Până recent, insula grecească Kastellorizo era un loc liniștit al perscarilor și o oază turistică mediteraneană între Grecia și Turcia. Acum, însă, această fâșie bucolică de pământ se află în mijlocul unei furtuni geopolitice.
Incidentul a fost urmat, câteva zile mai târziu, de moartea unui pilot grec care pornise la bordul unui avion de luptă în interceptarea unei aeronave a Turciei care încălcase spațiul aerian al Greciei.
Astfel de acțiuni belicoase – emanații ale litigiilor istorice greco-turce, pe linia Mediterană-Egee, nerezolvate nici până azi – s-au înmulțit în ultimele luni, iar oficialii greci se tem că Ankara, sub politica neo-imperialistă a lui Recep Tayyip Erdogan, caută să forțeze un conflict armat între cele două țări membre NATO.
„Cu turcii nu avem probleme, cu oamenii simpli. Problema este Erdogan. Erdogan și guvernul turc. Ei vor să facă Turcia mai mare”, a declarat un localnic de pe insula Kastellorizo, Kostas Raftis, în vârstă de 57 de ani, citat de The New York Times.
„Pericolul ca ceva rău se petreacă cresc săptămânal”, subliniază Tsafos.
Ce vor turcii?
Kastellorizo a aparținut Imperiului Otoman, însă tratatele internaționale care au schimbat granițele de după Primul Război Mondial au mutat insula în partiția teritorială a Greciei.
Practic, Turcia nu contestă acum suveranitatea grecească asupra insulei, dar guvernanții turci consideră nedrept ca doar Atena să profite de exploatarea zonelor cu potențial energetic din Marea Mediterană. La fel și în celălalt punct fierbinte – Marea Egee, unde coliziunile dintre vase grecești de război și turce au devenit un peisaj frecvent.
La începutul acestui an, compania italiană Eni a anunţat că platforma sa Saipem 12000 a fost blocată de nave militare turceşti pentru a nu ajunge în zona de explorări situată la sud-est de Larnaca.
latforma urma să efectueze activităţi de forare în apele din zona economică exclusivă a Ciprului, de la care compania italiană a obţinut licenţe de exploatare a unor zăcăminte de hidrocarburi. Ankara îşi exprimase anterior îngrijorarea cu privire la activităţile companiei italiene în Cipru.
În iulie 2017, ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, avertizase că Turcia va lua măsuri dacă Republica Cipru va începe lucrările de foraj la zăcământul de gaze „Afrodita”. Ankara insistă că acesta „aparţine tuturor părţilor, inclusiv ciprioţilor turci”.
Oglinda anului 1974
În 1974, soldații turci au invadat Ciprul, pe motiv că îi apărau pe etnicii turci de perscuțiile ciprioților. Sângeroasa invazie s-a sfârșit cu ruperea țării în două, situație nerezolvată până astăzi: Republica Cipru și Republica turcă a Cirpului de Nord. Ambele entități statele sunt separate de o linie de demarcație impusă de ONU. Comunitatea internațională consideră că talerul nordic al insulei se află sub ocupație turcă. În timp ce partea greacă a Ciprului beneficiază de avantajele economice ale recunoașterii internaționale, fiind membră UE, partea turcă este subdezvoltată și masiv depopulată.
Speranțele de reunificare rămân pe agenda politică a celor două entități, dar de cele mai multe ori sunt transformate în arme de șantaj politicianist.
Grecia și Turcia sunt într-un război nedeclarat tocmai din anul 1974, a sugerat săptămâna trecută ministrul grec al Apărării, Panos Kammenos.
Panos Kammenos a declarat că aviația militară turcă încalcă spațiul aerian al Greciei din 1974 (anul războiului turco-cipriot) încoace în mod constant, iar autoritățile elene au interceptat de multe ori avioanele de luptă turce pentru a-și apăra suveranitatea.
„Potențialul unui conflict militar între Grecia și Turcia nu a mai părut atât mare din anii 1990 încoace”, a declarat pentru The New York Times un analist al Washington Institute for Near East Policy, Soner Cagaptay. – digi24.ro
Urmariti va rog si:
Vremuritulburi 
Un gând despre &8222;Ne apropiem de razboiul dintre Grecia si Turcia profetit de Sf. Parinte Paisie Aghioritul, care ar duce in cele din urma la un nou razboi mondial?&8221;