În spatele omului politic Traian Băsescu stau alţii care îi asigură ,,succesul”, în schimbul unor importante avantaje. Cine sînt, cu adevărat, stăpînii lui Traian Băsescu, cine l-a propulsat în politică şi cine îl menţine în prim-planul vieţii politicii actuale, cine este, în fapt, cîştigătorul voturilor oferite de popor la alegerile din 2009?
În prezent, sîntem conduşi de America, de FMI,Uniunea Europeană, Banca Mondială şi de NATO. Mizerie, foamete şi nesiguranţa zilei de mîine pentru cei mai mulţi dintre cetăţenii ţării – aceasta este România condusă de Traian Băsescu. Chiar dacă locatarul de la Palatul Cotroceni dă impresia unui om puternic, independent, hotărît, care nu depinde de nimeni şi de nimic şi ale cărui decizii nu sînt influenţate decît de Interesul Naţional, el face, de fapt, jocurile americanilor.
SUA,UE şi Israelul au dorit conservarea şi întărirea intereselor lor prin impunerea unui şef de spioni la cîrma executivă a Statului Român şi demararea cît mai rapidă a unor proiecte strategice americane în România. Se deschide, astfel, calea începerii exploatării de la Roşia Montană de către firma Gold Corporation, deţinută, în realitate, de Rich şi Sörös, precum şi a exploatării imediate şi masive de gaze şi petrol pe platoul continental al Mării Negre de către cunoscuta firmă petrolieră americană Exxon. Este posibil ca Traian Băsescu să aibă mai mulţi stăpîni, doar astfel s-ar putea explica uluiala care domneşte la Palatul Cotroceni şi în deciziile sale, instabilitatea sa politică, reevaluările sale ciudate, dictate de anumite interese.
Pentru Traian Băsescu, numai datoriile României către creditori sînt prioritar şi trebuie plătite, pentru aceasta el garantînd cu viitorul cetăţenilor săi. Liniştea lui trebuie asigurată cu orice preţ, în joc fiind bunăstarea personală, a familiei şi a numeroasei sale camarile. Unul dintre cei mai importanţi stăpîni ai lui Traian Băsescu sînt Serviciile Secrete, care ştiu totul despre trecutul său politic, făcîndu-l mai mult decît şantajabil.
Dosarul său de Securitate, informaţiile legate de dispariţia Flotei sau cele legate de găinăriile fostului comandant de navă, care i-au permis acumularea unei averi impresionante după propriile declaraţii pînă în 89 îl fac vulnerabil, îl transformă într-un personaj puternic expus, obligîndu-l să ţină seama de interesele grupului restrîns de securişti care cunosc aceste detalii. La toate acestea adăugăm scandalurile în care Traian Băsescu însuşi, sau membri ai familiei sale, au fost implicaţi, şi care au fost rapid muşamalizate. Nu putem să uităm şi să nu aducem în discuţie rezultatele alegerilor cîştigate în Diaspora, precum şi acuzaţiile din presa neloială lui Traian Băsescu, la care acesta nu a răspuns, cum că SUA şi Serviciile controlate de acesta ar fi influenţat rezultatul final al alegerilor în favoarea partidului său de buzunar şi a persoanei sale. Aceste dosare pot fi utile cînd te aştepţi mai puţin.
Frica şi pericolul de a fi trădat de un Serviciu Secret merită orice compromis. Setea de putere şi de bani a lui Traian Băsescu se completează cu spaima că SUA vor scoate la lumină secrete întunecate din viaţa sa. Oricînd poate fi declanşată o adevărată urgie, care să pună capăt nu doar carierei sale, dar să îl trimită şi după gratii. Aceste Servicii Secrete sînt mult prea puternice şi mult prea numeroase pentru România, ele nerăspunzînd, practic, în faţa nimănui. Sfîrşitul politic al lui Traian Băsescu este imprevizibil, întrucît acesta şi-a asigurat liniştea şi prosperitatea acţionînd după cum i se dicta. facebook/antimasonic
Iar mai apoi urmeaza celalat personaj, care nu este cu nimic mai prejos decat Basescu, Victor Ponta, un om cu mii de fete si multe dosare penale, care isi schimba opiniile de la o ora la alta in functie de interesele altora si de oridinele primite. Nu stim insa acum pe care dintre candidatii actuali la presidentie ii prefera mai mult occidentul, s-ar putea totusi sa se mearga pe mana lui Klaus Iohannis, avand un suport puternic din partea Angelei Merkel, dar factorul care conteaza cel mai mult este ca acel om care va fi ales, sa le faca viata cat mai usoara celor de afara, in sensul de a se putea baza pe acea persoana cand primeste un ordin. Iar Victor Ponta cu toate ca este un mare papitoi, se pare ca nu are intelectul necesar ca sa poata duce la bun sfarsit agenda occidentului. Daca vor insa stapanii un haos general in Romania si multe revolte in viitorul apropiat vor merge totusi pe mana lui Ponta. Ramane de vazut.
Oricum miza este foarte mare, pentru ca cine nu castiga, s-ar putea sa ia calea puscariei si asta e pericolul cel mai mare de care se tem cei doi, Klaus Iohannis avand si el o gramada de bube.
Cititi va rog si alte subiecte interesante legate de tara noastra la categoria: Distrugerea Romaniei.

Mucenicul Adrian si sotia lui Natalia au trait în cetatea Nicomidiei, pe vremea împaratiei lui Maximian. Iar la a doua înconjurare ce a facut Maximian prin împaratia sa, prigonind pe crestini, a prins 23 de barbati crestini care erau ascunsi prin pesteri, si au fost dati la multe chinuri. Pe acestia, mai înainte de a marturisi, i-a întrebat Adrian: „Pentru ce, fratilor, rabdati aceste nesuferite si grele chinuri?” Si, raspunzând, ei zisera: „Pentru ca sa dobândim bunatatile cele ce sunt gatite de la Dumnezeu, celor ce patimesc pentru Dânsul, pe care nici auzul nu poate sa le auda nici cuvântul sa le povesteasca”. Acestea auzindu-le Fericitul Adrian, umilindu-se din dumnezeiescul Dar, a zis scriitorilor sa-i scrie si numele lui cu crestinii, ca bucuros moare si el cu dânsii. Deci scriindu-l aceia si pe dânsul, îl bagara în fiare si la închisoare. Acest lucru aflându-l Natalia, femeia lui, si gândind cum ca poate a fost prins pentru altceva, si îngrijindu-se foarte suspina si plângea. Dar fiind înstiintata ca pentru Hristos l-au pus în legaturi si în temnita, îndata îmbracându-se în haine luminoase a alergat la temnita. Si intrând înauntru îl învata sa stea neclintit la chinuri, si ruga pe sfintii cei ce erau împreuna legati cu dânsul sa se roage pentru el. Atunci prin sfatuirea mucenicului Adrian se întoarse Natalia la casa ei.
Dupa aceea lui si celorlalti sfinti li s-au taiat mâinile si picioarele. Apoi dându-si sfintii sfârsitul, si urmând a li se mistui trupurile lor în foc, Natalia a bagat mâna Sfântului Adrian în sânul ei si urma mergând dupa sfintele moaste si strângea sângele ce pica de la dânsii si se ungea cu el. Apoi fiind stins focul de o ploaie mare si grea, un om credincios, anume Eusebie, luând moastele sfintilor si punându-le într-un caic mic, le-a dus la Arghiropoli si le-a asezat aproape de Bizant. Acolo mergând mai pe urma Natalia, si-a dat sufletul la Dumnezeu si a fost îngropata lânga moastele cele mucenicesti.





Sfântul Apostol Bartolomeu a fost ales, pentru zelul sau, pentru raspândirea crestinismului printre neamuri, carora propovaduindu-le numele Domnului, a fost rastignit în Armenia cea mare a Rasaritului. Iar sfintele lui moaste, crestinii ce se aflau acolo, punându-le într-o racla de piatra, le-au mutat în Urbanopoli, unde izvorau tamaduiri si mântuiau neamurile de bolile ce le bântuiau. Slugile diavolului vazând acestea, au luat racla aceea cu sfântul trup al Apostolului si au aruncat-o în mare, împreuna cu alte patru racle care aveau în sine moastele a patru sfinti mucenici: Papia, Luchian, Grigorie si Acachie. Plutind însa Apostolul pe deasupra marii si trecând adâncurile cele strâmte ale Elespontului, a sosit în Marea Egee; de acolo la Marea Adriatica si lasând în stânga ostrovul Siciliei având împreuna urmator si pe bunii biruitori mucenici ce se aflau în celelalte racle, a sosit la ostrovul Lipariei. De aici, bunii biruitori mucenici, lasând pe marele Apostol sa odihneasca în locul ce si-a ales, ei s-au întors iarasi unde dumnezeiasca pronie a vrut sa odihneasca pe fiecare dintr-însii. Si anume: Papia în Amila, cetatea Siciliei, Luchian în Mesina, Grigorie în Colimna din Calabria si Acachie în cetatea Ascalus.
Fericitul Tit se tragea din neamul lui Min, împaratul Cretei, precum graieste legiuitorul Zinas, care a scris viata lui, si de care pomeneste fericitul Apostol Pavel. Acest fericit Tit, înca din copilarie, a aratat multa nevointa spre învatatura cea laudata a elinilor. Fiind el de 20 de ani, a auzit un glas ce-i venea de sus, care zicea: „Tit, trebuie sa iesi din cele de aici, sa-ti mântuiesti sufletul, ca nu-ti va folosi învatatura aceasta”. Dupa un an de la aceasta aratare i s-a poruncit prin vedenie, ca sa citeasca cartile evreilor. Si luând cartea proorocului Isaia a citit acestea: „Înnoiti-va catre mine ostroave multe; Israel se mântuieste de la Domnul cu mântuire vesnica”.