Crimele teribile ale armatei israeliene in Palestina continua! Turcia şi Africa de Sud şi-au retras ambasadorii din Israel

Turcia şi Africa de Sud şi-au rechemat ambasadorii din Israel, după ce militari israelieni au ucis 59 de plalestinieni şi au rănit alţi 2.400 – dintre care 1.350 prin împuşcare – la bariera de securitate dintre Israel şi Fâşia Gaza, luni, în confruntări cu manifestanţi contra inaugurării Ambasadei Statelor Unite la Ierusalim, relatează le Monde, potrivit news.ro.

Situaţia degenerează în Orientul Apropiat: Turcia şi Africa de Sud şi-au retras ambasadorii din Israel

Este vorba despre cea mai sângeroasă zi a conflictului israeliano-palestinian de la războiul din 2014 în Gâşia Gaza.

Conducerea palestiniană a denunţat un ”masacru”, iar premierul israelian a justificat recursul la forţă prin dreptul Israelului de a-şi apăra frontierele de acţiuni ”teroriste” ale mişcării Hamas, aflată la guvernare în Fâşia gaza şi cu care Israelul a purtat trei războaie din 2008.

Aceste evenimente au provocat o puternică îngrijorare a comunităţii internaţionale.

Consiliul de Securitate al ONU urmează să se întrunească marţi după-amiaza la iniţiativa Kuwaitului.

Reacţiile cele mai dure au fost ale Ankarei şi Pretoriei.

”Victimele participau la manifestaţii paşnice împotriva inaugurării Ambasadei Statelor Unite la ierusalim, (iar violenţele) constituie o provocare”, a apreciat Pretoria într-un comunicat în care condamnă ”agresiunea violentă a forţlor armate israeliene”.

”Din cauza caracterului grav şi orb al ultimului atac israelian, Guvernul sud-african a decis să o recheme pe ambsadoarea Sisa Ngombane de îndată”, se arată în comunicat

”TERORISM DE STAT”

Turcia şi-a chemat la consultări şi ambasadorul în Statele Unite.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, a acuzat Israelul de faptul că seamănă ”terorismul de stat”.

”Ceea ce a făcut Israelul este un genocid. Condamn această dramă umanitară, acest genocid, ondiferent de unde vine, din Israel sau din America”, le-a spus Erdogan unor studenţi turci la Londra, într-un discurs transmis în direct de televiziune.

În opinia preşedintelui turc, americanii, transferându-şi ambasada la Ierusalim, s-au discreditat în calitate de mediatori în conflictul israeliano-palestinian.

Ministerul turc de Externe a apreciat că mutarea ambasadei americane încurajează ”masacrele comise de forţele de securitate israeliene”.

Iar premierul turc Binali Yildirim a apreciat că Statele Unite şi Israelul sunt partenrii unei ”criem împotriva umanităţii”.

Organizaţiile nonguvernamentale Amnesty International (AI) şi Human Rights Watch (HRW) au denunţat la rândul lor un recurs nejustificat la tiruri cu gloanţe reale.

AI a denunţat o ”încălcare abjectă” a drepturilor omului şi ”crime de război”.

FRANŢA CONDAMNĂ VIOLENŢELE ARMATEI ISRAELIENE

Preşedintele francez Emmanuel Macron a ”condamnat violenţele forţelor armate israeliene contra manifestanţilor” palestinieni în Fâşia Gaza, luni seara, într-o convorbire la telefon cu omologul său palestinian Mahmoud Abbas şi regele Iordaniei Abdallah al II-lea.

Şeful statului francez a reafirmat totodată ”dezaprobarea Franţei faţă de decizia americană de a deschide o ambasadă la Ierusalim” şi a subliniat că statutul oraşului ”va putea să fie stabilit numai între părţi, într-un cadru negociat, sub egida comunităţii internaţionale”.

”Am fost ţinuţi la curent cu violenţele care au avut loc astăzi (luni) în Fâşia Gaza”, a declarat un purtătore de cuvânt al Casei Albe.

”Responsabilitatea acestor morţi tragice revine Hamasului (…). Hamasul a provocat în mod intenţionat şi cinic acest răspuns (israelian)”, a declarat Raj Shah într-o conferinţă de presă la Washington.

”DECIZIE ILEGALĂ A SUA”

Secretarul general al ONU Antonio Guterres s-a declarat ”deosebit de îngrijorat”, iar Uniunea Europeană (UE) a cerut ”tuturor părţilor să acţioneze cu cea mai mare reţinere pentru a evita pierderi de vieţi umane suplimentare”.

Într-o declaraţie foarte asemănătoare, premierul britanic Theresa May a îndemnat la ”calm şi reţinere în vederea evitării unor acţiuni distrugătoare ale eforturilor de pace”.

La Moscova, un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că se teme că iniţiativa americană ar putea să intensifice tensiunile în regiune.

Kuwaitul, la rândul său, a cerut o reuniune de urgenţă, marţi, a Consiliului de Securitate al ONU.

Liga Arabă a anunţat anterior că va organiza o reuniune de urgemţă miercuri, pentru a discuta despre transferul Ambasadei Statelor Unite şi ”mijloace de a face faţă deciziei ilegale a Statelor Unite”.

IRANUL DENUNŢĂ O ZI A RUŞINII

Iranul a catalogat ziua de luni drept o ”zii a ruşinii”.

”Regimul israelian masacrează cu sânge rece nenumăraţi palestinieni care manifestează în cea mai mare închisoare sub cerul liber din lume”, a denunţat şeful diplomaţiei iraniene Javad Zarif pe Twitter.

“În paralel (preşedintele american Donald) Trump sărbătoreşte transferul ambasadei americane ilegale, iar colaboratorii săi arabi gesticulează cu scopul să deturneze atenţia. O zi de mare ruşine”, a adăugat el.

Zarif a publicat luni o scrisoare adresată secretarului general al ONU în care acuză Statele Unite de ”dispreţuirea totală a dreptului internaţional” în urma retragerii recente a Washingtonului din acordul în dosarul nuclear iranian.

Decizia lui Donald Trump de a abandona acest acord istoric încheiat în 2015 între Iran şi Grupul 5+1 (China, Franţa, Regatul Unit, Rusia, Statele Unite plus Germania) constituie un ”dispreţ total faţă de dreptul internaţional şi Charta Naţiunilor Unite”, a scris şeful diplomaţiei iraniene în această scrisoare.

Acţiunile americane ”încalcă principiul soluţionării paşnice a diferendelor, punând în pericol multilateralismul şi instituţiile sale (…) şi încurajând intransigenţa şi ilegalitatea”, apreciază el.

Spre deosebire de Iran, ”care ţi-a respctat scrupulos angajamentele (…), Statele Unite au eşuat mereu să-şi ţină promisiunile (…) mai ales de când a preluat funcţia preşedintele trump”, a scris Zarif.

CANADA CONSIDERĂ ”DE NEIERTAT” UCIDEREA DE CIVILI

Canada s-a declarat ”foarte îngrijorată” şi a apreciat că este ”de neiertat” faptul că au fost ucişi civili.

Ministrul canadian de Externe Chrystia Freeland s-a declarat, într-un mesaj postat pe Twitter, ”foarte îngrijorată de violenţa din Fâşia gaza”.

”Suntem întristaţi de morţii” şi răniţii ”de azi (luni) şi din săptămânile trecute”, a subliniat ea în numele Guvernului lui Justin Trudeau.

“Este de neiertat faptul că civili, jurnalşti şi copii au fost victime”, a subliniat şefa diplomaţiei canadiene, insistând că ”toate părţile în conflict au responsabilitatea săprotejeze civilii”.

O aliată tradiţională a Israelului, Canada s-a distanţat de Guvernul israelian în anumite rânduri, după instalarea la putere a lui Justin Trudeau, la sfârşitul lui 2015.

Partidul Conservator, în opoziţie, a decis în februarie Ottawa va recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului în cazul în care va obţine o victorie în alegerile legislative canadiene prevăzute în 2019.

BEBELUŞ PALESTINIAN MORT DUPĂ CE A INHALAT GAZE LACRIMOGENE

Un bebeluş palestinian a murit după ce a inhalat gaze lacrimogene în timpul confruntărilor între manifestanţi palestinieni şi militari israelieni la bariera de securitate cu Fâşia Gaza, a anunţat marţi Ministerul Sănătăţii din enclavă.

Bebeluşul a fost identificat drept Leila al-Ghandour, în vâstă de opt luni. Era neclar imediat la ce distanţă se afla bebeluşul şi familia sa de bariera de securitate.

Zeci de mii de palestinieni din Fâşia gaza au protestat luni la frontieră faţă de inaugurarea la Ierusalim a Ambasadei Statelor Unite în Israel.

Forţele israeliene au tras în ei gloanţe reale şi cu gaze lacrimogene.

”Opt copii cu vârsta până în 16 ani” au fost împuşcaţi luni, a declarat luni într-o conferinţă de presă ambasadorul palestinian la ONU Riyad Mansour.

”Condamnăm în cei mai puternici termeni aceste atrocităţi comise de forţele israeliene de ocupaţie, care au folosit o putere de foc puternică împotriva unor civili care au dreptul să manifesteze paşnic şi care au făcut-o”, a declarat ambasadorul palestinian. – meritocratia.ro

Urmariti va rog si:

RAPORT SOCANT despre CRIMELE SOLDATILOR ISRAELIENI asupra CIVILILOR din GAZA

Ororile soldatilor isaelieni asupra populatiei palestiniene. Mai nou palestinenilor le este tatuat si un numar de identificare

Despre intregul masacru provocat de Israel in Gaza, puteti citi mai multe la categoria: Palestina

Reclame

180 ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, pictorul național al României și al minunatelor icoane de la mănăstirea Agapia

La 15 mai se împlinesc 180 ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu, considerat fondatorul picturii române moderne și un simbol național pentru modul în care a adus în prim-plan valori ale spiritualității românești.

Nicolae Grigorescu s-a născut în ziua de 15 mai 1838 în satul Pitaru din Județul Dâmbovița, în familia lui Ion și al Ruxandrei Grigorescu. El al fost cel de al șaselea copil din cei șapte pe care familia s-a străduit cu greu să-i întrețină. Dintre cei șapte copii ai lui Ion Grigorescu există date documentare doar pentru patru: Nicolae pictorul, Gheorghe zugravul de biserici, Elena croitoreasă și Maria cea mai vârstnică dintre ei. Sora pictorului Maria Ghigorț s-a măritat în anul 1844 la doar 13 ani și a murit destul de tânără. Ea apare într-o fotografie (W.W. Ollenteit, București) din jurul anului 1860 alături de soțul ei. Nicolae Grigorescu a realizat un portret al acesteia care o înfățișează cosând, așezată pe o sofa. Tabloul se află astăzi la Biblioteca Academiei Române, Direcția de stampe, scrie ziarpiatraneamt.ro.

La vârsta de doar zece ani, Nicolae Grigorescu a intrat ca ucenic de iconar în atelierul lui Anton Chladek pentru o perioadă de doi ani. Nicolae s-a inspirat din miniaturile executate de către maestrul său și a păstrat maniera plină de farmec, ușoară și delicată, cu acel colorit proaspăt și suav care poate fi regăsită în icoanele sale din primii ani ca și în cele realizate imediat după terminarea uceniciei de atelier.

Realizările din domeniul picturii religioase sunt: icoanele și prăznicarele de la biserica din Băicoi, icoanele de la Mănăstirea Căldărușani, icoana Sfântului Spiridon de la biserica Alexa din București, picturile murale de la Mănăstirea Zamfira, picturile de la Mănăstirea Agapia și de la biserica din Puchenii Mari. Grigorescu a căutat să găsească o formulă adecvată de aplicare a clasicismului în iconografia tradițională, urmând drumul înaintașilor săi în această direcție. Practic, până la vârsta de douăzeci de ani, el l-a depășit pe Anton Chladek, Gheorghe Tattarescu sau Constantin Lecca, cei care au fost promotorii înnoirii clasiciste din primele decenii ale secolului al XIX-lea în România.

Cele mai reprezentative lucrări care au rămas din prima perioadă de creație a artistului sunt icoana de la biserica Alexa, icoana realizată pentru catapeteasma de la Căldărușani intitulată Isus și femeia Samarineană, cele opt icoane împărătești de la Zamfira, Epitaful și praporul de la Zamfira și picturile murale de la Agapia.

Ca urmare a activității sale de la Agapia, Nicolae Grigorescu a fost remarcat de către politicianul Mihail Kogălniceanu. Astfel, a beneficiat de o bursă de studii pentru cinci ani de zile la Paris începând din toamna anului 1861. După analizele controversate ale biografilor săi, s-a înscris la École nationale supérieure des beaux-arts. Într-o epocă de plină efervenscență în căutarea unor noi căi de primenire a expresiei, artistul s-a alăturat pictorilor de la Barbizon și a urmat calea realismului și mai apoi a impresionismului. Urmându-și vocația de peisagist, el a fost mai atras decât de orice altceva, de Barbizon, satul care era în acele timpuri celebru prin arta înnoitoare a lui Jean-François Millet, Gustave Courbet și a lui Théodore Rousseau, promotori ai realismului care s-au stabilit chiar aici. Emblematici pentru această perioadă efervescentă a Barbizonului au mai fost și pictorii precursori ai impresionismului Jean-Baptiste Camille Corot și Charles-François Daubigny ca și mulți alții care au făcut celebră Școala de la Barbizon.

M. Kogălniceanu spunea: „Tablourile de la Agapia formează pentru Moldova  o adevarata galerie de pictura, care va atrage intotdeauna admiratia romanilor si stima strainului cunoscator”.

Referindu-se la momentul sfințirii și la valoarea picturii de la Agapia, Alexandru Vlahuță nota: „După trei ani, Agapia în sărbătoare își sfințea podoaba de care cu drept cuvânt se putea mândri. Din câte biserici avem în țară nici una nu închide o așa de aleasă comoară artistică, atâta bogăție de viață cerească, exprimată așa de frumos, așa de curat și cu atâta putere… Parcă nu mai este de mână omenească ! Așa se minunau maicile clătinând din cap. Acolo rămâne un muzeu și o școală de pictură bisericească.”

A participat la Războiul de Independență (1877-1878) împreună cu Sava Henția, Carol Popp de Szathmári și G.D. Mirea. A însoțit armata română în calitate de „pictor de front”, realizând la fața locului în luptele de la Grivița și Rahova desene și schițe, care au stat la baza unor mari compoziții.

În anul 1899 devine membru de onoare al Academiei Române.

La 21 iulie 1907, Nicolae Grigorescu trece la cele veșnice, la locuința sa de la Câmpina, lăsând, neterminată, pe șevalet, lucrarea „Întoarcerea de la bâlci”. –activenews.ro