Nu toți asigurații au intrat în posesia cardului […] motiv pentru care cardul nu este folosit momentan. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a explicat […] pentru AvocatNet.ro că noile documente vor putea fi folosite de către asigurați și vor deveni obligatorii DOAR DUPĂ CE se finalizează distribuirea acestora și după ce vor fi achiziționate cititoarele de carduri de către furnizorii de servicii medicale.” [1]

Prin urmare, dacă nu se finalizează distribuirea, nu pot deveni obligatorii. Sau, altfel spus, refuzul lor de către cetăţeni este echivalent cu imposibilitatea obligativităţii lor. Cei ce îl primesc, și îl păstrează chiar fără a-l activa, de fapt consimt şi ajută la impunerea lor în mod obligatoriu pentru toţi.

Până în prezent acțiunea românilor a fost una activă, în limitele bunului simţ tipic românesc, în speranța că , în urma sesizărilor primite, forurile abilitate vor include în textul legii  dreptul la alternativă pentru cei care nu doresc astfel de acte din motive legale și  întemeiate.

Cu ocazia tuturor dezbaterilor organizate, asociații profesionale ale medicilor dar și asociații ale pacienților și-au manifestat dezacordul cu privire la introducerea acestui act.

Să nu uităm că în anul 2009, peste 1.000.000 de români au semnat împotriva introducerii în România a oricărui tip de document electronic. Este vorba despre campania de strângere de semnături organizată la îndemnul și binecuvintarea vrednicului de pomenire Părinte Justin Pârvu, campanie finalizată cu o întâmpinare oficială ” inregistrată sub numărul 18.720 la Registratura Generală a Administrației Prezidențiale, prin care se […] solicita organizarea unui Referendum național in problema actelor electronice.”  [2]

Un pas hotărât și eficient  a fost făcut în ultimele săptămâni de numeroși români care au decis să refuze și să returneze cardul de sănătate, FĂRĂ A-L ACTIVA la medicul de familie. Adică, fie au refuzat actul din start când poștașul s-a prezentat cu cardul la domiciliul asiguratului, fie l-au returnat neactivat, la Casa de Asigurări, în situația în care nu le-a fost înmânat personal.

Deși mass media este foarte reținută în a prezenta numărul real al cazurilor de refuz aflăm totuși că:

1. Multe mănăstiri din tară au refuzat cardul de sănătate (în ordine cronologică a apariției știrii):  Mănăstirea Dobru, Schiturile Cărbuna și Răchitel, Mănăstirile Putna, Sihăstria Putnei, Suceviţa, Buda şi Moldoviţa,Mănăstirile Paltin și Petru Vodă, Diaconești, Făgețel, Frăsinei, Bistrița Neamț, Popăuți, Zosin.[3]

2. BRAȘOV 9 OCTOMBRIE 2014- 20% din brasovenii găsiți la domiciliu refuză cardurile[4]

3. BACĂU, 29 SEPTEMBRIE 2014: „Aproximativ 1.000 de băcăuani au refuzat să intre în posesia cardului de sănătate” [5]

4. BOTOȘANI 21 OCTOMBRIE 2014 ” Zeci de carduri de sanatate au facut cale intoarsa la Casa de Asigurari din Botosani. “ [6]

5. GALAȚI 30 OCTOMBRIE 2014 „S-au returnat 2.514 carduri, dintre care 529 erau ale unor persoane decedate.” [7]

6. GORJ 27 OCTOMBRIE 2014, preşedintele CJAS Gorj precizează : “Am discutat cu cei de la Poştă şi au făcut o estimare, […] vor fi maxim 10.000 de carduri nedistribuite ” [8]

7. MARAMUREȘ 12 SEPTEMBRIE 2014: ”Asiguraţii au dreptul de a refuza cardul naţional de sănătate, care urmează să fie distribuit tuturor asiguraţilor până la sfârşitul anului […]. Dacă merg în sistemul de urgenţă, vor fi primiţi toţi pacienţii, indiferent dacă au sau nu card naţional de sănătate … După aceea, dacă este necesară internarea, iar pacientul este asigurat, dar nu are cardul la el, CAS […] va elibera o adeverinţă de asigurat şi se va proceda ca în momentul de faţă şi va beneficia de serviciile medicale. Nu înseamnă că dacă asiguratul nu are cardul în posesia sa, pentru că l-a pierdut de exemplu, noi întrerupem relaţia contractuală cu el” [9]

8. NEAMȚ 15 OCTOMBRIE 2014 : ” În primele zile de la distribuirea cardurilor de sănătate, poștașii din județul Neamț susțin că există asigurați care nu vor sa accepte cardurile de sănătate”[10].

1. SĂLAJ 30 OCTOMBRIE 2014 La finalul campaniei de distribuire: Din cele 152.000 de carduri, 6.500 au fost returnate din diverse motive(refuzuri sau asigurati care nu au fost găsiți la domiciliu)[11].

10. SUCEAVA 30 OCTOMBRIE 2014 “Unii dintre beneficiari nu vor să-l primească“[12].

11. TIMIȘ 13 OCTOMBRIE 2014 “[…] exista destui lugojeni care refuză cardul” [13]

12. TULCEA 29 OCTOMBRIE 2014 – 5,5% din carduri au fost returnate Casei de Asigurări de Sănătate[14]

„CARDUL DE SĂNĂTATE – EXPERIMENT INACCEPTABIL PE SUBIECȚI UMANI”

Opinii ale medicilor:

1. Colegiul Medicilor din România : “cardul de sănătate constituie un experiment inacceptabil pe subiecți umani “

Colegiul Medicilor consideră că “o concentrare a datelor medicale personale într-un card la care nu există certitudinea unor mijloace de siguranță înalt performante, care să nu permită accesarea lor de către persoane neautorizate, poate duce la grave atingeri ale drepturilor pacienților”. [17]

2. Domnul Profesor Doctor Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România: ”Cardurile de sănătate reprezintă o lipsă de protecție a informațiilor strict personale, iar dosarul patologic al pacientului nu trebuie trecut pe acestea” [18]. “Cardul de sănătate nu poate să aducă decât o birocratizare și mai gravă, o lipsă de protecție legată de informațiile strict personale care ar trebui să fie protejate”. [19]

“La nivel european, inclusiv Consiliul Europei a atras atenția că nu este bine să concentrăm datele și , mai mult, chiar există o declarație a Comitetului privind Drepturile Omului în care se spune că lupta împotriva corupției și terorismului nu trebuie să fie un motiv pentru care să facem abuz de informatii pe sisteme informatice, pentru că ele pot duce la o limitare a democrației și a libertății”, [20]a afirmat președintele CMR.

3. Medicii de familie consideră inscripţionarea cardurilor o activitate „birocra­tică, cronofagă şi inutilă”[21].

4. Mihail Moisescu, Patronatul Medicilor de Familie Gorj: ”Nu considerăm că aceste carduri sunt benefice pentru noi sau pentru pacient. […] Noi nu suntem interesaţi sub nicio formă de aceste carduri. […]Oricum, consultaţiile se fac fără carduri până la 1 ianuarie 2015 şi după aceea sperăm să se schimbe ministrul, Casa de Asigurări şi să vină cineva cu creier în cap, pentru că nu se poate. Ce fac oamenii care nu au prea multă carte cu PIN-ul, credeţi că oamenii în vârstă[…] au idee ce este PIN-ul şi îl vor ţine minte?! Ce se întâmplă cu cardul dacă se va pierde[…]? Răspunsul este simplu: este inutil “[22].

5. Medicul Filip Panait,din Bâra- județul Neamț a remis, exact în ziua în care Casa Națională de Sănătate începea distribuirea cardurilor electronice, un memoriu adresat Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Acesta consideră cardul de sănătate “o trădare națională“ , iar sistemul electronic de sănătate ar fi „dosarul electronic al trădării naționale, al traficului de organe și de informații confidențiale către firmele farmaceutice transnaționale“. România este un nou „experiment […] fiind printre primele în care se implementează, în timp ce Germania, de exemplu, a refuzat introducerea acestor documente, tocmai din motivele enumerate” [23]

6. De amintit că zeci de medici din toată țara au înaintat un Memoriu către Președintele Colegiului Medicilor din România[24] în care atrăgeau atenția asupra încălcării drepturilor pacienților și al Codului Deontologic al Medicilor prin acceptarea sistemului electronic medical și a cardului de sănătate, solicitând alternativă și pentru pacienți și pentru medici.

***

S-au făcut multiple demersuri către principalele instituții ale statului, acestea dovedindu-se (cu o singură excepție) incapabile de a furniza un răspuns argumentat și punctual la cererile exprimate (a se vedea și fotocopiile răspunsurilor postate pe site ApLR[25]).

 Alți cetățeni au inițiat demersuri individuale în instanță, în sensul solicitării unei alternative la cardul de sănătate și/sau la actul de identitate electronic , alternativă care să nu aibă mediu de stocare electronic.

Şi în alte ţări s-a implementat cardul de sănătate electronic, dar nicăieri nu s-a impus obligativitatea lor, donarea de organe, baza de date online şi restul care decurg de aici, așa cum se întâmplă în România.

Să lăsăm copiilor noștri o moștenire  de care să nu ne fie rușine! – asociatialibertatearomanilor.ro

Multumesc cititorului Pavel pentru recomandarea acestui articol!

Cititi va rog si:

Conform LEGII, cardul de sănătate nu este obligatoriu, ci benevol!

Conform LEGII analizate mai jos, cardul de sănătate nu este obligatoriu, ci benevol. Promovarea cardului ca unică opţiune este o activitate ilegală, practicată doar de mass media, nu şi de Statul Român.

Ordinul nr. 581 din 8 septembrie 2014, privind aprobarea normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, emis de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, publicat în Monitorul Oficial nr. 685 din 19 septembrie 2014, conţine mai multe precizări utile privitoare la accesul cetăţenilor români la serviciile de sănătate naţionale. Din păcate, el este quasi-necunoscut (mai ales jurnaliştilor şi oficialilor feluritelor instituţii contemporane).

Astfel, Articolul 1 alineatul (4) din Ordin stipulează fără echivoc următoarele:

Documentele prin care se atestă calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România sunt, după caz,

– adeverinţa de asigurat eliberată prin grija casei de asigurări în evidenţa căreia este înscris asiguratul

sau

– documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS, constituit în baza Registrului unic de evidenţă al asiguraţilor.

Singurul text care provoacă îngrijorări şi care anunţă caracterul adevărat al acestui Ordin este cel al alineatului următor:

(5) Dovada calităţii de asigurat se face prin documentele prevăzute la alin. (4), reprezentând o măsură tranzitorie până la înlocuirea cu cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.

În continuare, textul face cîteva precizări metodologice importante. Astfel, articolul 11 din Ordin are următorul text:

ART. 11
(1) Modalitatea electronică de verificare a calităţii de asigurat se face prin introducerea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu şi dispozitive medicale a codului numeric personal al persoanei care necesită servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale în câmpul “CNP” din aplicaţia instalată pe site-ul CNAS la adresa http://www.cnas.ro/page/verificare-asigurat.html

Ca şi observaţie, linkul este perfect funcţional, cere doar CNP-ul, iar în cazul în care persoana este asigurată va returna următorul text:

Persoana selectată este asigurată

Pentru cei ce au beneficiat în ultimii ani de servicii medicale şi au intrat în evidenţa medicilor de familie, sistemul naţional returnează încă un text:

Ultima înscriere la un medic de familie: zi.luna.an

Mai departe, pentru cazul în care sistemul naţional al Asigurărilor de Sănătate nu există CNP-ul căutat, alineatul 2 al aceluiaşi articol oferă următoarea soluţie legală:

(2) În cazul în care persoana care necesită servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu şi dispozitive medicale, cu excepţia celor din pachetul minim de servicii medicale, ca urmare a interogării aplicaţiei menţionate la alin. (1), apare neasigurată, aceasta va face dovada calităţii de asigurat cu adeverinţa de asigurat. Pentru obţinerea adeverinţei de asigurat persoana se adresează casei de asigurări de sănătate la care aceasta este luată în evidenţă, prezentând documentele necesare dovedirii calităţii de asigurat.

În continuare, articolul 12 din Ordin enumeră categoriile de acte necesare pentru obţinerea calităţii de asigurat şi face cîteva precizări importante:

ART. 12
(1) Dovada calităţii de asigurat se realizează prin modalitatea electronică de verificare a calităţii de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, iar în situaţia în care, în urma interogării, persoana nu apare în aplicaţia menţionată la art. 11 alin. (1), se realizează printr-un document justificativ – adeverinţă, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, eliberată de casa de asigurări de sănătate în a cărei evidenţă se află persoana, potrivit fiecărei categorii de persoane […].

(4) Pentru persoanele care se află în incapacitate sau imposibilitate de a se deplasa la casa de asigurări, eliberarea adeverinţelor se face prin corespondenţă, pe baza documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-ş), comunicate de aceste persoane în copie.

(5) Casele de asigurări au obligaţia de a îndeplini orice demers legal potrivit domeniului lor de competenţă, astfel încât accesul asiguraţilor la pachetul de servicii medicale de bază să nu fie împiedicat de procesul de eliberare a adeverinţelor de asigurat.

(6) Procesul de eliberare a adeverinţelor care atestă calitatea de asigurat este un proces continuu.Pentru asigurarea accesului liber la pachetul de servicii medicale de bază, persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pot face dovada calităţii de asigurat prin accesarea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente, îngrijiri la domiciliu şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS sau pe baza documentelor prevăzute la alin. (1).

(7) Casele de asigurări nu pot solicita alte documente decât cele prevăzute în prezentele norme metodologice.

Ca atare, prezentul Ordinul de aprobare a normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat este bine întocmit şi îşi propune să acopere toate cazurile de cetăţeni care doresc accesul la sistemul de sănătate, pe baza impozitului plătit către stat din propriile venituri. Din textul prezentului Ordin nu rezultă nicidecum obligativitatea cardului de sănătate, ci ea decurge din presiunile exercitate de funcţionarii Casei de Asigurări şi din cele ale jurnaliştilor neinformaţi, lipsiţi de obiectivitate sau părtinitori.

Astfel, aflăm din diferite surse informaţii false precum acest titlu de ştire: “Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu mai eliberează adeverințe”, preluată de multe canale media şi bazată pe realităţi care ţin, pe de o parte, de ineficienţa birocratică contemporană, iar pe de alta, şi într-o măsură destul de consistentă, de proasta înţelegere şi aplicare a legii.

Prezentul ordin a fost elaborat în forma sa actuală în urma mitingului din 14 Martie 2013, primul miting din istoria modernă a României la care au participat clerici şi monahi, reprezentanţii milionului de cetăţeni români care au semnat împotriva tuturor actelor electronice de identitate în anul 2009, la iniţiativa Părintelui Justin Pârvu din Mănăstirea Petru Vodă.

Identitatea numerică şi electronică este un atac asupra integrităţii, originii dumnezeieşti şi scopului de mîntuire al fiinţei umane. Acest atac ateizant început în ultimii zeci de ani îşi propune modificarea înţelegerii cetăţeanului unui stat din aceea de fiinţă umană în aceea de animal (darwinist) şi obiect cuantificabil numeric, consecinţa imediată fiind transformarea autorităţii statale într-o autoritate dictatorială, ţările guvernate electronic devenind lagăre în care virtualitatea înlocuieşte realitatea.

Din punct de vedere raţional, această transformare este împotriva Raţiunii şi a Ştiinţei. Din punct de vedere creştin, această transformare, fiind anunţată la începuturile erei creştine de către Însuşi Mîntuitorul Iisus Hristos şi de către toţi Sfinţii Apostoli, îndeamnă pe toţi cei botezaţi în numele lui Hristos să o refuze cu toată fiinţa.

Comunităţilor creştine ale României care au refuzat şi continuă să refuze actele electronice, între care şi cardul de sănătate, li se cuvine laudă şi recunoştinţă. Exemplul recent al mai multor sute de mii de mireni şi de monahi ortodocşi, între care se numără şi marile mănăstiri Putna, Sihăstria Putnei, Suceviţa, Buda, Moldoviţa, Petru Vodă sau Paltin este cît se poate de pilduitor. Dumnezeu să facă milă cu poporul român şi cu această ţară! – manastirea.petru-voda.ro