Manastiri orodoxe din Romania Partea I
Manastiri orodoxe din Romania Partea a II-a
Urmariti va rog si:
Cat si alte subiecte interesante despre frumusetea ortodoxiei la categoria: Ortodoxie
După douăzeci si cinci de ani de la plecarea din lumea aceasta Părintele Arsenie este mai viu ca oricînd.
,,Temeţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i; că dacă planul acesta sau acest lucru e de la oameni, de la sine se va nimici; dar dacă-i de la Dumnezeu, nu veţi putea voi să-i nimiciţi; ba nu cumva să vă pomeniţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu! Şi l-au ascultat”(F.Ap. V, 38-39).
Între 30 şi 40.000 de oameni au venit să se întîlnească cu Părintele Arsenie, ca un nor de martori ai sfinţeniei lui. ,,Măcar jumate din Sf. Sinod ar fi trebuit să fie aici!” spunea Prea Sfinţitul Daniil de Vîrşeţ aflat în mijlocul acestei mări de pelerini. Oameni din toată ţara, de la Constanţa la Suceava, Botoşani, Piatra Neamţ Mehedinţi, Vrancea, Bucureşti, Braşov mai toate judeţele s-au adunat parcă chemaţi de puterea nevăzută a dragostei şi harului Părintelui.
Cît i-a iubit Părintele pe oameni, iată, aceştia nu pot uita! Vin să-i ceară sfatul, să-şi spună necazul, să-şi plîngă durerile, să se vindece, să se roage la mormînt, să se curăţească atingîndu-se de crucea Părintelui. ,,Iar drepţii ca un şuvoi de foc urcă spre Împărăţia lui Dumnezeu” spunea Părintele Arsenie, iar la mormîntul lui auzim vuietul neîncetat al acestui şuvoi. În sufletul mulţimii Părintele Arsenie este de mult canonizat, acest lucru îl trădează imaginile de mai sus. Ce alt mormînt din ţară este astfel înconjurat, căutat, împodobit cu flori (au fost aduse atîtea flori spre cinstire că se puteau acoperi sute de metri pătraţi cu ele, vagoane la propriu). Se împlinesc acele cuvinte ale Părintelui Arsenie: ,,Florile mă vor trăda.”
La ce hram se mai adună sute de preoţi slujitori şi alţii aflaţi în mulţime?
Cu cît a fugit Părintele de lauda şi slava lumii, cu atît îl cinsteşte acum Dumnezeu. Cei pe care i-a iubit şi pentru care s-a rugat îl înconjură acum ca nişte copii ai săi.
pr. Ciprian Negreanu (Biserica Studenţilor din Cluj-Napoca) – Saveta Zegrean
Urmariti va rog si:
Să ştii că dacă eşti grabnic la osândirea şi dispreţuirea altora, atunci Dumnezeu te va pedepsi în chip dureros pentru aceasta, lăsându-te să cazi şi tu în aceeaşi greşeală pentru care îi osândeşti pe alţii.
Să ştii că dacă eşti grabnic la osândirea şi dispreţuirea altora, atunci Dumnezeu te va pedepsi în chip dureros pentru aceasta, lăsându-te să cazi şi tu în aceeaşi greşeală pentru care îi osândeşti pe alţii. Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi (Mt. 7, 1) şi ca să nu fiţi osândiţi la aceeaşi pedeapsă, pentru ca din căderea voastră să cunoaşteţi vătămarea adusă de mândrie şi smerindu-vă, să căutaţi leac pentru două rele: mândria şi desfrânarea. Şi chiar dacă Dumnezeu, după mila Sa, te va păzi de cădere, iar tu îţi vei păstra neschimbat şi tare gândul tău de curăţie, totuşi încetează să osândeşti, dacă ai osândit, şi să nu te bizui pe tine, ci mai degrabă să te temi şi să nu te încrezi în statornicia ta.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Războiul nevăzut, Editura Mănăstirea Sihăstria, p. 76) – doxologia.ro
Cititi va rog si alte subiecte interesante despre frumusetea ortodoxiei la categoria: Ortodoxie
Începe Postul, suflete, pornește și tu pe cale! E cale de smerire, dar mai presus de toate, e cale de Iubire. Nădăjduiește, suflete, în Iertare, în Mântuire, înBucurie, în tămăduirea de neîndrăzneală! Și din când în când, și din gând în gând, oricând vei găsi un moment de răgaz sau de iscoditoare tulburare, repetă-ți lin: „Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt!”.
E început de Post, timp numai bun pentru (re)naștere. Începe Postul, suflete, pornește și tu pe cale! E cale de Smerire dar, mai presus de toate, e cale de Iubire.
Îngăduie-ți suflete, măcar acum, să te lași biruit de sete – de sete de Lumină.
Să nu uiți, suflete, că în vreme de post e voie și nevoie, totuși, și de îndulcire: ai Rugăciunea pentru asta. De-ai ști cât e de dulce… De poți, adăugă-i și puțină smerităPocăință.
Amintește-ți, suflete, și de Speranță, de Adevăr și Puritate, ca să poți privi în oglindă fără teama că ea ar putea arăta la un moment dat un alt chip, înstrăinat de tine.
Adu-ți aminte, suflete, și de Răbdare. Cu ea să stai la sfat, să zăbovești și iar să zăbovești…
Iertarea-ți fie, suflete, mai mult decât oricând aproape! Caut-o bine prin toate ungherele, cu siguranță vei reuși să o întrezărești. Să cauți în și prin ea puterea de a-ți iubi aproapele. Și, dacă poți, încearcă să te ierți pe tine, pentru toate ce au fost și pentru toate câte stau a prinde formă. Și pentru ca încercarea-ți să nu rămână o simplă și amăgitoare mască, amintește-ți să și uiți ce a trebuit să ierți. Abia atunci va fi întreagă.
Să te pornești în căutarea Simplității. Știu, ai început de multe ori căutarea, dar de și mai multe ori ai reușit să faci ocoluri mari, să te mai și rătăcești. Dar nu-i nimic, timpul nu e pierdut, după cum nici simplitatea nu e. Tu caută doar și ia-ți aproape Nădejdea. Amintește-ți, suflete, că în ea îți vei afla puterea. Nădăjduiește așadar și tu! Nădăjduiește, suflete, în Iertare, în Mântuire, în Bucurie, în tămăduirea de neîndrăzneală! Și din când în când, și din gând în gând, oricând vei găsi un moment de răgaz sau de iscoditoare tulburare, repetă-ți lin: „Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Duhul Sfânt!”.
Și… te mai rog ceva! Să macini tu, suflete, pietrele ce ți-ar putea ieși în cale, înainte de a le arunca în alții. Să le macini ușor, fără de zgomot și cutremurări! Nici ție nu ți-a fost ușor să le înduri când alții s-au grăbit să le ridice asupra ta.
Post cu folos să îți petreci, suflete, și Bucuria să te însoțească! – doxologia.ro
Cititi va rog si alte subiecte interesante despre frumusetea ortodoxiei la categoria: Ortodoxie
În acela zile s-a întâmplat să întâlnesc în biserică un tânăr minunat. La sfârșitul Dumnezeieștii Liturghii s-a apropiat de fratele meu și i-a descoperit neobișnuita istorisire a întoarcerii lui la Hristos.
Se mâhnea mult din pricina nesfârșitelor mișcării și discuții care se făceau în vremea ce preoții se împărtășeau în Sfântul Altar și se pregăteau să iasă în Sfintele Uși cu Sfântul Potir pentru a se împărtășii credincioșii.
– De ce toți încep să se miște încolo și încoace în acest moment deosebit, plin de dorire sfântă, când Domnul se află pe Sfânta Masă?, l-a întrebat pe fratele meu. Vreau să vă povestesc istoria mea.
„Trăiam așa cum trăia cea mai mare majoritate a oamenilor tineri ai vremii noastre, departe de Dumnezeu, afundați în destrăbălare, ducând o viață depravată cu consum exagerat de alcool și cu alte păcate. Oricât mă sfătuia și mă implora mama, o femeie credincioasă, să las viața păcătoasă, eu o ignoram și râdeam. Istorisirile ei, cum că există Dumnezeu și viață veșnică, mi se păreau niște prostii. Râdeam la mustrările ei, cerându-i să mă lase în pace.
Odată, într-o noapte târziu, mă întorceam acasă cu motocicleta, după plimbarea ce o făceam regulat. Atunci am avut un accident și am murit. Pe neașteptate am simțit că mă aflu în aer. Priveam cu uimire la trupul meu însângerat, neputând înțelege de ce sunt dublu, și stând în picioare și întins la pământ. Apoi am văzut mai mulți oameni alergând lângă mine și încercând să mă readucă la viață. Eu însă nu voiam să mă întorc în trupul meu mort. M-au luat cu o targă și m-au pus într-o ambulanță, care m-a dus la morgă. În acea clipă mi-am ridicat privirea spre Cer. Deodată L-am văzut pe Hristos, atât de frumos, atât de smerit și blând, stând într-o strălucire de foc deasupra mea și privindu-mă.
– De ce trăiești așa?, m-a întrebat Domnul.
Din pricina nemăsuratei frici care a pus stăpânire pe sufletul meu, m-am gârbovit și am spus:
– Doamne, iartă-mă!!!
Și îndată am auzit răspunsul:
– Pentru păcatele tale și pentru viața ta necurată ești vrednic de iad, însă rugăciunile și lacrimile maicii tale au ajuns până la Mine. Te iert și te trimit înapoi pe pământ. Du-te și învață că mântuirea se află numai în Biserică, prin mijlocirea pocăinței și a Sfintei Împărtășanii.
În acea clipă, deodată, am simțit că intru iarăși în trup și din pricina înfricoșătoarelor dureri, am început să gem și mă răsucesc. Medici au rămas uimiți și în loc să mă ducă la morgă, m-au dus la spital pentru operație. Dumnezeu m-a întors la viață.
Și iată-mă acum, vindecat, cu o deosebită evlavie vin la Dumnezeiasca Liturghie, ce se săvârșește la această mănăstire. Aștept cu frică momentul când trebuie să iasă preotul cu Sfântul Potir, ca să mă închin Dumnezeului Celui viu, Care mi-a descoperit că prin împărtășirea cu Sfântul Său Trup și Sfântul Său Sânge, ne putem mântui și moșteni viața veșnică. Iată de ce cu nedumerire și uimire îi privesc pe oamenii care umblă într-o parte și în alta înaintea marii Taine, tulburând binecuvântata atmosferă, când cu adevărat Însuși Domnul vine în Sfintele Uși, oferindu-Se pe Sine ca hrană”.
Apoi a luat mâna fratelui meu și, strângând-o, a pus-o în uriașa adâncitură care se făcuse în craniul său, după lovitura cu motocicleta. Prin aceasta a voit să dovedească autenticitatea tuturor acelora pe care le-a trăit și istorisit.
Această istorisire adevărată ne-a cutremurat sufletește. Adeseori o menționez în predicile mele, ca o mărturie adevărată a nespusei Dragoste, pe care a adus-o Domnul din Cer, chemându-i pe toți păcătoșii la pocăință, astfel încât să renască prin Sfânta Împărtășanie și să vină la Adevăr.
(Extras din Cartea „Din robie la Lumină”, a Arhim. Ioan Kogan) – marturieathonita.ro
Alte minuni si lucruri interesante puteti gasi, la categoria MINUNI.
Multumesc pentru sugestie cititorului evtodiev.
Un alt film deosebit de interesant despre viata Sfantului Paisie Aghioritul, puteti urmari in link-ul de mai jos:
Viata Cuviosului Paisie Aghioritul – Film Rusesc Subtitrat
Iar alte subiecte intersante, cat si cateva carti recomandate despre Parinte puteti gasi la categoria: Sfantul Parinte Paisie Aghioritul
In ultima vreme, defaimarea slujitorilor Bisericii Ortodoxe a luat proportii masive. Nimeni insa nu vorbeste de consecintele acestor acte. Iata in randurile de mai jos o povestire, pe care va recomand sa o cititi cu mare atentie si sa o recomandati si prietenilor: – Parintele Mihai-Andrei Aldea
In Pireu, cu destui ani in urma, un preot a fost caterisit si pentru ca avea o dubla pregatire, a lucrat dupa aceea ca profesor. Desigur a cerut transferul, si a plecat in alta parte. De sarbatori venea in Pireu ca sa-i vada pe ai sai si pe prieteni. O doamna l-a recunoscut si i-a zis alteia:
-Il cunosti? A fost preot ”Si l-au tuns”, l-au caterisit. Cealalta cand a auzit, fiind si slaba de minte, cand fostul preot a trecut pe langa ea, ”i-a pus coarne” si s-a strambat in spatele lui. N-a trecut un an, si femeia a murit si au inmormantat-o in Cimitirul Invierii. S-au incheiat trei ani (n.n. acesta era termenul legal acceptat pentru deshumare), dupa care au deshumat-o, si au gasit-o putrezita, in afara de maini care erau intregi, de parca atunci ar fi fost puse in mormant si negre ca si cum ar fi fost vopsite, cu unghii mari cumplite la vedere. Au chemat pe preotul cimitirului care i-a facut slujba si i-a citit rugaciunile de iertare de trei ori, dar nu s-a intamplat nimic! Atunci l-au instiintat pe mitropolitul Hrisostom, care a venit imediat, si-a pus epitrahilul si omoforul si a citit rugaciunea arhiereasca de iertare, dar tot nu s-a intamplat nimic. Printre rudele si cunoscutii care se sflau la deshumare era si doamna aceea care -i aratase moartei pe preotul caterisit. Era vecina ei si ruda mai indepartata. Aceasta se gandea:
-Ceva pacate trebuie sa fi facut mainile, daca acestea n-au putrezit. Si si-a adus aminte de acea intamplare, a priceput care este cauza si a povestit mitropolitului. Acesta a dispus sa-l gaseasca imediat pe acel preot caterisit. Pentru ca aceasta se intampla in perioada vacantei scolare, l-au gasit in Pireu. In dupa-amiaza acelei zile, el a mers cu mitropolitul la cimitir. Intre timp separasera oasele moartei, iar mainile le pusesera intr-un colt. Mitropolitul l-a pus in tema pe fostul preot si i-a zis:
-Vino sa vezi, fiule, harul preotiei nu te-a parasit, ci a ramas lipit de tine. Iart-o, spune ”Dumnezeu s-o ierte”, atinge-ti mainile de mainile ei si minunea se va intampla. Cand preotul a rostit acele cuvinte si i-a atins mainile, ele s-au facut tarana. – pelerinortodox.com
(”Explicarea Dumnezeiestii Liturghii” – Pr. Stefanos Anagnostopoulos)
Cititi va rog si alte subiecte despre frumusetea ortodoxiei la categoria: Ortodoxie
Vremuritulburi 