL, orientată clar spre afacerile cu cherestea.

Potrivit presei centrale, o afacere de la începutul anului 2005 a atras însă atenţia procurorilor DNA, cea prin care sindicatul de la Poşta Română cumpăra tichete de masă de la compania senatorului, Hungastro (vândută ulterior concernului francez Accor), banii provenind de la Poştă în baza unui contract fictiv. Tranzacţiile dintre sindicat, compania Poşta Română şi Hungastro, de ordinul zecilor de miliarde de lei lunar, au fost suspectate de evaziune fiscală.

Celebru pentru defrişările de păduri şi afacerile cu cherestea

Senatorul UDMR este celebru pentru afacerile cu cherestea, însă a investit şi la bursă, obţinând astfel venituri nete de milioane de euro. La mijocul anilor 1990, numele său a fost legat de exploatarea pădurilor din Harghita şi Covasna.

De altfel, implicarea senatorului UDMR în defrişările masive din mai multe judeţe din ţară, face obiectul unui stufos dosar la care procurorii DNA lucrează, din păcate, de prea multă vreme. Procurorii verifică modul în care au fost tăiate păduri întregi din judeţele Harghita şi Covasna, în timpul guvernării PSD din perioada 2000 – 2004, dar si implicarea lui Verestoy în defrişările care au avut loc, în anii următori, în alte judeţe ale ţării precum Bacău, Neamţ, Suceava sau Botoşani. Este vorba despre afaceri cu multe zerouri în coadă derulate prin patru firme, aflate pe numele cumnatului lui Attila Verestoy, Ferenczy Karoly.

În dosar pe lângă numele senatorului UDMR, mai apar şi alte nume grele printre care cel al lui Hrebenciuc, Vanghelie şi fostul senator PSD, Cătălin Voicu. Traficul de influenţă pentru muşamalizarea unor anchete şi dosare au atins cele mai înalte paliere politice. Vom vedea, însă, dacă procurorii DNA vor reuşi să îl trimită pe Verestoy acolo unde îi este locul: în faţa instanţei!

Mare luptător pentru drepturile minorităţilor maghiare, Verestoy, a tuns mii de hectare de păduri. Cu protecţie politică. Cu un tupeu biling, defrişatorul udemerist de păduri continuă să susţină, în dispreţul legii şi al realităţii, că el a respectat legea.

De altfel, prin 2010, şeful Administraţiei Bazinale Mureş, Teodor Giurgea, îl acuza pe senatorul Verestoy Attila că este „vinovatul numărul unu de despăduriri” în judeţul Harghita, apreciind că, din cauza acestora, au fost probleme mari în zonă, la inundaţiile din primăvara acelui an şi nu numai. „Din cauza acestor despăduriri masive care s-au făcut am avut probleme extraordinar de mari”, se plângea Giurgea. Dar, în ciuda acestor acuzaţii, udemeristul şi gaşca din jurul său au continuat să defrişeze pădurile României.

Cel mai bogat senator

Senatorul Verestoy deţine 13 milioane de titluri FP, evaluate la aproximativ 7 milioane de lei, în comparaţie cu cele 41,2 milioane de acţiuni pe care le avea la începutul lunii noiembrie a anului trecut, conform declaraţiei de avere publicate pe site-ul Senatului.

Valoarea totală a portofoliului pe care Verestoy Attila îl deţine pe BVB se ridică la 35,3 milioane de lei. Printre altele, senatorul are acţiuni la toate cele cinci societăţi de investiţii financiare, precum şi la Transgaz şi Banca Transilvania. De asemenea, Verestoy are plasamente de milioane de euro în societăţi străine, cum ar fi cel de 1,5 milioane de euro în compania elveţiană Eurorailway Holding sau în diverse companii din Ungaria.

Conform declaraţiei de avere din 2012, senatorul Verestoy mai deţine, împreună cu soţia, şase terenuri în Bucureşti, Ilfov şi Harghita, şapte imobile – dintre care patru în Capitală, două în Harghita şi unul în Ilfov, două automobile, bijuterii în valoare de 58.000 de euro şi tablouri de 25.000 de euro, aproape 10 milioane de euro în conturi şi alte câteva milioane de euro şi de lei în acţiuni la societăţi închise, 40.000.000 de forinţi în bănci şi, împreună cu soţia, un portofoliu de peste 32.000.000 de milioane de lei în acţiuni la societăţi listate pe bursă.

Tun de 10 milioane de euro dat la Bursă. În doar 19 minute!

Senatorul UDMR, Attila Verestoy, ar fi câştigat la Bursă 10 milioane de euro în numai 19 minute în şedinţa de tranzacţionare de pe 28.03.2006. Udemeristul este acuzat ca i-ar fi castigat ilegal, “la pont”. Preşedintele BVB ar fi trebuit să opreasca acea tranzacţionare deoarece în Parlament se vota legea SIF-urilor ce influenţa în mod direct tranzacţionarea, iar Verestoy, ca senator, ar fi profitat de acest lucru cunoscand varianta finală a legii ce urma să fie adoptată.

Astfel, Verestoy s-a folosit de informaţiile obţinute prin natura funcţiei, a vândut când titlurile se tranzacţionau la un preţ bun si a cumpărat dupa ce acestea au scăzut cu 9%, scădere datorată legii adoptate în Parlament.

Cu un tupeu fantastic, udemeristul a declarat că el tranzacţionează zilnic astfel de titluri, că informaţiile erau publice, ba mai mult, el nici măcar nu a participat la votul din Parlament.În ciuda acestor declaraţii, mai mulţi analişti bursieri au precizat că şedinţa de tranzacţionare trebuia suspendată, fiind mai mult decât evident, conflictul de interese în cazul Verestoy. Ba mai mult, în ţări europene precum Franţa, Spania şi Italia, cei care devin parlamentari trebuie să-şi vândă acţiunile neavând dreaptul să mai joace pe Bursa.

Sunt de notoerietate cazurile fostului premier francez, Baladure, si cel al magnatului italian, Silvio Berlusconi, care şi-a vândut Mediasetul cu 4 miliarrde de euro în momentul în care a intrat în Parlamentul italian.

Miliarde la minut cu acţiunile Rompetrol

În aprilie 2004 senatorul Attila Verestoy s-a numărat printre protagoniştii ingenioasei speculaţii pe piaţa de capital cu acţiunile Rompetrol (RRC), alături de Camelia Voiculescu (fiica lui Dan Voiculescu), Sorin Roşca Stănescu, Călin Popescu Tăriceanu şi alţii. Declanşată pe 7 aprilie 2004, tranzacţia cu acţiuni Rompetrol a adus protagoniştilor, în doar câteva minute, câştiguri de zeci şi sute de miliarde de lei.

De exemplu, un off-shore din Cipru, Saltville Ltd., a cumpărat într-un minut (între orele 10:09 -10:10) un miliard de acţiuni la preţul de 116 lei bucata, şi după şapte minute a vândut 550 milioane acţiuni cu preţuri cuprinse între 250 şi 300 lei bucata, obţinand un profit de 22 miliarde lei, plus 450 milioane actiuni in portofoliu. Printre cei care au cumparat atunci de la Saltville, la pretul de 250-300 lei actiunea, s-au aflat Camelia Voiculescu (478 milioane actiuni) si Attila Verestoy (63 milioane actiuni).

Senatorul UDMR a vandut, la randul sau, o parte din actiuni la un pret dublu (intre 657 si 770 lei actiunea) si a realizat rapid un profit de 7,7 miliarde lei ramanand si cu 28 milioane de actiuni in portofoliu. Ulterior, Attila Verestoy a declarat ca totul a fost corect si la vedere. „Am cumparat si am vandut mai multe actiuni de pe piata libera, a spus Verestoy. Da, am cumparat in 7 aprilie cu 300 de lei“ – a declarat Attila Verestoy. Singurul secret nedezvaluit de liderul UDMR a fost modul in care a ghicit ca trebuie sa se afle la locul potrivit, in momentul potrivit, alaturi de grupul restrans, select si potrivit de speculatori pe piata de capital”.

Viaţă de nabab

Attila Verestoy duce o adevărată viaţă de nabab. Domeniul său din judeţul Ilfov, construit pe malul lacului Snagov, se întinde pe circa 13.000 de metri pătraţi, iar vila arată ca ieşită din filmele SF. Cu multe milioane de euro în conturi, Attila Verestoy îşi permite să cheltuie averi pe confortul propriu. Cel puţin asta poţi spune când vezi ce domeniu şi-a tras în Vlădiceasca, Ilfov.

Pe malul lacului Snagov, Verestoy şi-a ridicat o adevărată fortăreaţă. Pe un teren de peste 13.000 mp, cumpărat pe bucăţi în 2001, 2002 şi 2005, senatorul şi-a ridicat un „palat”, pe circa 1.000 m.Vila a răsărit probabil în locul celei trecute în declaraţia de avare, de 155 mp, cumpărată în 2002, o dată cu o bucată de teren de 4.900 mp.

Construcţia pare din revistele SF, cel mai probabil fiind ideea unui arhitect şi este făcută în mare parte din lemn, doar proprietarul este supranumit „regele cherestelei”.15 camere păzesc domeniul. Domeniul lui Verestoy este monitorizat video, dar supravegheat şi de agenţi de pază. De la poarta principală şi până la intrarea în vilă sunt aproximativ 100 de metri, iar senatorul are posibilitatea să intre cu maşina direct în garajul lipit de casă.

Din moment ce are ieşire la lac, Verestoy nu putea să nu-şi construiască şi un ponton, care poate adăposti două bărci. De la intrarea principală şi până la vilă sunt 100 de metri. Un asemenea domeniu nu putea fi lăsat fără supraveghere, aşa că senatorul şi-a montat din loc în loc, pe gardul înalt de doi metri, camere performante de supraveghere, dar are angajaţi şi agenţi de pază. În curte, se mai află o casă de dimensiuni mai mici, pentru oaspeţi sau angajaţi.

Ce face Justiţia?

Este aparent inexplicabil modul în care organelle de anchetă se bâlbâie în cazul dosarelor care îl vizează pe Attila Verestoy. Pârghiile politice create de acesta, cu ramificaţii la vârful tuturor centrelor de putere, politice sau non-politice, i-au oferit acestuia protecţia la care visează orice „escroc” de talia lui Verestoy.

Cu toate acestea, banii, protecţia politică şi influenţa senatorului udemerist nu ar trebui să reprezinte o piedică în calea unei Justiţii ce se pretinde independentă şi imună la influenţa decidenţilor zilei. Bătaia de joc la adresa României nu poate continua la nesfârşit!

Sursa: necenzuratmm.ro

Completare: Justitia s-a mai luat de unii de altii din PDL, PSD sau PNL, ba pe unii i-a mai si inchis, dar de liderii UDMR nu s-a atins nimeni. E incredibil, nu inteleg de unde le provine imunitatea asta, de nimeni nu are curajul sa-i ancheteze pe acesti nenorociti, lasandu-i sa-si faca de cap cum vor ei. Pe langa toate nenorocirile pe care le-au adus Romaniei mai au si gura mare, venind cu tot felul de cereri aberante, care majoritatea sunt impotriva statului si a constitutiei tarii.

Dar cu liderii nostrii actuali nici nu ar trebui sa ne mai miram de ceva…

Cititi va rog si:

PSD+PNL+PPDD+UDMR=Revizuire Trianon