Legea offshore a fost adoptată, am fost trădați în proporție de doar 65% !

NU, NU AM ÎNVINS PE RESURSE…

NU, NU AVEM DE CE SĂ NE FELICITĂM: AM FOST TRĂDAȚI ÎN PROPORȚIE DE DOAR 65%!!!

Ne mai putem felicita poate doar pentru că am evitat adoptarea de către Parlament a unei legi dezastruoase… și am forțat adoptarea unei legi nu dezastruoase, ci doar foarte proaste. Căci da, PLX 33/2018 este foarte proastă! Am avut o „senzație” de „disconfort” și am devenit bănuitor atunci când am văzut viteza cu care au trecut prin Comisie propunerile de modificare a PLX 33/2018 – Legea referitoare la resursele offshore ale României, pentru ca, ÎN ACEEAȘI ZI, să fie și adoptată târziu în noapte de către Cameră? De ce? De ce atâta grabă? De ce nu am avut și noi, societatea cu adevărat civilă, posibilitatea să vedem propunerile de modificare și completare a legii?

  NU, NU AM ÎNVINS PE RESURSE… NU, NU AVEM DE CE SĂ NE FELICITĂM: AM FOST TRĂDAȚI ÎN PROPORȚIE […]

Apoi senzația, după prima citire a propunerilor de modificare a variantei PLX 33/2018 venită de la Senat, a devenit suspiciune… suspiciune că iar s-a întâmplat o grozăvie… că iar am fost „înțepați” de reprezentanții noștri. Iar acum, la mai bine de 12 ore după „prima citire”, suspiciunea s-a transformat în certitudine. Certitudinea că am fost vânduți… Iarăși! Și am fost și prostiți să fim fericiți și mândri că am fost vânduți în proporție de doar 65%… Să mă explic:

Cert, în varianta venită de la Senat, România nu câștiga mai nimic din resursele din Marea Neagră? Dar câștigă ceva acum, după adoptarea în Camera Deputaților, și dacă DA, cât? În primul rând, și în varianta ieșită de la Cameră, a fost păstrat dezastruosul alineat 1 al art. 18 din PLX 33/2018, articol prin care resursele din Marea Neagră sunt exceptate de la supraimpozitarea prevăzută de OG 7/2013:„începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituire impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale (…) nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Această dispoziție este în același timp o prostie și, așa cum voi arăta mai jos, o ticăloșie.

În primul rând este o prostie pentru că OG 7/2013… nu mai există. OG 7/2013 a devenit Legea 73/2018 începând cu 01.03.2018… astfel că Parlamentul, în „înțelepciunea sa” a făcut vorbire despre o Ordonanță devenită Lege în urmă cu 4 luni. Dar nu asta e cu adevărat grav…

De ce este o ticăloșie? Păi pentru simplul fapt că în OG 7/2013 (alias Legea 73/2018) prevedea la articolul 2 că „(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unor procente de 60% și, respectiv, de 80% din veniturile suplimentare, așa cum acestea sunt determinate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanță, din care se deduc redevențele aferente acestor venituri, precum și investițiile în segmentul upstream. Procentele de calcul al impozitului sunt:
a) 60% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
b) pentru prețurile care depășesc 85 lei/MWh se aplică un procent de 80% la venitul suplimentar obținut din diferența dintre 85 lei/MWh și prețul practicat.”
Cu alte cuvinte România lua 60% din diferența între 85 lei/MWh și 45,71 lei/MWh – prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012 și 80% din diferența pentru prețurile care depășesc 85 lei/MWh.

În ziua de azi prețul este 115 lei/MWh, ceea ce înseamnă că România aplicând diapozițiile OG 7/2013 avea un câștig calculat după următarea formulă (85-45,71)lei x 60% + (115-85)lei x 80% = 23,574lei + 24lei = 47,574lei/MWh din 115 lei/MWh. Adică România ar fi atins o „suprataxă” de 41,36% din valoarea gazelor care s-ar fi extras din Marea Neagră.

Parlamentul a renunțat la această dispoziție și, modificând articoul 19 din PLX33/2018, a introdus o SUPRATAXARE ÎNJUMĂTĂȚITĂ! („art. 19 (…) Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează: a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv; b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv; 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv; (…)”)

Cu alte cuvinte, în cel mai bun caz, în urma aplicării noii legi la bugetul României vor veni următoarele sume (85-45,71)lei x 30% + (100-85)lei x 15% + (115-100)lei x 20% = 11,787lei + 2,25lei + 3lei = 17,037lei/MWh din 115 lei/MWh. Asta vrea să spună că România va atinge doar, cel mult, 14,81% din valoarea gazelor care s-ar fi extras din Marea Neagră… Adică 35% din ce ar fi câștigat statul român dacă resursele naturale din Marea Neagră nu ar fi fost exceptate de la aplicarea OG 7/2013… Am fost vânduți pentru 65% din cât ni s-ar fi cuvenit!

Dar de ce spun că vom lua această sumă infimă „în cel mai bun caz”? Pentru că noua lege omite să amintească în vreun articol prețul reglementat al gazelor de până în 2012 în raport de care se stabilește procentul de 30%, respectiv „prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh” – așa cum îl stipula OG 7/2013 și L 73/2018 !!! Ceea ce înseamnă că pricepuții fiscaliști ai corporațiilor petroliere vor specula această „inexplicabilă lipsă”, și, legea fiind neclară, vor plăti taxe doar pentru limitele de preț clar stabilite, respectiv (100-85)lei x 15% + (115-100)lei x 20% = 2,25lei + 3lei = 5,25lei/MWh din 115 lei/MWh… Cum vă place? Mai suntem mândri de victorie???

Până la urmă, care care sunt „redevențele” (în sens larg) pe care le primește statul român pentru bogția sa din Marea Neagră, și întrebarea asta trebuie să ne-o punem plecând de la premiza Constituțională stabilită de art. 136 din Constituția României potrivit căreia „(al. 3)(…) resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. (al. 4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele(…) pot fi concesionate ori închiriate; (…)”

Păi, pentru a afla cota atinsă de România din resursele sale va trebui să adunăm la procentele de mai sus redevența pentru gaze cuprinsă între 3,5% și 12% (așa cum e ea stabilită prin Legea gazelor 85/203 actualizată 1n 2018). Astfel, în condițiile în care nu ar fi fost exceptate resursele din Marea Neagră de la aplicarea de la „OG 7/2013”, România ar fi atins între minim 49,21% și maxim 57,71% din valoarea gazelor sale exploatate de către companiile petroliere – fapt care ne-ar fi situat cu niveleul redevențelor printre țările demne și civilizate.

În schimb, aplicarea „suprataxelor” prevăzute în noua lege PLX 33/2018 ne va aduc doar între minim 18,314% și maxim 26,814%, ceea ce ne așează sum limita de 30% din valoarea zăcămintelor, limită minimă la nivel mondial… Asta a fost măsura considerată ca o „victorie” de către puterea noastră de „centru-stânga” PSD – ALDE și, respectiv, ca o măsură care va alunga companiile și capitalul străin – de către opoziția națională și de centru-dreapta PNL – USR… Eu unul o consider doar o ticăloșie săvârșită de niște politicieni lași (dacă nu șantajați)…

O lege ticăloasă care însă nu va fi întoarsă de către Președintele Iohannis către Parlament pentru a fi reexaminată… fiindcă este răul cel mai mic pentru șefii și stăpânii săi, iar odată întoarsă, ar exista riscul ca leagea să fie modificată sub presiunea noastră, a societății civile, și nu în interesul lor… ci al nostru, al celor care suntem proprietarii resurselor din Marea Neagră!

Cert, există și dispoziții „înțelepte” cum ar fi faptul că a fost eliminat neconstituționalul „credit fiscal”, sau că „Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință.” și mai ales faptul că 50% din cantitatea de gaze naturale contractate cu livrare în anul calendaristic respectiv trebuiesc tranzacționate pe bursa de la București… dar e prea puțin! Mult prea puțin!!! În ansamblu, eroicii noștri oameni politici au reușit să ne dea reursele nu pe nimic… ci pe foarte puțin. – Dan MV Chitic

Urmariti va rog si:

Cum tac toti din clasa politica cand vine vorba de exploatarea gazului romanesc din Marea Neagra!

Reclame

Cum tac toti din clasa politica cand vine vorba de exploatarea gazului romanesc din Marea Neagra!

Nostimă țară, România: e în stare să despice un amărît de fir de păr în patru cu anii, în timp ce pe la spate se duce de rîpă toată industria națională a lînii. Exemplu: se face un an jumătate, curînd, de cînd se tot dezbate cu foc și patimă pragul la abuzul în serviciu, în schimb legea offshoreului mai avea puțin și trecea prin parlament fără să știe nimeni ce prevede, deși e vorba de zeci de miliarde de euro.

omv-petrom-marea-neagra

Un vizionar, i-am spune: în februarie 2015, deputatul Tudor Ciuhodaru declama în parlament cam așa:

“Remember? François Hollande: “Cât timp voi fi eu preşedinte, nu va exista nicio exploatare a gazelor de şist în Franţa”. Păi nu urla şi Ponta în campanie că nu gaze de şist, nu Roşia Montană, nu aia, nu aia şi acum se pupă cu cei ce vor exploatările? Dacă vor zice Europa şi America: de mâine faceţi asta, asta şi asta, se va face fără să se ţină cont de nişte măscărici ca pontaci, nişte slugi ce se bagă-n seamă că sunt socialiste. Poate sunt, dar doar pentru propria gaşcă, în rest sunt doar nişte bandiţi care se pupă şi cu Scaraoţchi numai ca să le fie bine lor şi infractorilor care îi susţin”.

Exact asta s-a întîmplat. După ani de zile în care partidele, cu PNL în frunte au țipat contra aprobării exploatărilor petroliere americane în zone delicate, inclusiv litoralul – cel puțin nu înaintea unor temeinice dezbateri publice – a venit momentul cînd toți se încolonează cuminți și, mai ales, tăcuți, la vot. Cu PNL în frunte. Și cu Ciuhodaru trecut la pesediști.

Unii își mai amintesc, poate, că moțiunea de cenzură PNL-PSD care l-a debarcat pe premierul MRU, în 2012, numită ”Opriți guvernul șantajabil”, avea la loc de cinste chestiunea licențelor pentru gaze date pe șest americanilor.

”Guvernul a cedat şantajului unor grupuri de interese, privatizând companii de stat şi acordând licenţe de exploatare pentru resurse importante, fără dezbatere publică, fără transparenţă şi cu încălcarea legii. În 20 martie a.c. Guvernul a aprobat trei hotărâri de Guvern prin care se încheiau acorduri petroliere de concesiune către compania americană “Chevron” pentru explorare, dezvoltare-exploatare a gazelor de şist din Dobrogea(…) Am atras atenţia noi, Uniunea Social-Liberală, societatea civilă asupra faptului că, în legislaţia privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, se interzice expres secretizarea în bloc a contractelor sau acordurilor.
Compania americană “Chevron” a primit dreptul de a explora şi exploata gaze de şist pe trei perimetre, toate aflându-se în judeţul Constanţa, în suprafaţă totală de aproximativ 300 000 de hectare. Cele trei perimetre se află în zonele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti. “Chevron” mai deţine licenţe de explorare şi exploatare în zona Bârladului.
De ce au fost aprobate acordurile ce permit “Chevron” exploatarea gazelor de şist, în condiţiile în care nu existau studii şi nici cadrul legislativ specific care să reglementeze condiţiile tehnice de explorare-exploatare care să evite riscurile geologice, de mediu, de poluare a apelor freatice?
În cazul reactoarelor de la Cernavodă s-a cerut acceptul locuitorilor oraşului şi a existat permanent un program finanţat de statul român pentru cetăţenii din Cernavodă. Ce consultări au avut loc cu locuitorii din Bârlad ori cu cei de pe litoral? De altfel, protestele locuitorilor din aceste zone, la care s-au alăturat şi reprezentanţi ai administraţiei locale, ne dau răspunsul la această întrebare(…) Această moţiune doreşte să sancţioneze în primul rând, în acest caz, lipsa totală de transparenţă a acestui proiect” se arăta în textul moțiunii.

Și guvernul a căzut.
În anii scurși de atunci pozițiile dure anti-exploatări au continuat.

”PDL cere PSD şi PNL să înceteze să mai vândă resursele ţării pe doi bani, aşa cum a făcut Năstase în guvernarea sa, fie că e vorba de aur, gaze de şist, lemn, ape minerale sau alte resurse. Ponta vinde resursele şi companiile româneşti pe doi lei pentru a mai plăti încă un an electoral pensiile şi salariile, în speranţa că le va primi voturile anul următor. Ce facem după alegeri? Ce lăsăm generaţiilor viitoare? Unde sunt locurile de muncă promise, având în vedere că şomajul creşte lună de lună?” declara deputata democrată Andreea Vass, în noiembrie 2013, în parlament.

În martie 2015, în parlament, PNL venea cu aceeași placă:
”Având în vedere scandalurile pe teme de mediu în care România a fost implicată în ultimii ani, PNL îşi asumă în mod real şi deschis obligaţia de a supune spre consultare publică efectivă toate deciziile cu impact asupra mediului şi de a continua şi consolida parteneriatul cu reprezentanţii societăţii civile. Asemenea decizii, cum sunt cele referitoare la explorarea şi exploatarea gazelor de şist sau exploatarea cu cianuri a zăcământului de la Roşia Montană, vor trebui luate exclusiv pe baza rezultatelor unor cercetări de specialitate riguroase, care să identifice riscurile de mediu, cu consultarea organizaţiilor profesionale şi a societăţii civile. Deciziile cu impact asupra mediului nu trebuie să aibă culoare politică. Asemenea decizii trebuie bazate pe acordul întregii societăţi, pornind de la principiul că dreptul la un mediu curat pe termen lung este superior posibilelor avantaje economice pe termen scurt sau mediu” afirma deputatul liberal Ştefan Thuma.

Toate aceste declarații aveau, însă, ceva în comun: erau la mare distanță de fapte, pentru că în acele vremuri abia de se derulau prospecțiunile. Altfel spus, ai noștri politicieni erau duri și intransigenți în absența pericolului concret; acțiuni ”preventive” și nimic mai mult.

Acum, marele public află, dintr-odată, că mai e un pas pînă la demararea în forță a exploatărilor și că există o lege care trebuie votată cu maximă urgență.
Probabil dacă nu ar fi existat o anume opoziție pe subiect în interiorul PSD, am fi aflat de lege mult după ce ar fi fost votată.

Nervozitatea americanilor a devoalat marele subiect.
Urmarea?
Mai toată clasa politică merge în vîrful picioarelor.

De pe locul 30 pe ordinea de zi, legea offshore ajunge peste noapte pe locul doi.
Primul ministru tace mîlc pe singurul subiect pe care se presupune că l-ar putea aborda convenabil, în calitate de absolventă de petrol și gaze.
Mai-marii PSD abia de aruncă presei cîte o declarație fugară.
La fel și ai ALDE.
Opoziția e și mai ”tăioasă”: după ședința de conducere a PNL, de ieri, liderul Ludovic Orban declară public:

”Am aflat cu stupoare că președintele Comisiei de industrie, în loc să accelereze legea privind exploatările offshore, după o solicitare de amânare cu șaizeci de zile a finalizării raportului în Comisia de industrie, a venit cu un nou artificiu procedural adresându-se Biroului Permanent cu solicitarea ca să se efectueze o analiză și un raport pe lângă Comisia de industrie, de către Comisia de administrație și de către Comisia de buget-finanțe. Această atitudine este o atitudine rău-voitoare care are ca obiectiv tegiversarea adoptării legii privind exploatările offshore. Se știe foarte bine că în ceea ce privește zăcămintele de la Marea Neagră, urmează în această vară să se ia o decizie privitoare la începerea exploatării acestor resurse de la Marea Neagră, care sunt extrem de importante pentru România dar, în același timp sunt extrem de importante pentru Europa ca o sursă alternativă de gaz care ar putea să reducă dependența energetică a Europei de Rusia. In aceste condiții, somăm majoritatea parlamentară să nu mai tragă de timp și să ne permită adoptarea cât mai rapidă a legii privind exploatările offshore”.

Ce dezbateri publice, ce explicare către cetățeni a consecințelor exploatării gazelor din Marea Neagră, ce referendumuri locale, ce redevențe, ce taxe, ce griji față de natură, de soarta litoralului?

Să treacă legea urgent prin parlament, că Europa are nevoie de gazele noastre!

Din informațiile care ne-au parvenit, în ședința de Birou de ieri a PNL nici nu a fost vorba, propriu-zis, de o dezbatere pe temă, totul era stabilit dinainte.
Cît despre USR, mucles pe subiect, se face că nu vede problema gazelor din cauza scandalului Roșia Montana.

Cam mai mereu, politicienilor români le scad și curajul și transparența pe măsură ce se apropie marile decizii; în momentele-cheie, se dau loviți în aripă ori o cîrmesc ca la Ploiești, de-a dreptul și fără jenă, în numele intereselor naționale (era să scriem ale ambasadelor). (Bogdan Tiberiu IACOB) – inpolitics.ro

Urmariti va rog si:

Iar foarte detaliat despre halul in care am ajuns, aflati citind rubrica: Distrugerea Romaniei