Iata ce putem afla din articoul: Sclav pe plantațiile lui Ioan Niculae, cel mai bogat om din România.
Cel mai bogat om din România, Ioan Niculae, își întreține uriașul imperiu agricol pe care l-a dezvoltat în sudul țării prin munca a mii de țărani săraci pe care nu-i plătește cu lunile. O investigație incognito a României libere a scos la iveală faptul că zilierii care lucrează pe terenurile latifundiarului primesc, după 12 ore de trudă, în cel mai bun caz o pâine sau o mână de făină. Acest fapt a fost recunoscut chiar de șefii unor ferme din holdingul InterAgro, deținut de Ioan Niculae, care au refuzat să-i primească la muncă pe reporterii sub acoperire de teamă că aceștia ar putea face scandal la finalul zilei dacă nu primesc banii promiși.
“Nu are de unde să îi plătească”
Camioanele holdingului InterAgro trec în fiecare dimineață prin satele din Giurgiu și Teleorman să-i adune pe țăranii săraci care vor să muncească pe pământurile administrate de holdingul lui Ioan Niculae. Oamenii vin și de la zeci de kilometri depărtare, cu speranța că la finalul zilei vor căpăta cei 40-50 de lei promiși pentru efortul lor. Numai că arareori se întâmplă așa. Investigația noastră a pornit tocmai de la faptul că mai mulți țărani din Teleorman s-au plâns că anul trecut au primit abia la Crăciun puținii bani care li se cuveneau încă din primăvară.
Am mers la mai multe ferme administrate de firmele lui Ioan Niculae, cu pretextul că vrem să ne angajăm și noi ca zilieri. La podgoria pe care cel mai bogat om din România o dezvoltă în lângă Zimnicea, unde munceau deja zeci de săteni când am ajuns noi, chiar doi dintre agronomii de aici, care s-au recomandat Șerban și Drăghici, ne-au explicat că șansele să fim plătiți sunt minime.
Reporter: Şefu’, zilieri mai primiţi?
Șerban: Primim, dar e problemă cu banii.
R.: Cât plătiți pe zi, că am văzut oamenii ăia…
Ș.: Nu e vorba de… Dar nu are de unde să îi plătească. Deci nu ştim dacă vă dă banii. Ăştia (arată spre țăranii din vii – n.r.) vin pe tarâţe, pe măruntaie. De ce să îţi spun ție: “Vino, mă!” şi pe urmă să nu am de unde să îţi dau banii. Nici noi nu ştim dacă ne luăm banii. La ăștia este o lună de când nu le dă.
R.: Dar produse ceva , grâu le dă?
Ș.: De unde? Dacă ar fi banul la noi în buzunar, am spune: „ia, tată, banul“, dar aşa… de unde?
“Nu vreau să stricați atmosfera”
Deși am fost refuzați direct de cei doi, a doua zi ne-am amestecat incognito printre țăranii din comuna Suhaia care așteptau camionul InterAgro care să-i ducă la vii. Voiam să verificăm dacă într-adevăr nu vom fi plătiți. Ca să avem mai multe șanse de a intra la fermă, separat de noi a venit și un alt coleg de la România liberă, pe care nu-l văzuseră anterior inginerii agronomi.
Vremuritulburi 