Edilul Klaus Iohannis a ajuns ilegal proprietar și a încasat sute de mii de euro, sub formă de chirii, pe imobile importante din Sibiu. Luna trecută, instanța a decis că acesta nu a fost cumpărător de bună credință și că nu are niciun drept asupra clădirii de pe urma căreia a încasat chirii uriașe, care se cuveneau, de drept, statului.

Edilul Klaus Iohannis a ajuns ilegal proprietar și a încasat sute de mii de euro, sub formă de chirii, pe imobile importante din Sibiu. Luna trecută, instanța a decis că acesta nu a fost cumpărător de bună credință și că nu are niciun drept asupra clădirii de pe urma căreia a încasat chirii uriașe, care se cuveneau, de drept, statului.

Averea imobiliară impresionantă deținută de președintele interimar al PNL Klaus Iohannis nu are rădăcini sănătoase. Departe de susținerile că primarul Sibiului și-a dobândit casele și terenurile strict legal, „Evenimentul zilei” a descoperit, în documentele și hotărârile oficiale, date de judecătorii de la instanțele din Brașov, că Iohannis a dobândit două clădiri, în centrul Sibiului, cu ajutorul unor falși moștenitori și a unor documente aranjate, la notar, cu semnăturile soției și ale soacrei lui Iohannis. Unul din imobile l-a pierdut deja, irevocabil.

Moștenirea lui Ghenea

Totodată, luna trecută, judecătorii au anulat și contractul prin care Iohannis cumpărase o falsă moștenire pentru un imobil central, de pe urma căruia șeful PNL a încasat mai bine de 200.000 de dolari din chirii.

Concret, în 1935, soții Ghenea au cumpărat mai multe imobile în Sibiu și în Porumbacu de Jos, o comună aflată la 30 de kilometri de oraș, pe drumul spre Brașov. Cele mai valoroase proprietăți pe care le-au cumpărat soții Ghenea Ilisie (Elizeu) și Maria (născută Baștea) erau două imobile din centrul Sibiului, pe strada General Magheru şi pe Nicolae Bălcescu (fostă Regina Maria).

În 1962, Maria Ghenea a murit, iar Ilisie a devenit moștenitorul soției și singurul proprietar al imobilelor, neavând copii. Casele din Sibiu le-a mai stăpânit până în 1964, când au fost naționalizate de comunişti.

Intră în scenă Familia Iohannis

Pe 25 aprilie 1969, Ilisie a trecut la cele veșnice, iar sora sa, Paraschiva Micu, a fost declarată unic moștenitor, în 1972. S-a stins și ea, apoi, tot fără moștenitori. Astfel, legal, întreaga avere a soților Ghenea i se cuvenea statului.

După 29 de ani, pe 12 martie 1998, secretarul comunei Porumbacu de Jos, Liviu Muntean, a emis o adeverință falsă (168), prin care constata că unicul moștenitor al lui Ghenea Ilisie ar fi fost nepotul acestuia, Nicolae Baștea. În primăria din Porumbacu de Jos nu existau însă astfel de informații, după cum au constatat, ulterior, procurorii. Muntean a fost condamnat, pentru fals, la numai un an de închisoare cu suspendare.

Pe baza adeverinței penale de mai sus, notarul sibian Radu Gabriel Bucșa a emis, pe 1 iunie 1999, un certificat care a stabilit și „moștenitorii” imobilelor, pe baza unui testament prin care Nicolae Baștea împărţea, ilegal, imobilele asupra cărora el nu avea niciun drept. Clădirea de pe strada Magheru a fost „moștenită” de Ioan Baștea (nepotul lui Nicolae), Carmen Iohannis (soția lui Klaus
Werner Iohannis) și Georgeta Lăzurca (mama lui Carmen și soacra lui Klaus Iohannis), în cote de 50%-25%-25%

Casa de pe Bălcescu îi revenea integral lui Ioan Baștea. Dar, în aceeași zi, la același notar și tot pe baza adeverinței false, Carmen și Klaus Iohannis au cumpărat de la Ioan Baștea jumătate din imobil. Prețul, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, a fost de 5.000 de lei (50 milioane de lei vechi).

Cu actele „fabricate” (spun hotărârile irevocabile ale instanțelor), soţii Iohannis șiau intabulat „dreptul” la Cartea Funciară.

Pușculița cu sute de mii de USD de pe Bălcescu

În 2002, Klaus Iohannis a închiriat băncii Raiffeisen spațiul de 146 mp de la parterul casei, pentru 20.000 de dolari pe an. Actul de închiriere a fost semnat de Iohannis atât personal, cât și în numele lui Ioan Baștea, plecat definitiv în SUA. Contractul inițial, expirat în 2007, a fost prelungit încă zece ani, printr-un act adițional, potrivit înscrierilor de la Cartea Funciară. Mai mult ca sigur că și suma a crescut, dată fiind creșterea valorii imobiliare a clădirii, aflată chiar în centrul capitalei culturale europene.

Casa de pe Magheru, pierdută în 2005

După ce l-au „moștenit” pe Ghenea, „proprietarul” Klaus Iohannis și soția sa le-au cerut judecătorilor să anuleze contractele de vânzare-cumpărare ale locatarilor celor două imobile. Zis și făcut! În casa de pe strada Magheru, unde locuise Ilisie Ghenea, mai trăiau însă oameni care îl cunoscuseră pe bătrân, știau și că Nicolae Baștea nu-i fusese rudă, dar și adevărata linie a succesiunii lui Ghenea.

Așa că locatarii i-au răspuns lui Iohannis cu aceeași monedă – procese prin care au cerut nulitatea actelor așazisei moșteniri și plângeri penale împotriva făptuitorilor. Dosarele au fost strămutate la Brașov, unde Tribunalul a constatat, în 2005, nulitatea absolută a certificatului de moștenitor pentru imobilul de pe Magheru, emis pe numele soției și soacrei primarului Sibiului, dar și al lui Nicolae Baștea. Judecătorii au stabilit că statul este proprietarul de drept al imobilelor, deoarece Paraschiva Micu, ultimul succesor al lui Ghenea Ilisie, a murit fără moștenitori.

Judecătorii neagă buna credință a lui Iohannis

Celălalt proces de la Tribunalul Brașov, pentru imobilul de pe Bălcescu, a fost soluționat luna trecută, după un du-te-vino între Tribunal și Curtea de Apel Brașov.

Instanța a decis anularea contractului de vânzarecumpărare semnat între Klaus Iohannis și Baștea pe 1 iunie 1999, la notarul din Sibiu, și a respins apărările lui Klaus Iohannis, inclusiv aceea prin care acesta a pretins că a fost cumpărător „de bună credință” al jumătății casei de pe Bălcescu. Argumentul „bunei credințe” a primarului Iohannis a fost respins de judecători, deoarece soția lui Klaus a fost moștenitoarea lui Baștea Nicolae, cu ajutorul falsurilor de la Porumbacu de Jos. Judecătorii au fost de aceeași părere. „Cauza ilicită izvorâtă din fraudarea legii ce a invalidat certificatul de moștenitor se extinde și asupra contractului de vânzare-cumpărare subsecvent, (…) pârâtul Klaus Werner Iohannis nefiind apărat de prezumția de bună credință, față de amploarea operațiunii ilicite rezultată din hotărârile judecătorești definitive pronunțate”, au consemnat judecătorii.

Până la deposedarea de imobilul care i-a adus mai mult de 200.000 de dolari numai din chirii, bani pe care ar trebui să-i returneze statului, Klaus Iohannis mai poate face recurs la Curtea de Apel.

„Nu comentez!”

Întrebat de sentința de la Brașov și mai ales de ce nu au vrut judecătorii să accepte că a fost de bună credință, Iohannis a refuzat să-și exprime un punct de vedere. „Nu comentez aceste lucruri și las instanțele să-și facă treaba”, ne-a declarat Klaus Iohannis.

„Primăria lui Iohannis”, împotriva Statului

Adrian Antonescu, unul dintre locatarii care se judecă, de amar de ani, cu primarul Iohannis, ne-a declarat că speră că i se va încheia calvarul în curând. „Așteptăm ca decizia să devină irevocabilă, pentru ca apoi să putem relua procesul din Sibiu, prin care cerem revizuirea sentinței de anulare a contractului prin care am cumpărat casa de la stat”, ne-a declarat Antonescu.

El ne-a mai spus că cel mai mult l-a nemulțumit, în toți acești ani de procese, faptul că niciodată Primăria nu a revendicat dreptul statului. „În toate întâmpinările depuse în procese, Primăria Sibiu nu a ținut niciodată partea statului, ci a susținut mereu că imobilele aparțin, de drept, familiei primarului și asociaților acestuia”, ne-a declarat Antonescu.

Acest material, apărut astăzi în print, a fost publicat mai devreme şi online ca urmare a dezbaterii intense pe care subiectul l-a declanşat pe scena publică.

Sursa: ziaruldevalcea.ro