Ioana Petrescu lasa jale in urma sa

Orice lista a remanierii, indiferent de grupul de interese aflat in spate, incepe invariabil cu Ioana Petrescu. Care – este deja aproape o certitudine – va parasi conducerea Ministerului Finantelor.

ioana_06

Ioana Petrescu lasa jale in urma sa

Iar in pole–position pentru preluarea fraielor Finantelor s-a aflat Florin Georgescu. Numai ca, dupa cum sustin sursele noastre, acesta ar fi refuzat categoric sa se reintoarca in Guvern, cel putin pana ce nu il va lamuri cineva de unde se acopera cele sase miliarde de euro pe care tara noastra le are de achitat creditorilor externi in 2015. Este vorba despre o suma uriasa, a carei plata nu se mai poate amana sau reesalona. Si care nu se regaseste nici macar in vreun eventual proiect al Ioanei Petrescu pentru bugetul Guvernului pe 2015, asa ca nimeni dintre finantistii cu nume nu vrea sa se lege la cap cu sefia Finantelor, stiind ca nu exista inca nicio solutie viabila de acoperire a acestei gauri.

Au mers pe burta

Orice scamatorie financiara ar face Guvernul Romaniei in 2015, indiferent care ar fi acesta – un nou cabinet Ponta remaniat, unul de tehnocrati sau chiar unul cu Dreapta intrata la guvernare –, tot trebuie platite sase miliarde de euro. Pentru ca aceasta este „rata” noastra pentru la anul. Iar dupa detasarea cu japca a lui Liviu Gherghina la BNR, se pare ca bugetul pentru 2015 a ramas in aer, cel putin in cazul acestei „gauri”. Si chiar daca ar umfla cifrele in cel mai pur stil ceausist, noul ministru delegat pentru Buget, Darius Valcov, tot nu ar avea de unde sa scoata acesti bani, fara ajutorul colegului de la Finante.

Florin Georgescu nu vrea sa plateasca oalele sparte de altii

Cel putin pana acum insa, spre ingrijorarea specialistilor finantisti si chiar a structurilor de informatii care considera acest „hau” financiar un adevarat atentat la siguranta economica a tarii, nu s-a gasit nicio solutie viabila. Pentru ca, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, actualul ministru al Finantelor, probabil si stiind ca oricum este pe farasul remanierii, nu a prezentat niciun proiect concret prin care sa avem cea mai mica idee despre cum platim acesti bani. Practic toata lumea a preferat sa mearga pe burta, pentru a nu se face tam-tam pe acest subiect. Insa trecerea timpului a devenit un adversar de temut, mai ales dupa ce numele mari ale domeniului financiar carora li s-a cerut ajutorul in ceasul al doisprezecelea au zis „pas”.

Bani, nu vorbe!

Mai mult ca sigur, acoperirea „cotizatiei” anuale catre FMI si catre ceilalti mari creditori externi va fi trecuta in fituica de buget pentru 2015 pe spatele „imbunatatirii ratei de colectare a taxelor si impozitelor”.

Darius Valcov trage de timp cu prezentarea proiectului de buget pentru ca ii lipsesc banii pentru plata datoriei externe

Pentru ca emisarii FMI care se pregatesc sa soseasca la Bucuresti le-au transmis deja guvernantilor romani, fie si neoficial, ca nici macar sa nu indrazneasca sa deschida gura pentru a le propune o noua reesalonare. Dar, mai mult ca sigur, reprezentantii Fondului Monetar International nu vor inghiti nici „galusca” servita in limbajul de lemn al tot mai invocatei cresteri a colectarii darilor de la contribuabili. Si vor intreba transant, ca si presedintele Traian Basescu, de ce proiectul de buget nu a fost inca prezentat in fata plenului Parlamentului Romaniei pana la data limita de15 noiembrie. Iar raspunsul, binecunoscut de catre specialisti, este unul singur: pentru ca nu exista cele sase miliarde de euro pe care trebuie sa-i returnam la FMI. Iar creditorii vor bani, nu vorbe.

Ce mai scoatem la vanzare?

Oricata presiune s-ar pune pe ANAF, este o iluzie sa crezi ca oamenii de la Fisc ar putea face minuni peste noapte si sa scoata bani in plus, cand si asa este incredibil cum au reusit, pe aceasta saracie crunta, sa mentina actualul ritm al colectarilor de taxe si impozite. Astfel ca la nivelul coalitiei guvernamentale s-a discutat, drept solutie de avarie, scoaterea la vanzare, de urgenta, a uneia dintre putinele companii profitabile care au mai ramas in proprietatea statului roman. Insa chiar si daca se vor scoate pe taraba unele „perle” din domeniul energetic, asa cum se vorbeste deja, tot este greu de crezut ca vanzarea acestora va putea acoperi suma necesara returnarii ratei anuale de imprumut. Mai ales ca tranzactia se va face la repezeala si, prin urmare, in pierdere. Asa ca tot vor mai trebui niste bani…

Vai de mediul de afaceri

Astfel, pentru a cata oara, neputinta guvernantilor si nesimtirea politicienilor va trebui compensata pe seama oamenilor de afaceri. Pentru ca, inevitabil, mediul privat va trebui impozitat suplimentar, si asta in conditiile in care putinii oameni care mai produc profit in Romania zilelor noastre se vaitau deja ca sunt sufocati de lacomia statului roman. Numai ca, iata, in loc de promisa relaxare fiscala si de permiterea revenirii la „circulatia banilor” in domeniul business-ului, blocajul va continua. Si va fi cu atat mai crunt, cu cat oamenii de afaceri trebuie sa suporte o buna parte din gaura de sase miliarde de euro lasata Proasta lu’ Ponta la Guvern. Cătălin TACHE – comisarul.ro

Urmariti va rog si:

Cine are de pierdut si cine de castigat din reducerea CAS-ului?

Consultările de astăzi de la Cotroceni pe tema reducerii CAS s-au încheiat cu o nouă dispută publică între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Dacă premierul a susţinut varianta unor certuri peste masă, preşedintele l-a contrazis. Câteva ore mai târziu, Preşedinţia a scos filmul întâlnirii de jumătate de oră la care Victor Ponta a venit împreună cu ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, să discute despre reducerea CAS, informeaza nasul.TV.

ponta1-300x262

În înregistrare, Băsescu le cere premierului Ponta şi ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, „cifrele” care arată că scăderea CAS este sustenabilă. „Doamna ministru, unde aţi terminat, la Oxford, Harvard? Roubini a terminat la Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i s-a adresat Băsescu ministrului Petrescu, acuzându-i pe cei doi reprezentanţi ai Guvernului că au venit la întâlnire cu „lozinci”.

Pe un ton aşezat, departe de cel relatat de premierul Ponta, şeful Guvernului şi ministrul Finanţelor au vorbit despre creşterea economică, reducerea evaziunii şi creşterea încasărilor în 2015-2016, fără a aduce însă niciun fel de date concrete în discuţie.

Ca excepţie de la regula generalizării, Ioana Petrescu a menţionat, la un moment dat, un studiu care s-ar fi făcut pentru susţinerea măsurii în buget. Întrebată însă unde este acest studiu, a rămas fără replică. „Vă dăm tot ce avem”, a intervenit premierul, ridicând mapa subţire în care indicase anterior că se află expunerea de motive a legii trimise în Parlament.

Traian Băsescu: Doamnă, daţi-mi şi mie studiul care spuneţi că s-a făcut.

Victor Ponta: Vă dăm tot ce avem.

T.B.: Măi, oameni buni, am zis că discutăm. (…) Arătaţi-mi din ce se compune structura de venituri suplimentare.

Ioana Petrescu: În momentul în care vom elabora bugetul pe 2015 sursele vor fi foarte clare.

T.B.: Doamnă, dar eu trebuie să o promulg acum. Eu aş vrea să o promulg şi aş vrea să o promulg credibil.

Bugetul pe 2015, lăsat în sarcina „noului premier”. Băsescu: „Ar fi unfair”

Înaintea discuţiei în contradictoriu despre politica fiscal-bugetară a Guvernului cu Ioana Petrescu, preşedintele s-a contrat cu premierul în două episoade din care Victor Ponta a încercat să iasă cu argumente politice. Unul dintre ele viza inclusiv candidatura sa la preşedinţie, postură din care Victor Ponta intenţionează să îi lase „noului premier” sarcina elaborării bugetului pe 2015.

Traian Băsescu: Marea mea problemă este sustenabilitatea măsurii pe care n-o văd. Cu ce acoperrim deficitul de 5 miliarde.

Victor Ponta: Domnule preşedinte, Constituţia prevede clar dreptul dumneavoastră de a retrimite…

T.B.: Nu ţin să-l retrimit, problema e cum acoperim gaura.

V.P.: Vi-l exercitaţi cim doriţi. Ideea este că e o măsură pe care o considerăm necesară, că în acest an conform discuţiilor cu FMI nu se modfică ţintele de deficit asumate şi că în 2015-2016 avem capaacitatea de a face această măsurp nu doar sustenabilă, ci şi profitabilă. Venim în noiembrie cu proiectul de buget şi ne încadrăm în toate ţintele.

T.B.: Avem şi MTO care înseamnă 5-6 miliarde.

V.P.: Domnule preşedinte, o să lucrăm la toate. Când avem proiectul de buget o să vină la promulgare la dumneavoastră sau la noul preşedinte.

T.B.: Sper să vină la mine, să avem buget înainte de alegeri. Ar fi unfair (lipsit de onestitate, n.red.) să intrăm în alegeri fără buget.

V.P.: Ar fi unfair (lipsit de onestitate, n.red.) …  o să fie alt prim-ministru şi o să-şi facă bugetul cum crede.

O altă dispută verbală Ponta-Băsescu, încheiată însă scurt a pornit de la observaţia preşedintelui că este alături de Guvern parte a Executivului.

V.P. Eu cred că dumneavoastră nu conduceţi activitatea Executivului

T.B.: Dar controlez legile.

V.P.: Retrimiteţi-o în Parlament.

T.B.: Vreţi să nu o promulg?

V.P.: Nu. Eu vreau să o promulgaţi.

T.B.: Daţi-mi argumente să o promulg, altele decât lozinci!

Politica antideraiere a Guvernului. Ponta: „O să ne descurcăm şi din noiembrie. Nu-i nimeni de neînlocuit”

Cea mai mare parte a discuţiei a fost însă purtată cu ministrul Finanţelor, preşedintele declarându-se în final într-o confuzie totală.

T.B.: Vai, vai. Eu n-am înţeles nimic. Domnul prim-ministru, dumneavoastră aţi înţeles?

V.P.: Eu n-am încredere în gândirea dumneavoastră economică. Deci sunt gândiri, şcoli diferite. Noi deocamdată avem creştere economică şi vrem să mergem înainte.

T.B.: Creşterea economică nu vi se datorează. Şi eu am mai văzut un prim-ministru la fel de iresponsabil, domnul Tăriceanu şi a plătit Boc. Riscaţi să rămâneţi cu nişte dezechilibre foarte mari să scoateţi din nou ţara de pe traseul ei.

V.P.: O să ne descurcăm şi din noiembrie. Ţara asta se descurcă. Nu-i nimeni de neînlocuit, nu vă faceţi griji.

T.B.: Bun. Am înţeles că astea sunt argumentele.

Comentariu VT: In primul rand ca sa fie clar, vreau sa precizez ca nu vreau sa evidentiez in vreun fel ca Basescu ar fi mai bun decat astia doi, si el este ca si Ponta si restul liderilor din Romania, un mascarici si un tradator de tara care face jocurile oligarhilor.

Acum am sa comentez un pic cine are de castigat si cine de pierdut prin scaderea CAS-ului cu 5 mld.

Daca va ganditi ca romanilor de rand li se va imbunatii viata, adica li se vor mari salariile si pensiile gresiti amarnic. Cei care castiga sunt marile corporatii care detin afaceri in Romania, gen: Chevron, EXON, Renault, firmele constructoare de piese pentru industria automotive, supermarketurile s.a.m.d.

Si acum vine partea cea mai interesanta, cum intreba si Basescu, de unde acoperiti aceasta gaura de 5 mld? 

Raspunsul venit de la Ministru Finantelor(„Eu cred din tot sufletul ca este o masura bunain momentul în care vom elabora bugetul pe 2015 sursele vor fi foarte clare„), este de toata jena, nu stiu cum Doamna Petrescu a ajuns sa fie Ministru al Finantelor, e jenant sa vezi cine conduce aceasta tara. Hoti, hoti dar macar sa-i duca capul. Dezastru fratilor!!!

Deci dragii mei romani sa stiti ca aceasta gaura va fi suportata tot de noi, cetatenii Romaniei, prin marirea taxelor si impozitelor care vor urma imediat dupa alegerile din Toamna.

Daca tot vor guvernantii sa reduca CAS-ul atunci va spun eu cum ar fi putut obtine acesti bani din alte parti, de exemplu, prin investitii publice sanatoase, privatizari in interesul national, prin marirea redeventelor la gaze companiilor straine, sau prin impozitarea obligatorie pe cifra de afaceri, nu pe profit, pe care corporatile il declara ca fiind foarte mic, profitul real mergand catre firme offshore. Firmele straine sunt convins ca ar fi de acord cu aceste masuri, pentru ca ei oricum ar castiga, chiar daca mai putin, decat sa prefere sa nu castige deloc. Dar nu, alesii nostrii, nu se gandesc deloc la romani ci fac totul, numai si numai in interesul marilor Oligarhi. Dumnezeu cu mila!

Cititi va rog si alte subiecte interesante legate de tara noastra la categoria: Distrugerea Romaniei.