60 de fermieri din Cluj, au relansat faimoasa brânza de Năsal, una dintre cele mai scumpe de pe piaţă

Brânza de Năsal cunoscută în toată ţara drept „camembertul românesc” va apărea din nou în magazine din ianuarie 2015. Unul dintre bradurile Clujului a fost „salvat” de o cooperativă formată din circa 60 de fermieri, care au închiriat fabrica de brânză, după ce Friesland a închis-o anul trecut. Noul management vorbeşte despre scăderi substanţiale de preţ.

646x404

„Fermierii sunt mândri că au ocazia, pentru prima data, să nu vină la poarta unei fabrici doar să-şi vândă laptele, ci pot să facă ei brânză, pot să creeze plus valoare”, a declarat pentru „Adevărul” Călin Fărgaciu preşedintele Cooperativei Agricole Someş Arieş, la redeschiderea fabricii din comuna Ţaga, judeţul Cluj,  locul unde se producea brânza de Năsal, „camembertul românesc”. Brânza este unică în lume datorită faptului că se maturează 21 de zile cu ajutorul unei bacterii care se găseşte doar în grota de la Ţaga. Unitatea de producţie a fost închisă în vara anului trecut, din cauza vânzărilor mici.

646x528a

Brânza de Năsal se maturează 21 de zile într-o grotă naturală de 125 de metri lungime şi 5 metri lăţime.

“Fermierii sunt mândri că au ocazia, pentru prima data, să nu vină la poarta unei fabrici doar să-şi vândă laptele, ci pot să facă ei brânză, pot să creeze plus valoare. Cooperativa noastră a ajuns la o cifră de afaceri lunară de 50.000 de euro şi putem furniza 40.000 de litri de lapte pe zi. Aici la fabrică vor intra doar 4.000 de litri. Cei trei ani cât este închiriată fabrica este eentru noi este un fel traing, să învăţăm despre producţie, despre marketing. Apoi, poate vom cumpăra fabrica”,

Călin Fărgaciu, preşedintele Cooperativei Agricole Someş Arieş.

Fermierii vor gestiona fabrica  

Cooperativa formată din 64 de fermieri, care furnizează 40.000 litri de lapte pe zi şi au o cfiră de afaceri lunară de 500.000 de euro, a închiriat fabrica de la proprietar, compania Friesland Campina, pe o perioadă de trei ani. Fermierii vor fi furnizorii fabricii, dar vor fi şi cei care o administrează şi iau deciziile importante. La repunerea pe roate a unităţii de producţie, cooperativa va colabora, pe partea de marketing, în special, cu AgroTransilvania Cluster, o structură formată din agenţi economici, entităţi de cercetare, instituţii din sectorului agroindustrial transilvănean, aflată sub coordonarea Consiliului Judeţean Cluj.  Cooperativa Agricolă Someş Arieş şi clusterul au înfiinţat  firma „Fabrica de brânzeturi” care va administra fabrica”. Începând cu luna decembrie, la Ţaga se va relua producţia de brânză de Năsal, care va fi vândută, în exclusivitate, către Freisland Campina, care păstrează brandul. Această companie să va ocupa de comercializarea în magazinele proprii şi în reţelele de supermarketuri. „Din câte ştiu este o iniţiativă unică la nivel naţional, ca o asociaţie de fermieri să conducă şi să gestioneze o fabrică de brânzeturi. Sunt sigur că va fi un succes”, a precizat Ioan Oleleu, preşedintele Agro Transilvania Cluster.

„Din câte ştiu este o iniţiativă unică la nivel naţional, ca o asociaţie de fermieri să conducă şi să gestioneze o fabrică de brânzeturi. Sunt sigur că va fi un succes”  

Ioan Oleleu, preşedintele Agro Transilvania Cluster. dintre cele mai scumpe de pe piaţă Citeste

Preţul va scădea  

Un kilogram de brânză Năsal se vindea în supermarketuri cu 60 de lei în iunie 2013, momentul în care compania Friesland Campina a decis stoparea producţiei. O bucată de brânză Năsal, ambalată în inconfundabila cutie din lemn, având circa 300 de grame, ajungea să coste în jur de 20 de lei, ne spune fostul director al Fabricii de la Ţaga, Vasile Bulzan. Noul management al fabricii anunţă scăderea semnificativă a preţului, care se pare că a transformat brânza de Năsal într-un produs prea scump pentru piaţa românească.

„Vrem ca preţul să fie mult mai mic decât cel care a fost atunci când unitatea s-a oprit. Cred că acest lucru se poate face datorită avantajelor care vin din faptul că fermierii sunt şi frunizori de materie primă şi se ocupă şi de producţie”, a susţinut Ioan Oleleu. Întrebat despre preţ, el nu a dat o cifră precisă, însă a spus că din calculele făcute până acum preţul kilogramului de brânză Năsal va începe cu cifra 3 (acum kilogramul este 60 de lei). În fabrică vor fi reangajate cele şapte persoane care se ocupau de producţie înainte de închidere.

„Vrem ca preţul să fie mult mai mic decât cel care a fost atunci când unitatea s-a oprit. Cred că acest lucru se poate face datorită avantajelor care vin din faptul că fermierii sunt şi frunizori de materie primă şi se ocupă şi de producţie. Preţul la kilogram va începe cu 3”

Ioan Oleleu, preşedintele Agro Transilvania Cluster.

Piaţa a cerut brânza de Năsal   Cornel Cărămizaru, director de vânzări Friesland Câmpina, a susţinut că brânza de Năsal va putea fi găsită în magazinele din ţară cel târziu la finalul lunii ianuarie 2015. Întrebat dacă strategia privind comercializarea produsului se va schimba el a răspus: „Noi am decis trecerea în conservare a fabricii în contextul în care consumul a scăzut foarte mult. Nu ştim încă cu cât se va vinde brânza de Năsal, dar credem că preţul nu a fost singura cauză pentru care românii nu au mai cumpărat. După ce a fost stopată producţia am avut multe cereri de la clienţi de reintroducere în producţie. Din analizele făcute a rezultate că a fost o perioadă de scădere a consumului general, perioadă care a trecut”. Preţul final va fi convenit împreună cu fermierii după ce se vor face primele analize de producţie. Cărămizaru a mai precizat că se va concepe o strategie separată de promovare a brânzei de Năsal, însă nu întrevede o posibilă trimitere la export.

646x528b

„Noi am decis trecerea în conservare a fabricii în contextul în care consumul a scăzut foarte mult. Nu ştim încă cu cât se va vinde brânza de Năsal, dar credem că preţul nu a fost singura cauză pentru care românii nu au mai cumpărat. După ce a fost stopată producţia am avut multe cereri de la clienţi de reintroducere în producţie”

Cornel Cărămizaru, director de vânzări Friesland Câmpina

Povestea „camembertului românesc”   

Legenda spune că secretul “camembertului românesc” a fost descoperit de ţăranii din satul clujean Năsal care au furat brânza unui grof şi au ascuns-o într-o grotă. După mai puţin de o lună de zile, oamenii au găsit în loc de brânza proaspătă, un caş cu un gust iute deosebit. Modalitatea inedită de a producţie a fost inaugurată oficial în 1970, când la Fabrica de Brânzeturi din Ţaga s-a produs pentru prima dată brânza de Năsal. Denumirea a rămas a satului Năsal, deşi, practic, produsul este realizat în satul vecin, Ţaga. Fabrica a fost leagată de o grotă cu lungimea de 125 de metri. Săptămânal, aici se produceau 700 de kilograme de brânză. – adevarul.ro

Reclame

2 gânduri despre &8222;60 de fermieri din Cluj, au relansat faimoasa brânza de Năsal, una dintre cele mai scumpe de pe piaţă&8221;

  1. Bine ar fi ca tot romanul sa cumpere si sa promoveze produsele romanesti naturale si sanatoase , iar tot ce vine din afara imbacsit de aditivi si tot felul de otravuri , sa ramana intacte pe rafturile supermarketurilor .
    Pana si fructele din import , bananele si portocalele sunt spreiate cand ajung in port pentru a le coace , iar cand le asezi pe platou , curge vopseaua din ele .
    Toate alimentele din marile magazine sunt otravite .
    Maslinele sunt tinute intr-o substanta extrem de toxica , iar gustul maslinelor este de amoniac sau diluant .
    De Anul Nou trecut , am aruncat o cutie abia cumparata cu masline , care nu erau comestibile desi le-am tinul in apa o zi .
    Trebuie sa cumparam si sa incurajam produsele romanesti , disparute odata cu invazia otravurilor din UE si distrugerea gospodariilor taranilor intr-un mod sistematic , cu acordul si ajutorul tradatorilor si talharilor din Guvernele Romaniei de 25 de ani .
    Taranii romani isi aruncau laptele la canal , arau peste varza neculeasa , rosiile si ardeii putrezeau pe camp , fructele mergeau la export la preturi de nimic , pentru ca nu le-au creeat conditii de desfacere a marfurilor in mod intentionat de catre Ministerul Agriculturii .
    Si aceasta strategie a facut parte din jaful si distrugerea economiei Romaniei si a sanatatii populatiei prin introducerea din afara a alimentelor pline cu conservanti si aditivi .
    Tot romanul va putea sa salveze produsele romanesti , cumparandu-le , iar companiile care au invadat piata romaneasca , sa dea faliment

    • CORECT!
      Si chiar daca ar ramane nevandute, n-ar fi rau daca am lua exemplul producatorilor particulari greci care, anul asta parca, dadeau gratuit celor ce aveau nevoie, produsele lor, doar pentru a nu le arunca iar omul sa fie nevoit sa cumpere tot din supermerket. Si, desi, nu-i avantajos, tinand cont de cata investitie materiala si umana se face intr-o recolta, de oricare ar fi ea, i-am putea bate la preturi, macar pana s-or satura si ar pleca singuri, practicand preturi mai mici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s