Flota comerciala a Romaniei a ajuns la… 0 nave.

Flota comercială a României a fost una dintre stăpânele mărilor şi oceanelor înainte de Revoluţie, a 9-a în topul mondial. Dintre cele aproape 300 de nave maritime şi fluviale nu a mai rămas niciun vapor care să arboreze pavilionul românesc. Astăzi, lupii de mare au sărbătorit ziua internaţională a marinei comerciale printr-o proiecţie de film cu nume sugestiv: „Dark side of Black Sea” , o peliculă ce prezintă partea neplăcută a vieţii marinarilor care navigă pe Marea Neagră, relateaza digi24.ro.

Petre Urum, fost navigator: „Am avut două scufundări Dâmbovița care s-a scufundat în golful Biscaya, iar nava Olănești a fost scufundată de trupele irakiene și iraniene”.

Dar bătrânul lup de mare nu a simţit o singură dată fiorul rece al fricii. Naviga pe vaporul Olaneşti când el şi camarazii lui au fost prinşi într-un schimb de focuri pe fluviul Shatt Al Arab care desparte Iranul de Iraq. Nu s-a dat bătut. A învins moartea şi a continuat să navigheze până în 1995.

Era o mândrie să fii marinar înainte de 1989. Cu o flotă puternică şi cu navigatori care arborau cu demnitate pavilionul tricolor, ţara noastră avea sute de vapoare pe toate mările şi oceanele globului.

Flota noastră a dispărut între timp, iar o parte din marinari navighează pentru câteva sute de dolari în condiţii mizere. Multora le-au rămas doar câteva imagini video şi fotografii.

Cele mai multe despre catastrofe, neîmpliniri, dureri, dar unele care duc cu gândul la puţinele clipe bune. Cu atât se mai hrănesc astăzi vaporenii: „Aici erați copil. Da, acolo eram elev la școala medie tehnică de marină Constanța.”, a spus Urum.

După Revoluţie, Andrian Mihei a fost primul armator care a încercat să se bată cu companiile mari. El pune decăderea flotei comerciale pe seama managementului deficitar şi pe faptul că statul nu s-a mai implicat efectiv.

Andrian Mihei, armator: „Visul meu a fost în primul rând să… opereze o navă. Cu părere de rău pot să spun că România nu a avut nu are și nu o să aibă o strategie clară în transporturile navale.”

Acum, într-o zi de lucru în portul Constanța, totul pare încremenit. Mai nimic nu aminteşte de ceea ce a fost până nu demult Portul Constanţa, al treilea ca mărime în Europa.

Pavilionul românesc este ocolit pentru că deduce taxe mari comparativ cu paradisele fiscale de tipul Malta sau Panama

Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor: „Este un pavilion românesc… pavilion flexibil care să le dea anumite facilități.”

Acest tânăr marinar a avut de mic o pasiune pentru apă şi l-a urmărit tot timpul gândul de a ajunge în locul în care poate să vadă nemărginitul. Chiar dacă face parte dintr-o industrie, nu regretă drumul ales.

Bogdan Mânzatu, comandant de navă: „Money makes the world go round?, nu, banii dictează tot. Nu mi-aș îndruma copilul în același domeniu.”

Prezentul arată că marina comercială românească, din punct de vedere al forţei de muncă, se află şi ea în declin. Chiar dacă marinarii români reprezintă 2% din totalul mondial, din 33.500 de navigatori cu brevet, doar 11.250 de români sunt activi pe mările şi oceanele lumii.

Pentru a intelege mai bine ce s-a intamplat cu flota romaniei, urmariti va rog si:

Amintiri despre Flota Romaniei

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s